Actualitate
România, pe locul al doilea în topul țărilor din UE cu cele mai multe mame adolescente
România este pe locul al doilea în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai multe mame adolescente, iar una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Sunt concluziile unui studiu UNICEF, care arată cum a evoluat acest fenomen în ultimii ani și cum a ajuns România aici, deși de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente.
Potrivit autorilor studiului UNICEF, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta.
Principalele concluzii ale studiului:
- În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018.
- În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.
- În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290.
- Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
- La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
- Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.
Cum a evoluat fenomenul
Studiul UNICEF arată că în România procentul mamelor adolescente a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017). În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 705 aveau sub 15 ani.
În 2019, numărul total de sarcini la adolescente a fost în scădere, ajungând la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018), scădere care se realizează însă în special prin reducerea numărului de sarcini la vârsta de 15-19 ani (o reducere de 9,3% faţă de reducerea de doar 3,9% pentru vârsta mai mică de 15 ani).
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia, iar dintre adolescentele cu vârstă între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naştere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi 1 la a şasea.
Îngrijorător este faptul că prevalenţa mamelor sub 15 ani este în creştere.
Studiul Sănătăţii Reproducerii 2016 relevă faptul că, din totalul eşantionului de adolescente (517 adolescente), 186 sunt active sexual, ceea ce reprezintă 35,97%. Dintre acestea, 6,4% (33 de adolescente) sunt mame care au născut 1-2 copii, iar 8,5% (44 de adolescente) erau gravide în momentul studiului.
Mediul de provenienţă îşi pune amprenta asupra riscului de a deveni mame în perioada adolescenţei, procentul adolescentelor din mediul rural care au născut sau sunt gravide fiind aproape dublu faţă de cel din mediul urban, tendinţă observată până la 16 ani, ponderea inversându-se după această vârstă şi devenind mai mare în mediul urban.
Vârsta medie a primei sarcini în cazul fetelor adolescente care au experimentat o sarcină este de 15,4 ani, conform SSR 2016, iar cea a primei naşteri este de 15,8 ani, limita inferioară, adică cea mai tânără mamă, fiind de 13 ani, respectiv 14 ani.
Județele cu cele mai multe mame adolescente
Conform surselor citate, se remarcă o creştere cu 11% a numărului de sarcini la vârste sub 15 ani în regiunea Nord-Vest şi regiunea Nord-Est. În toate celelalte regiuni, numărul de sarcini atât la vârsta de sub 15 ani, cât şi în cazul adolescentelor cu vârsta între 15-19 ani este în scădere (între -2% şi -24% în 2019 faţă de 2018).
În ceea ce priveşte repartiţia pe judeţe, în 2018, cele mai mari cifre privind natalitatea la adolescentele sub 15 ani (judeţe cu peste 23 de naşteri/an) au fost înregistrate, în ordine descrescătoare, în următoarele judeţe: Mureş, Braşov, Dolj, Argeş, Timiş, Bihor, Bacău, Olt, Constanţa, Galaţi şi Sibiu. În 2019, numărul cel mai mare de cazuri a fost în judeţul Mureş (69 de sarcini), urmat de Dolj (47 de sarcini), Braşov (40 de sarcini), Bihor (38 de sarcini), Bacău (31 de sarcini), Constanţa (26 de sarcini), Dâmboviţa (23 de sarcini) şi Satu Mare (23 de sarcini).
Pentru această categorie de vârstă, s-a înregistrat o creştere cu peste 40% în 2019 faţă de 2018 în judeţele Tulcea, Hunedoara, Dâmboviţa, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Maramureş.
În ceea ce priveşte sarcina la adolescentele cu vârste între 15-19 ani, potrivit situaţiei din 2018, cifrele cele mai mari sunt în judeţele Mureş (883 de sarcini), Dolj (833 de sarcini), Iaşi (818 sarcini), Braşov (761 de sarcini), Bacău (676 de sarcini), Bihor (673 de sarcini), Constanţa (664 de sarcini), Suceava (575 de sarcini), Prahova (532 de sarcini) şi Municipiul Bucureşti (525 de sarcini). În 2019, deşi se constată o scădere între -3% şi -24%, cifre peste percentila 75 se menţin în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmboviţa (503 sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
În ceea ce priveşte vârsta tatălui copilului născut de o mamă adolescentă, se constată un număr relativ ridicat de taţi cu vârste între 15-19 ani.
