Actualitate
Ingineri care construiesc România: „Societatea evoluează și noi odată cu ea. Țara noastră are nevoie de exemple în orice domeniu”
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
Munca unui inginer evoluează odată cu societatea. Cheia acestui raport constă în aprofundarea înțelegerii lumii în care trăim și adaptarea continuă la condiții noi. În prezent, această profesie are nevoie de o nouă abordare profesională, dublată de o manieră afectivă, îndreptată spre dăruire și respect pentru beneficiarul suprem, cetățeanul.
”Societatea evoluează și noi odată cu ea. Țara noastră are nevoie de exemple în orice domeniu. Noi am fost pregătiți mai mult să fim angajați, învățământul fiind structurat pentru era industrială. Acum trăim în era informațională/digitală și lucrurile se mișcă foarte repede”, subliniază Georgiana-Larisa Roșca. În opinia sa, ”a ști să cauți informația și unde să o cauți, a ști să citești/interpretezi un normativ/standard și, bineînțeles, a ști să citești/interpretezi un proiect de specialitate”, sunt principalele abilități pe care un proaspăt absolvent le deține când face primii pași în afara facultății.
Când am scris ”Povestea unei familii de ingineri este o inspirație pentru o Românie întreagă” am stârnit multă curiozitate? Aș dori să aprofundăm tainele acestei meserii și legătura strânsă cu domeniul infrastructurii.
Legătura cu acest domeniu a început în anul 2008, după terminarea liceului, când ne-am înscris la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. Eu, la Construcții Civile și soțul meu, la Inginerie și Management în Construcții. Pe atunci, nu ne cunoșteam, deși, cumva, aveam cunoștințe comune.
Facultatea de Construcții am ales-o la îndrumarea profesorului meu de meditații la matematică, Moga Dan, care rămâne o persoană de referință în evoluția mea, alături de părinții mei și doamna învățătoare Caraneaga Maria.
Am oscilat între Academia de Studii Economice din București și Facultatea de Drept. Țin să precizez că, la momentul înscrierii, deși nu știam foarte bine ce face un inginer constructor, mi-am depus dosarul doar la Facultatea de Construcții în vederea intrării la Buget. Fiind concurs de dosare în acel an, acum realizez că puteam foarte bine să rămân pe dinafară, deoarece mediile erau destul de mari și concurența pe măsură. Dacă îmi amintesc bine, eram aproximativ 3 pe un loc și, în total, am intrat în jur de 900 de studenți la Facultatea de Construcții – Buget și plată, împreună.
Fiind la Construcții Civile, de la sfârșitul anului II am avut posibilitatea să îmi aleg specializarea. Secția de Căi Ferate, Drumuri și Poduri mi s-a părut foarte interesantă, deși nu avea o reputație foarte bună pe atunci. Cumva, cei cu medii mai mari alegeau mereu secția de Construcţii Civile Industriale şi Agricole însă, în generația mea, a fost concurență mare la CFDP și cu o pondere mare de fete. În toți cei patru ani am avut bursă, fiindcă am învățat cu drag și plăcere. Cel mai mult învățam în sesiune, prin scris… parcă toată informația intra prin mână și se ducea la creier unde se întipărea inclusiv fotografia paginii. Așa, în timpul examenului, ”răsfoiam” prin imaginile bine imprimate în memorie și, astfel, răspundeam la subiectele date.
Nu este ușor să fii mamă și să ai un job full-time. După ce termini schimbul de inginer, trebuie sa treci la schimbul II și III, unde copilul te ia ”de bună”.
La sfârșitul anului III l-am cunoscut pe soțul meu și, din noiembrie 2011, suntem împreună. În anul 2012 ne-am luat amândoi licența și ne-am înscris la Masteratul de Ingineria Infrastructurii Transporturilor. În anul 2013, am revenit în Alba Iulia unde eu am fost angajată la S.C. Florea Grup S.R.L., ca inginer ofertare-decontare, și el la Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. în cadrul proiectului de „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160km/h, Secțiunea 3 Coșlariu-Simeria, lot 2, tronsonul Vințu de Jos-Coșlariu.”, ca inginer planificare.
Ce e cel mai greu când lucrezi la un proiect de infrastructură?
Sincer, pentru mine nu a fost greu, pentru că, pur și simplu, îmi iubesc meseria. Totuși, dacă e să numesc ceva, ar fi faptul că tot timpul lucrezi contracronometru. Cel puțin la Biroul tehnic am lucrat în acest ritm încă dinaintea obținerii Autorizației de Construire. De asemenea, pe astfel de proiecte, corespondența cu Beneficiarul este foarte importantă. Aceasta se realizează folosind termenii contractuali.
Este foarte interesant fenomenul … cu toate că ești vorbitor de limbă română, în momentul în care trebuie să concepi un răspuns oficial la un e-mail sau o adresă, formularea lui durează foarte mult timp. În aceeași categorie aș introduce și vorbitul la telefon. Cu toții avem telefoane și le folosim, dar lucrurile se complică în momentul când trebuie să ai o discuție oficială și să rezolvi o problemă.
În cadrul Biroului tehnic am avut o muncă foarte variată, de la proiectare și avizare, la coordonarea și corelarea proiectelor de specialitate, monitorizarea și elaborarea corespondeței de interes pentru Biroul tehnic, asistență tehnică pentru Birourile de planificare, calitate și achiziții, întocmire Ordine de Modificare, ședințe cu Beneficiarul (ex: avizare în CTE CNAIR), Inginerul FIDIC (ex: ședințe de progres), subcontractorii și în cadrul societății.
Practic, în astfel de proiecte, un inginer din cadrul Biroului tehnic nu face doar parte de proiectare, dar dacă ar fi să mă refer doar la partea de inginerie, o să îmi rămână mereu în minte câteva subiecte precum calculul bazinelor de retenție a apelor, realizarea proiectului de scurgere a apelor și întocmirea proiectului de semnalizare rutieră. Proiectul de semnalizare rutieră a avut șase revizii, bazate pe obsevații ale Beneficiarului prin Direcția de Siguranța circulației și IGPR.
Care e diferența dintre facultate și șantier?
Foarte mare, sincer. Din facultate ai un fel de ”guideline”, ca și când ai primi o hartă, și după facultate, ești trimis cu harta în mână să te descurci. Politehnica nu e ușoară dar, pe șantier, e ”the real life”, deciziile se iau rapid, vin de pe șantier tot felul de solicitări de lămuriri referitoare la proiect. Ca inginer la Biroul tehnic, trebuie să reușești să îi lămurești, deși proiectul nu l-ai întocmit personal.
Munca în cadrul Biroului tehnic mi se pare foarte complex, fiindcă face o legătură între toate birourile, șantier și proiectanții de specialitate. Pe Sebeș-Turda, am avut proiectanți de specialitate din Italia și din diverse zone ale țării care a trebuit să fie ajutați să se coordoneze și să se coreleze. Mai exact, proiectantul de structuri era în Italia și proiectantul de lucrări de drumuri la București. Unul proiecta linia roșie și celălalt amplasa structura, astfel încât să se încadreze. Dacă se revizuia ceva, trebuia ca toți să fie în posesia ultimei variante. Poate părea foarte simplu, dar nu este atunci când ai un proiect de așa mare amploare și în care, pe o porțiune de 50 de metri sau mai puțin, ai utilități relocate, lucrări de scurgere a apelor, ITS, panouri fonoabsorbante, iluminat pe lângă lucrările specifice de drum.
Munca unui inginer e destul de complexă, poate ar trebui ca și în facultate să se meargă mai mult pe practică, pe exemple concrete, pe ce se așteaptă de la tine ca inginer. Nu știu, sincer, câți folosesc integralele triple zi de zi, deși nu neg că și ele au rolul lor în dezvoltarea ”creierului de inginer”.
În anul trei, la Tehnologie, ni s-a desenat pe tablă, cu creta, stația de mixturi asfaltice și de betoane. Până nu am fost în practică, eu nu mi-am dat seama de proporția fiecărui element aparținător. De asemenea, nu aveam nicio idee despre cum se desfășoară lucrurile într-o firmă de construcții – mai tehnic spus, ”circuitul apei în natură”. La primul job, la Diferit în Cluj Napoca, m-am angajat fix după ce am terminat facultatea. M-au pus prima dată să fac o copie la un proiect și nu am știut de unde să “apuc” copiatorul.
Ce îți dorești să faci mai departe?
Îmi doresc să lucrez pe proiecte de infrastructură majoră, consider că mai am de învățat, și după aceea, să trec, poate, de partea Beneficiarului, toate acestea într-un echilibru cât se poate de stabil cu familia.
De asemenea, aș vrea să reușim să ne ducem la final stagiul de doctorat și să ne luăm certificările de Responsabil Tehnic cu Execuția și Diriginte de șantier. Pe scurt, aș vrea să ne ridicăm propria ștachetă căt mai sus și să încercăm mereu să o ajungem. Ne plac provocările.
Cum e să lucrezi pentru o societate a statului?
Din exterior, pare mai simplu decât la Antreprenor, începând cu programul. Am întâlnit și mulți angajați ai statului nepregătiți și aroganți, fără să își asume nimic. Din acest considerent, aș vrea să mai capăt experiență înainte să merg spre o carieră în sectorul public.
Consider că multe întârzieri și blocaje au ca principal motiv neasumarea răspunderii, neasumarea unei decizii. Spre exemplu, de multe ori, în cadrul cererilor de clarificări la licitații am primit răspunsul: ”se va respecta caietul de sarcini”, foarte general și ambiguu de cele mai multe ori, având în vedere necorelările din caietul de sarcini. Dar, dacă cineva și-ar asuma răspunderea și ar spune mai exact ce anume din caietul de sarcini, atunci ar da un exemplu concret și, astfel, toți ofertanții s-ar adapta.
Când lucrezi la o firmă internațională îți asumi munca pe care o faci, competiția, procedurile societății, un program prelungit, la nevoie, un contract pe perioadă determinată, relocarea. Acestea sunt motivele pentru care, ca societate a statului, aș opta pentru o pondere mai mare a persoanelor cu experiență similară în domeniul privat.
Sursă: CNAIR
Actualitate
O nouă eră în supravegherea orbitală: LeoLabs lansează radarul transportabil Scout-S în cadrul exercițiului Valiant Shield
Într-o perioadă marcată de intensificarea activităților în spațiul cosmic, compania LeoLabs a anunțat operaționalizarea celui mai nou sistem de radar pentru urmărire spațială. Prima unitate a acestui sistem este deja pregătită să participe la Valiant Shield, un exercițiu militar multinațional de amploare desfășurat de forțele americane în regiunea Pacificului.
Debut tehnologic în cadrul exercițiului multinațional Valiant Shield
Sistemul Scout-S, amplasat recent în Hawaii, a devenit complet operațional în iunie 2026. Acesta va juca un rol crucial în activitățile experimentale din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026, coordonat de Comandamentul Indo-Pacific al S.U.A. Participarea radarului în acest context permite evaluarea capacităților de detecție 3D în medii relevante din punct de vedere operațional, oferind o viziune clară asupra modului în care tehnologia transportabilă poate susține superioritatea spațială a aliaților.
Mobilitate și precizie într-un container standard de transport
Designul inovator al Scout-S permite integrarea întregului sistem într-un container ISO standard de 6 metri, facilitând desfășurarea rapidă pe uscat, pe apă sau în aer. Dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea Space Force, noul radar utilizează tehnologia de scanare 3D și un design electronic modular în banda S. Aceste progrese tehnice îmbunătățesc semnificativ monitorizarea obiectelor aflate pe orbita joasă a Pământului (LEO) și pe orbita foarte joasă (VLEO), extinzând durata observațiilor de la câteva secunde la câteva minute per trecere orbitală.
Monitorizarea activităților suspecte și a manevrelor adversarilor în timp real
Capacitatea de a menține „custodia persistentă” asupra obiectelor spațiale este esențială în contextul actual, unde simpla predicție a orbitelor nu mai este suficientă. Scout-S permite operatorilor să detecteze manevrele sateliților, să identifice desfășurarea încărcăturilor utile și să distingă între activitățile de rutină și potențialele amenințări. Sistemul a demonstrat deja rezultate remarcabile, monitorizând constant sateliții de recunoaștere militară din seria Yaogan și avionul spațial al Chinei, oferind date precise chiar și la altitudini reduse de 230 de kilometri.
Planuri de extindere și viitorul producției de serie în 2027
Unitatea radar din Hawaii va rămâne activă și după încheierea exercițiului Valiant Shield, servind drept platformă pentru testări în condiții reale și experimente viitoare. Succesul acestui prim exemplar deschide calea pentru o proliferare rapidă a rețelei, cu scopul de a acoperi golurile lăsate de radarele fixe actuale. Conform planurilor strategice, o a doua unitate Scout-S va fi finalizată la începutul anului 2027, urmând ca producția să fie accelerată semnificativ în a doua jumătate a aceluiași an.
Actualitate
Eșec major pentru apărarea europeană: Programul franco-germano-spaniol FCAS a fost anulat oficial
Parteneriatul strategic dintre Franța, Germania și Spania pentru dezvoltarea viitorului sistem de luptă aeriană (FCAS) s-a prăbușit definitiv, în urma eșecului negocierilor dintre principalii actori industriali, Dassault și Airbus. Proiectul emblematic, menit să înlocuiască aeronavele Eurofighter și Rafale începând cu anul 2040, a fost oprit printr-un acord între guvernele de la Berlin și Paris, decizia finală aparținând părții germane.
Divergențele industriale pun capăt succesorului avioanelor Rafale și Eurofighter
De la lansarea sa în 2017, proiectul evaluat la 100 de miliarde de euro s-a confruntat cu numeroase obstacole. Disputele de lungă durată dintre companiile Dassault și Airbus s-au concentrat în principal pe conducerea proiectului, distribuirea volumului de muncă și perspectivele divergente asupra designului viitorului avion de vânătoare. În ciuda eforturilor recente de a alinia producătorii către o abordare comună pentru generația viitoare de avioane de luptă, interesele naționale și industriale s-au dovedit a fi imposibil de reconciliat.
O ultimă soluție de compromis: Friedrich Merz propune salvarea rețelei de comunicare digitale
În contextul acestui colaps, cancelarul german Friedrich Merz a propus ca națiunile partenere să continue colaborarea pentru dezvoltarea așa-numitului „combat cloud”. Această arhitectură software ar urma să funcționeze ca forță motrice a integrării tehnologice, conectând senzori, radare, drone și alte componente vitale. Deși nucleul reprezentat de aeronava cu echipaj uman a fost abandonat, această rețea de comunicații ar putea rămâne singura moștenire a proiectului inițial.
Incertitudini majore privind restul componentelor și cerințele nucleare ale Franței
Viabilitatea altor elemente din cadrul FCAS, precum dronele și motoarele care ar fi trebuit să funcționeze independent de aeronava principală, rămâne în prezent incertă. Un punct de fricțiune major a fost susținut de Airbus, care a favorizat o abordare cu două tipuri de avioane de vânătoare. Această soluție ar fi permis Franței să își dezvolte separat propria aeronavă, necesară pentru a îndeplini misiuni specifice de transport al armamentului nuclear, cerință care a complicat constant negocierile tripartite.
Actualitate
De la legendă la autonomie: Airbus dezvăluie U145, drona gigant care va redefini logistica militară
O premieră mondială la Berlin
Airbus a făcut un pas decisiv către viitorul aviației fără pilot prin lansarea noului sistem autonom U145. Bazat pe consacratul elicopter civil și militar H145, acest vehicul aerian neechipat este prezentat săptămâna aceasta la Salonul Aeronautic de la Berlin sub forma unei machete la scară reală, marcând o evoluție majoră în portofoliul gigantului european. Deși proiectată inițial pentru misiuni de transport logistic, drona promite să devină un pilon central în teatrele de operațiuni complexe.
Inteligență artificială sub o structură consacrată
U145 nu este doar un elicopter golit de scaune, ci o platformă complet autonomă, dotată cu senzori specializați și un sistem avansat de inteligență artificială. Este a doua aeronavă cu aripi rotative din gama Airbus care trece prin acest proces de transformare, urmând pașii modelului VSR700. Pentru a răspunde cerințelor logistice, designul a fost optimizat prin includerea unei uși frontale rabatabile și a unei podele dedicate pentru marfă, facilitând încărcarea și descărcarea rapidă în medii ostile.
Orizont 2030: Drumul spre operativitate deplină
Calendarul de dezvoltare este unul ambițios, dar riguros. Primele teste de zbor, care vor include un pilot de siguranță la bord, sunt programate pentru sfârșitul acestui an. Totuși, maturitatea deplină a sistemului și intrarea oficială în serviciu sunt estimate pentru începutul anului 2030. Această perioadă va fi utilizată pentru a perfecta parteneriatele strategice cu lideri din domeniul misiunilor autonome, asigurând o versatilitate care să depășească simplul transport de provizii.
Arsenalul viitorului: De la cercetare la „navă-mamă”
Dincolo de rolul său logistic, U145 este pregătit pentru o gamă largă de aplicații militare. Acesta va putea fi utilizat în misiuni de recunoaștere înarmată, supraveghere și, esențial pentru tacticile moderne, în echipe mixte „om-mașină” (MUM-T). Mai mult, platforma este proiectată să funcționeze ca o „navă-mamă” pentru lansarea de efecte aeriene, o capabilitate critică în conflictele de înaltă intensitate. Cu o moștenire solidă în spate — familia H145 având peste 1.800 de unități în serviciu și milioane de ore de zbor — U145 pleacă la drum cu avantajul unei fiabilități deja demonstrate în mediul civil și parapublic.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 3 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zileViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 3 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 4 zileIPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
-
Exclusivacum 5 zileRACHETE ÎN NORI, MINTE ÎN CEAȚĂ. MAFIA ANTIGRINDINA. Cum a ajuns România captivă într-o pseudo-știință scumpă, unsă cu iodură de argint și propagandă
-
Exclusivacum 5 zileCasa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
-
Exclusivacum 23 de ore„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD



