Actualitate
Elevii de la Colegiul Național de Informatică Piatra-Neamț, câștigători ai CEE Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon
Elevii români s-au remarcat din nou pe scena competițiilor internaționale, de această dată la CEE Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon, ediția regională a Imagine Cup Junior Hackathon, un concurs derulat de Microsoft la nivel global, la care România a avut nenumărate succese până acum.
Șirul reușitelor nu a fost întrerupt nici anul acesta, când cinci elevi de la Colegiul Național de Informatică Piatra-Neamț au reușit, sub îndrumarea profesoarei Gabriela Blaga, să obțină locul întâi la ediția organizată pe regiunea Europei Centrale și de Est, în ciuda condițiilor speciale de derulare, impuse de pandemie.
La concursul care a avut loc în zilele de 28 și 29 noiembrie 2020 au participat echipe cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, din 6 țări europene (Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Grecia, România și Rusia), cu proiecte ce au abordat una dintre provocările ce țin de biodiversitate și mediul înconjurător.
“În cadrul evenimentului Microsoft Global Learning Connection de anul acesta, cu tema «Impact of robots / AI on society – good or bad?», elevii de la Colegiul Național de Informatică Piatra-Neamț s-au remarcat prin entuziasmul de care au dat dovadă în discuțiile privind utilizarea datelor și a inteligenței artificiale, fiind astfel invitați să participe la Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon – 2020”, explică Gabriela Blaga.
Echipa care a reprezentat România a purtat numele renumitului om de știință în domeniul informaticii, Geoffrey Hinton, cu rezultate remarcabile în studiul inteligenței artificiale și al rețelelor neuronale.
Echipa a fost formată din 5 elevi cu vârste între 17 și 18 ani: Anya Andreea Biro, Vlad Andrei Butnaru, Theodor Cristian Niță, Alexandru Gabriel Pașcu (elevi în clasa a XI-a) și Maria Cătălina Burlea – elevă în clasa a XII-a.
“Într-o eră în care inteligența artificială începe să fie folosită în foarte multe domenii, participarea la această competiție a avut ca scop conștientizarea și implicarea elevilor în proiecte ce urmăresc responsabilizarea în ceea ce privește dezvoltarea comunității și protejarea mediului înconjurător prin intermediul tehnologiei”, afirmă Gabriela Blaga.
Proiectul realizat de elevii români a avut ca temă “Protejarea nurcilor în Delta Dunării”, nurca europeană fiind una dintre cele mai rare mamifere de pe continentul european. În prezent, mai există populații izolate în Franța, Belarus, Rusia și România – în Delta Dunării, unde trăiesc aproximativ 300-400 de exemplare.
“Datorită posibilității de învățare în timpul procesului și a capacității de adaptare, utilizarea inteligenței artificiale în cadrul acestui proiect a urmărit identificarea problemelor legate de mediul natural în care trăiesc nurcile, pentru a putea colecta date și statistici cât mai precise, încercând să ofere soluții pentru reducerea intervenției omului și asigurând, totodată, populației existente șanse mai mari de supraviețuire”, susține cadrul didactic.
Timp de două zile, în perioada 28-29 noiembrie 2020, membrii echipei au folosit instrumente Microsoft în rezolvarea unor serii de exerciții practice pe teme diverse (despre inteligența artificială, mașini virtuale, arbori de decizie, baze de date, limbajul Phyton), au învățat cum să construiască algoritmi de clasificare a imaginilor înregistrate din satelit și cum să folosească machine learning pentru a construi rețele neuronale în Excel.
Gabriela Blaga a precizat: “Provocarea finală a evenimentului a cerut fiecărei echipe să identifice o problemă din lumea reală privind declinul constant al biodiversității și care implică consecințe profunde pentru lumea naturală și pentru starea de bine a oamenilor. Odată identificată problema, membrii echipei au conceput un mod de utilizare practică a inteligenței artificiale în rezolvarea ei și au prezentat descrieri detaliate ale principiilor de bază ale soluției unui grup de posibili «viitori investitori». Locul I ocupat de elevi a demonstrat nivelul de implicare al acestora, precum și faptul că ideile lor merită să fie implementate”.
Colegiul Național de Informatică din Piatra-Neamț este prima școală din oraș care a implementat un proiect complex de digitalizare ce permite desfășurarea în bune condiții a învățământului on-line.
“Profesori și elevi ne-am adaptat schimbărilor, mai întâi în sistemul de învățământ hibrid și apoi în totalitate în online. Încă din luna martie 2020, utilizăm aplicația Microsoft Teams pentru desfășurarea orelor, astfel încât elevilor le-a fost ușor să se conecteze la activitățile din cadrul evenimentului Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon, eveniment care s-a desfășurat online folosind aceeași aplicație. Membrii echipei au avut încredere unii în alții, luând cele mai bune decizii împreună și au comunicat eficient, reușind să finalizeze la timp sarcinile de lucru. Fiecare a adus în cadrul echipei experiența sa în domenii precum programare, robotică, antreprenoriat, utilizare instrumente TIC, voluntariat, completându-se reciproc într-un mod pozitiv. Am învățat multe în aceste două zile, am comunicat și în afara orelor din program și nu ne-a lipsit umorul nici atunci când a fost necesar ca deciziile să fie luate contratimp”, mai spune cadrul didactic.
Unitatea de învățământ este partener Microsoft pentru educație, a fost membru în cadrul programului Microsoft IT Academy și a făcut parte din comunitatea Microsoft ShowCase School, an de an, desfășurând alături de companie activități și programe educative în care elevii și profesorii s-au implicat cu mult entuziasm.
Gabriela Blaga spune că se bucură de fiecare dată când vede inițiative bune în domeniul IT și copii dornici să se implice în astfel de activități. Alături de elevii săi, a participat pentru prima dată la Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon, eveniment despre care spune că s-a dovedit a fi un izvor de creativitate și o pepinieră extraordinară pentru viitori specialiști în IT și antreprenoriat.
Experiența celor două zile a fost una intensă și extrem de interesantă și a fost promovată deja în rândul elevilor și pe diverse canale media pentru a inspira cât mai mulți tineri privind importanța utilizării inteligenței artificiale în protejarea biodiversității.
Echipa Microsoft care a coordonat evenimentul va fi în continuare alături de elevi pentru a-i ajuta să realizeze activități similare.
Gabriela Blaga consideră că Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon este un punct foarte bun de plecare spre o carieră în domeniul IT, punând bazele cunoștințelor din mai multe domenii, și reprezintă o șansă pentru elevii din echipă să pună în aplicare ceea ce au învățat din această activitate și să devină mentori pentru colegii lor.
Marilena Ionaşcu, Director Educație, Microsoft România, și coordonator al proiectului: “Educația și procesul de învățare sprijină performanța, iar noi ne-am propus să sprijinim elevii în a-și atinge potențialul maxim, astfel că dezvoltăm, de ani de zile, soluții de inteligență artificială care să poată fi implementate cu succes în sistemul de învățământ, atât local, cât și internațional. Nu pierdem, însă, din vedere nici problemele cu care se confruntă planeta noastră, motiv pentru care ne punem expertiza în slujba naturii și încercăm să găsim și aici soluții sustenabile pentru a face față provocărilor. Viitorul este, cu siguranță, digital, iar dacă până acum poate ne îndoiam de asta, anul acesta ne-a demonstrat că nu avem cum să ne înșelăm în această privință. Tocmai din acest motiv, încurajăm școlile, liceele și universitățile din România să se implice în programe de acest tip, și astfel elevii și studenții să își dezvolte capacitățile tehnologice și să se familiarizeze cu procesul de digitalizare (ceea ce îi va ajuta în conturarea unei cariere IT), iar problemele mediului înconjurător să își găsească soluții. Susținem un sistem de învățământ competitiv, în care atât elevii, cât și profesorii să fie motivați să se întreacă pe ei înșiși”.
Schimbările climatice și diminuarea diversității biologice sunt probleme care, din păcate, ridică tot mai multe provocări de la an la an, iar institutele de cercetare, oamenii de știință și chiar organizațiile de la nivel global, încearcă să găsească soluții pentru a stopa degradarea mediului înconjurător.
În ultimii ani am văzut cum aceștia au reușit să dezvolte și să implementeze astfel de soluții cu ajutorul Inteligenței Artificiale și al tehnologiilor Cloud, care au avut, și au, un rol-cheie în ceea ce privește colectarea, analiza și procesarea unor volume uriașe de date. Considerate imposibile în trecut, toate acestea pot acum să prevină dezastrele naturale sau să ajute la conservarea florei și faunei, de foarte multe ori fără a implica și factorul uman.
Pentru a contribui la o dezvoltare sustenabilă a societății și a economiei, atât la nivel global, cât și local, Microsoft investește constant (încă din anul 1991) în cercetare în domeniul AI, dezvoltând instrumente, tehnologii și soluții de acest tip.
Astfel, în decursul a cinci ani, Microsoft va investi în total 115 milioane de dolari în soluții de inteligență artificială, care să răspundă unora dintre cele mai mari provocări ale societății contemporane: calitatea mediului înconjurător, îmbunătățirea accesibilității și sprijinirea grupurilor umanitare în activitățile de răspuns la dezastre naturale sau ajutorarea refugiaților.
Acest angajament a luat forma inițiativei “AI for Good” – care cuprinde trei programe: AI for Accessibility, AI for Humanitarian Action și AI for Earth (prin programe de tip “AI for Earth”, compania susține eforturile de protejare a mediului înconjurător pentru ca împreună să creăm un viitor mai bun pentru toată lumea).
Actualitate
Israel și Grecia încheie un acord de 3,4 miliarde de dolari pentru un scut antiaerian integrat
Israelul și Grecia au semnat astăzi, la sediul Ministerului israelian al Apărării din Tel Aviv, un contract în valoare de 3,4 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 3 miliarde de euro, pentru furnizarea unor sisteme avansate de apărare aeriană.
„Scutul lui Ahile”, noua arhitectură defensivă a Greciei
Sistemul, denumit în Grecia „Scutul lui Ahile”, este conceput ca o rețea multistratificată, capabilă să răspundă unei game largi de amenințări, de la rachete balistice până la drone de mici dimensiuni.
Acordul este considerat un pas major în extinderea cooperării industriale dintre cele două țări și în consolidarea lanțurilor de aprovizionare din domeniul apărării. Încheierea contractului era anticipată de mai multe luni.
Ministrul grec al Apărării Naționale, Nikos Dendias, a descris proiectul drept o componentă esențială a reformei forțelor armate elene și un răspuns necesar la provocările geopolitice și tehnologice actuale.
„Scutul lui Ahile” va funcționa ca un sistem integrat de descurajare, în care navele, aeronavele, vehiculele terestre, platformele autonome și sateliții vor fi conectate printr-o arhitectură unică, centrată pe rețea. Toate aceste componente vor putea utiliza în comun datele furnizate de senzori.
Israelul livrează pentru prima dată un sistem defensiv complet
Pentru Israel, acordul reprezintă o premieră: este prima dată când țara furnizează unui partener extern o arhitectură completă de apărare, capabilă să contracareze simultan mai multe categorii de amenințări.
Sistemul grec va fi alcătuit exclusiv din tehnologii israeliene și va beneficia de experiența operațională acumulată de industria și structurile de apărare ale Israelului în timpul conflictelor recente.
Pachetul include sistemul de interceptare cu rază medie David’s Sling, dezvoltat de Rafael Advanced Defense Systems cu sprijin american. Sistemul a realizat prima interceptare într-o situație de luptă în 2023 și a fost exportat, de asemenea, în Finlanda.
Grecia va primi și sistemul Barak MX, produs de Israel Aerospace Industries, care a fost deja vândut mai multor clienți internaționali. Din contract face parte și sistemul de apărare aeriană Spyder, fabricat de Rafael și achiziționat recent și de România, într-un acord evaluat la câteva miliarde de dolari.
Radare israeliene pentru supravegherea spațiului aerian
Pe lângă sistemele de interceptare, Grecia va achiziționa și radare MMR produse de Elta, subsidiară a Israel Aerospace Industries.
Tehnologii radar similare sunt utilizate deja de Cehia și Slovacia, ceea ce consolidează prezența sistemelor israeliene în arhitectura de apărare a mai multor state europene.
Cel mai mare contract militar dintre Israel și Grecia
Contractul semnat la Tel Aviv este cea mai importantă tranzacție din istoria cooperării militare dintre Israel și Grecia.
Acordul prevede și transferuri de cunoștințe și tehnologie către industria elenă, cu scopul de a extinde colaborarea industrială și de a dezvolta capacități locale în domeniul apărării.
Companiile israeliene au derulat și alte proiecte majore în Grecia. Printre acestea se numără dezvoltarea unui centru internațional de pregătire pentru piloți militari la Kalamata, realizat de Elbit Systems.
Cooperarea dintre cele două state, inclusiv exercițiile militare comune, s-a intensificat în ultimii ani. Israelul consideră Grecia un partener strategic în regiunea estică a Mediteranei.
Exporturile de apărare, instrument strategic pentru Israel
Directorul general al Ministerului israelian al Apărării, general-maiorul Amir Baram, a declarat că acordul reflectă strategia instituției de a transforma exporturile militare într-un motor al dezvoltării forțelor armate israeliene, al influenței externe a țării și al consolidării industriei și economiei naționale.
Contractul ar urma să contribuie și la extinderea liniilor de producție din Israel și la creșterea stocurilor de armament. Ambele obiective au devenit prioritare pentru statele occidentale, afectate de presiunile asupra capacităților industriale și a rezervelor militare în contextul războiului din Ucraina și al confruntărilor cu Iranul.
Israel Aerospace Industries își consolidează poziția în Europa
Președintele Israel Aerospace Industries, Boaz Levy, a subliniat că acordul cu Grecia vine după mai mulți ani în care compania și-a extins activitatea pe piața elenă, în colaborare cu parteneri locali.
Levy a afirmat că sistemele operaționale de apărare aeriană ale companiei și-au demonstrat eficiența în confruntările recente cu Iranul și grupările sprijinite de Teheran, interceptând cu succes mai multe tipuri de amenințări, inclusiv rachete balistice exoatmosferice.
Alegerea făcută de Grecia consolidează și activitatea companiei în Europa. Israel Aerospace Industries a încheiat anterior cu Germania un contract în valoare de 6,5 miliarde de dolari pentru furnizarea sistemului de apărare antirachetă Arrow.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum o ziCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?