Peste 20% dintre mamele minore sunt la al doilea copil
Legat de mamele mamele cu vârsta < 15 ani, cele mai multe sunt la prima naştere (97,25% în 2018 şi 96,58% în 2019). Există însă, în mod surprinzător, şi mame care sunt la a doua naştere, procentul lor din totalul mamelor cu vârsta sub 15 ani fiind ceva mai mare în 2019 (3,42% faţă de 2,61% în 2018). Nu există mame la a treia naştere decât în 2018 (o mamă sub 15 ani).
În grupul mamelor care au între 15 şi 19 ani, se înregistrează o proporţie relativ stabilă a numărului de sarcini anterioare. Astfel, 74,72% în 2018 şi 74,06% în 2019 sunt mame la primul copil născut; 20,95% în 2018 şi 21,62% în 2019 sunt la al doilea; 3.9% şi, respectiv, 3,88%, la al treilea; 0,04% şi, respectiv, 0,06%, la al cincilea. În 2018, se înregistrează şi un al şaselea copil în cazul unei mame cu vârsta între 15-19 ani.
Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani
- „Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.
- Aceste cifre ilustrează amploarea problemei şi necesitatea unei acţiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenţi, pe canalele de comunicare specifice şi cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora”, a declarat Marina Oţelea, unul din autorii studiului.
Număr ridicat de avorturi
Numărul de avorturi în rândul adolescentelor este de asemenea ridicat. În 2017, s-au înregistrat 412 avorturi în cazul fetelor sub 15 ani şi 5.955 la cele de 15-19 ani. În anii următori, se remarcă o tendinţa de scădere, deşi numărul lor este în continuare foarte mare. Astfel, în 2018, numărul a fost de 4.883, iar în 2019, de 4.290. În 2018 şi 2019, în categoria de vârstă < 15 ani, nu s-a înregistrat nicio întrerupere de sarcină.
De ce s-a ajuns aici și ce ar fi de făcut
Specialiștii citați în raportul UNICEF arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore.
Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala, ceea ce sporeşte riscul pentru un comportament sexual riscant şi apariţia unei sarcini nedorite.
Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educaţia sexuală, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al adolescentului.
Printre recomandări se numără iniţierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informaţii şi servicii de sănătate a reproducerii şi sexualităţii, prin revizuirea şi adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.
Se mai recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.
Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi.
Ce au făcut celelalte state
Ţările europene care s-au confruntat în trecut cu rate mari ale naşterilor în rândul adolescentelor, cum este Marea Britanie, au reuşit să diminueze fenomenul prin politici intersectoriale adecvate care ajung la grupurile de risc.
Este interesant că, la nivelul Uniunii Europene, natalitatea mai mare în rândul fetelor adolescente nu caracterizează neapărat ţările în curs de dezvoltare. De exemplu, până la aderarea României şi Bulgariei la UE, Regatul Unit (Marea Britanie) a ocupat primul loc în UE în ceea ce priveşte rata natalităţii vii în rândul adolescenţilor cu vârste între 15-19 ani, având în 2006 o rată de 26,5 naşteri la 1.000 de adolescente, comparativ cu media europeană de 15 naşteri la 1.000 de adolescente (Office for National Statistics, 2014; Lawlor & Shaw, 2004). Se observă că, până în 2012, rata Regatului Unit a scăzut, ajungând la 14 nou-născuți la 1.000 de adolescente cu vârste cuprinse între 15-19 ani (Office for National Statistics, 2014; Robson şi Berthoud, 2003).
Sectorul în care sarcina şi naşterea la adolescente este cel mai vizibil este cel sanitar, cu toate că acesta are responsabilităţi limitate în prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor. Ţările care au implementat programe de prevenire s-au bazat pe educaţia formală desfăşurată în şcoli. În literatură, sunt menţionate şi programe care se adresează părinţilor copiilor adolescenţi şi vizează comunicarea mai bună între aceştia. În experienţa altor ţări care au avut rezultate remarcabile, educaţia oferită prin intermediul şcolilor a fost apreciată ca fiind una eficientă, deoarece se adresează întregii populaţii vizate.
În România, de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente, arată autorii studiului. Este vorba despre asistenţii medicali şi sociali comunitari, mediatori sanitari şi şcolari. Chiar dacă activitatea lor a contribuit indiscutabil la îmbunătăţirea situaţiei generale a copiilor, prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor a rămas una dintre problemele încă nerezolvate.
Actualitate
Geeks with Guns”: Duș rece de realism pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în misiunile speciale
În timp ce Pentagonul accelerează integrarea tehnologiilor de ultimă oră, amiralul Frank Bradley, șeful operațiunilor speciale ale SUA, lansează un avertisment critic: entuziasmul pentru Inteligența Artificială (IA) trebuie temperat de realitățile dure ale câmpului de luptă. În cadrul unei intervenții recente, acesta a solicitat o „evaluare lucidă” a modului în care aceste instrumente sunt implementate în teatrele de operațiuni, subliniind că tehnologia nu poate înlocui discernământul uman în momentele critice.
Mitul IA pe front: Între eficiență administrativă și realitatea din prima linie
Deși recunoaște că Inteligența Artificială transformă deja forțele pentru operațiuni speciale, făcându-le mai eficiente în gestionarea datelor și a logisticii, amiralul Bradley atrage atenția asupra unei confuzii periculoase. În prezent, foarte puține sisteme desfășurate efectiv pe front utilizează o „IA reală” la marginea rețelei (edge AI).
„Trebuie să fim extrem de precauți cu privire la modul în care integrăm aceste soluții în livrarea forței letale”, a punctat acesta. Mesajul este clar: deși potențialul există, distanța dintre un algoritm de laborator și un sistem autonom capabil să ia decizii corecte sub foc inamic rămâne considerabilă.
Mașinile nu pot fi trase la răspundere: Etica războiului rămâne o sarcină umană
Pilonul central al argumentației amiralului Bradley este responsabilitatea juridică și morală. Fundamentul oricărui conflict armat modern este guvernat de Legile Conflictului Armat, care impun distincția între combatanți și civili, proporționalitatea forței și umanitatea.
„La finalul zilei, comandantul, omul, este cel care decide utilizarea violenței letale. El trebuie să aibă încrederea că această violență este exercitată în limitele legii”, a explicat acesta. Argumentul decisiv împotriva autonomiei totale a mașinăriilor este unul simplu, dar imbatabil: „Mașinile nu pot fi trase la răspundere”. Indiferent cât de avansat devine arsenalul, de la praștia antică la rachetele Tomahawk sau dronele ghidate prin IA, „omul din buclă” (human in the loop) rămâne o condiție nenegociabilă.
„Doctori în științe capabili să câștige o bătaie de bar”: Noul profil al soldatului de elită
Pentru a naviga în această nouă eră digitală, comandamentul forțelor speciale caută un nou tip de operator. Bradley a descris acest profil folosind o imagine plastică: „Geeks with Guns” (intelectuali înarmați). Este vorba despre militari care sunt simultan letali în teren și fluenți în limbaj tehnologic, capabili să înțeleagă și să manipuleze software-ul care rulează echipamentele de ultimă generație.
Acești „doctori în științe” ai câmpului de luptă trebuie să posede abilitatea rară de a gestiona instrumente complexe fără a-și pierde instinctul de luptător. Totuși, amiralul a insistat pe necesitatea smereniei în fața tehnologiei.
Limitele algoritmului în fața „lebedelor negre” ale războiului
În ciuda promisiunilor oferite de analiza predictivă, amiralul Bradley avertizează că războiul rămâne, prin excelență, un domeniu al imprevizibilului. Niciun algoritm, oricât de sofisticat ar fi, nu poate modela perfect evenimentele de tip „lebedă neagră” – acele situații imprevizibile care pot schimba soarta unui conflict într-o secundă.
„Incertitudinile războiului rămân ceva ce nicio mașină nu poate prezice”, a concluzionat acesta, reafirmând că, în fața haosului din teren, intuiția și etica umană rămân singurele busole sigure. Astfel, viitorul apărării nu aparține mașinilor, ci oamenilor capabili să stăpânească mașinile fără a deveni dependenți de ele.
Actualitate
Investiție record pentru viitorul aviației navale: Marina SUA plusează cu un miliard de dolari pentru noile avioane de antrenament
Într-o mișcare strategică menită să asigure superioritatea aeriană a viitoarelor generații de piloți, Marina Statelor Unite a decis suplimentarea bugetului pentru noul avion de antrenament cu aproape 900 de milioane de dolari. Decizia vine ca un răspuns direct la presiunile industriei de apărare, care a avertizat că subfinanțarea ar putea periclita unul dintre cele mai critice programe de modernizare ale flotei.
Programul, cunoscut sub numele de Undergraduate Jet Training System (UJTS), a suferit o modificare financiară spectaculoasă. Dacă în luna martie plafonul maxim pentru faza de proiectare și producție era stabilit la 1,8 miliarde de dolari, noile date oficiale indică o creștere la 2,7 miliarde de dolari. Această ajustare reflectă o reevaluare realistă a costurilor de producție pentru primele aeronave, într-un context economic și tehnologic tot mai complex.
Realism financiar sub presiunea gigantilor din industrie
Creșterea bugetului nu este doar o cifră într-un tabel, ci rezultatul unui dialog tensionat între oficialii militari și marii contractori de apărare. Reprezentanții Marinei au confirmat că actualizarea plafonului de preț a fost necesară pentru a integra noile estimări de cost rezultate din informațiile recente primite de la potențialii furnizori.
Criticile din partea industriei nu au fost deloc voalate. Lideri din sectorul aviației și securității au subliniat anterior că bugetul inițial de 1,8 miliarde de dolari ar fi reprezentat un „obstacol major”, riscând să sufoce programul încă din primii doi ani din cauza constrângerilor bugetare severe. Această „gură de oxigen” financiară pare să fie biletul de siguranță pentru ca următoarea generație de avioane de școală să nu ajungă un proiect eșuat înainte de a decola.
Arena competitorilor: Cine se luptă pentru contractul de miliarde
Miza este uriașă: un contract care vizează livrarea a până la 216 aeronave moderne. Printre principalii competitori se numără Textron Aviation Defense, care propune modelul Beechcraft M-346N, dezvoltat în parteneriat cu Leonardo. Compania rămâne fermă pe poziții, declarând că este concentrată pe oferirea unei soluții de antrenament probate, capabilă să răspundă nevoilor stricte ale misiunilor navale.
Pe de altă parte, consorțiul format din SNC, Northrop Grumman și General Atomics mizează pe proiectul Freedom Trainer. Deși unii oficiali ai grupului s-au arătat sceptici față de viabilitatea financiară a proiectului în formatul vechi, noua injecție de capital ar putea schimba dinamica negocierilor. Totodată, gigantul Boeing monitorizează atent situația, deși păstrează o discreție totală asupra detaliilor ofertei sale.
Surpriza Lockheed Martin: O posibilă revenire în cursă?
Unul dintre cele mai comentate momente ale competiției a fost retragerea surprinzătoare a celor de la Lockheed Martin, care plănuiau să ofere modelul TF-50N în colaborare cu Korea Aerospace Industries. În lumina noilor realități bugetare, se ridică întrebarea dacă gigantul aeronautic își va reevalua decizia.
Deși oficialii companiei nu au confirmat o revenire, aceștia au punctat că evaluează constant oportunitățile portofoliului lor pentru a se asigura că rămân aliniați cu strategiile de business și misiunile clienților militari. Cu un buget acum mult mai atractiv, competiția pentru formarea piloților de elită ai Marinei intră într-o nouă etapă, una în care excelența tehnologică trebuie să fie susținută de o finanțare pe măsură.
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
-
Exclusivacum 3 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Administratieacum 5 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 13 oreViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 3 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
-
Exclusivacum 2 zileCasa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă



