Actualitate
România, pe locul al doilea în topul țărilor din UE cu cele mai multe mame adolescente
România este pe locul al doilea în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai multe mame adolescente, iar una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Sunt concluziile unui studiu UNICEF, care arată cum a evoluat acest fenomen în ultimii ani și cum a ajuns România aici, deși de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente.
Potrivit autorilor studiului UNICEF, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta.
Principalele concluzii ale studiului:
- În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018.
- În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.
- În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290.
- Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
- La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
- Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.
Cum a evoluat fenomenul
Studiul UNICEF arată că în România procentul mamelor adolescente a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017). În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 705 aveau sub 15 ani.
În 2019, numărul total de sarcini la adolescente a fost în scădere, ajungând la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018), scădere care se realizează însă în special prin reducerea numărului de sarcini la vârsta de 15-19 ani (o reducere de 9,3% faţă de reducerea de doar 3,9% pentru vârsta mai mică de 15 ani).
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia, iar dintre adolescentele cu vârstă între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naştere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi 1 la a şasea.
Îngrijorător este faptul că prevalenţa mamelor sub 15 ani este în creştere.
Studiul Sănătăţii Reproducerii 2016 relevă faptul că, din totalul eşantionului de adolescente (517 adolescente), 186 sunt active sexual, ceea ce reprezintă 35,97%. Dintre acestea, 6,4% (33 de adolescente) sunt mame care au născut 1-2 copii, iar 8,5% (44 de adolescente) erau gravide în momentul studiului.
Mediul de provenienţă îşi pune amprenta asupra riscului de a deveni mame în perioada adolescenţei, procentul adolescentelor din mediul rural care au născut sau sunt gravide fiind aproape dublu faţă de cel din mediul urban, tendinţă observată până la 16 ani, ponderea inversându-se după această vârstă şi devenind mai mare în mediul urban.
Vârsta medie a primei sarcini în cazul fetelor adolescente care au experimentat o sarcină este de 15,4 ani, conform SSR 2016, iar cea a primei naşteri este de 15,8 ani, limita inferioară, adică cea mai tânără mamă, fiind de 13 ani, respectiv 14 ani.
Județele cu cele mai multe mame adolescente
Conform surselor citate, se remarcă o creştere cu 11% a numărului de sarcini la vârste sub 15 ani în regiunea Nord-Vest şi regiunea Nord-Est. În toate celelalte regiuni, numărul de sarcini atât la vârsta de sub 15 ani, cât şi în cazul adolescentelor cu vârsta între 15-19 ani este în scădere (între -2% şi -24% în 2019 faţă de 2018).
În ceea ce priveşte repartiţia pe judeţe, în 2018, cele mai mari cifre privind natalitatea la adolescentele sub 15 ani (judeţe cu peste 23 de naşteri/an) au fost înregistrate, în ordine descrescătoare, în următoarele judeţe: Mureş, Braşov, Dolj, Argeş, Timiş, Bihor, Bacău, Olt, Constanţa, Galaţi şi Sibiu. În 2019, numărul cel mai mare de cazuri a fost în judeţul Mureş (69 de sarcini), urmat de Dolj (47 de sarcini), Braşov (40 de sarcini), Bihor (38 de sarcini), Bacău (31 de sarcini), Constanţa (26 de sarcini), Dâmboviţa (23 de sarcini) şi Satu Mare (23 de sarcini).
Pentru această categorie de vârstă, s-a înregistrat o creştere cu peste 40% în 2019 faţă de 2018 în judeţele Tulcea, Hunedoara, Dâmboviţa, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Maramureş.
În ceea ce priveşte sarcina la adolescentele cu vârste între 15-19 ani, potrivit situaţiei din 2018, cifrele cele mai mari sunt în judeţele Mureş (883 de sarcini), Dolj (833 de sarcini), Iaşi (818 sarcini), Braşov (761 de sarcini), Bacău (676 de sarcini), Bihor (673 de sarcini), Constanţa (664 de sarcini), Suceava (575 de sarcini), Prahova (532 de sarcini) şi Municipiul Bucureşti (525 de sarcini). În 2019, deşi se constată o scădere între -3% şi -24%, cifre peste percentila 75 se menţin în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmboviţa (503 sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
În ceea ce priveşte vârsta tatălui copilului născut de o mamă adolescentă, se constată un număr relativ ridicat de taţi cu vârste între 15-19 ani.
Peste 20% dintre mamele minore sunt la al doilea copil
Legat de mamele mamele cu vârsta < 15 ani, cele mai multe sunt la prima naştere (97,25% în 2018 şi 96,58% în 2019). Există însă, în mod surprinzător, şi mame care sunt la a doua naştere, procentul lor din totalul mamelor cu vârsta sub 15 ani fiind ceva mai mare în 2019 (3,42% faţă de 2,61% în 2018). Nu există mame la a treia naştere decât în 2018 (o mamă sub 15 ani).
În grupul mamelor care au între 15 şi 19 ani, se înregistrează o proporţie relativ stabilă a numărului de sarcini anterioare. Astfel, 74,72% în 2018 şi 74,06% în 2019 sunt mame la primul copil născut; 20,95% în 2018 şi 21,62% în 2019 sunt la al doilea; 3.9% şi, respectiv, 3,88%, la al treilea; 0,04% şi, respectiv, 0,06%, la al cincilea. În 2018, se înregistrează şi un al şaselea copil în cazul unei mame cu vârsta între 15-19 ani.
Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani
- „Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.
- Aceste cifre ilustrează amploarea problemei şi necesitatea unei acţiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenţi, pe canalele de comunicare specifice şi cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora”, a declarat Marina Oţelea, unul din autorii studiului.
Număr ridicat de avorturi
Numărul de avorturi în rândul adolescentelor este de asemenea ridicat. În 2017, s-au înregistrat 412 avorturi în cazul fetelor sub 15 ani şi 5.955 la cele de 15-19 ani. În anii următori, se remarcă o tendinţa de scădere, deşi numărul lor este în continuare foarte mare. Astfel, în 2018, numărul a fost de 4.883, iar în 2019, de 4.290. În 2018 şi 2019, în categoria de vârstă < 15 ani, nu s-a înregistrat nicio întrerupere de sarcină.
De ce s-a ajuns aici și ce ar fi de făcut
Specialiștii citați în raportul UNICEF arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore.
Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala, ceea ce sporeşte riscul pentru un comportament sexual riscant şi apariţia unei sarcini nedorite.
Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educaţia sexuală, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al adolescentului.
Printre recomandări se numără iniţierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informaţii şi servicii de sănătate a reproducerii şi sexualităţii, prin revizuirea şi adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.
Se mai recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.
Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi.
Ce au făcut celelalte state
Ţările europene care s-au confruntat în trecut cu rate mari ale naşterilor în rândul adolescentelor, cum este Marea Britanie, au reuşit să diminueze fenomenul prin politici intersectoriale adecvate care ajung la grupurile de risc.
Este interesant că, la nivelul Uniunii Europene, natalitatea mai mare în rândul fetelor adolescente nu caracterizează neapărat ţările în curs de dezvoltare. De exemplu, până la aderarea României şi Bulgariei la UE, Regatul Unit (Marea Britanie) a ocupat primul loc în UE în ceea ce priveşte rata natalităţii vii în rândul adolescenţilor cu vârste între 15-19 ani, având în 2006 o rată de 26,5 naşteri la 1.000 de adolescente, comparativ cu media europeană de 15 naşteri la 1.000 de adolescente (Office for National Statistics, 2014; Lawlor & Shaw, 2004). Se observă că, până în 2012, rata Regatului Unit a scăzut, ajungând la 14 nou-născuți la 1.000 de adolescente cu vârste cuprinse între 15-19 ani (Office for National Statistics, 2014; Robson şi Berthoud, 2003).
Sectorul în care sarcina şi naşterea la adolescente este cel mai vizibil este cel sanitar, cu toate că acesta are responsabilităţi limitate în prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor. Ţările care au implementat programe de prevenire s-au bazat pe educaţia formală desfăşurată în şcoli. În literatură, sunt menţionate şi programe care se adresează părinţilor copiilor adolescenţi şi vizează comunicarea mai bună între aceştia. În experienţa altor ţări care au avut rezultate remarcabile, educaţia oferită prin intermediul şcolilor a fost apreciată ca fiind una eficientă, deoarece se adresează întregii populaţii vizate.
În România, de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente, arată autorii studiului. Este vorba despre asistenţii medicali şi sociali comunitari, mediatori sanitari şi şcolari. Chiar dacă activitatea lor a contribuit indiscutabil la îmbunătăţirea situaţiei generale a copiilor, prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor a rămas una dintre problemele încă nerezolvate.
Actualitate
Pentagonul lansează un „blitzkrieg” tehnologic
„Epoca veche se incheie azi”, declară Secretarul Hegseth, centralizând inovația sub Emil Michael
Într-o mișcare strategică de anvergură, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declanșat, luni seară, o restructurare fundamentală a abordării tehnologice a Pentagonului. Prin publicarea a trei memorandumuri politice majore, departamentul își propune să accelereze inovația și să regândească peisajul tehnologic, recunoscând urgența unei curse a înarmărilor la nivel global.
Un manifest pentru viteză și acțiune
„Vechea eră se încheie azi”, a proclamat Hegseth în timpul ultimei sale opriri din turneul „Arsenalul Libertății” la fabrica SpaceX din Brownsville, Texas. „Am terminat cu un târg de știință în timp de pace, în timp ce adversarii noștri duc o cursă a înarmărilor în timp de război.” Această declarație subliniază o schimbare dramatică de mentalitate, orientată spre rapiditate și eficiență.
Memorandumurile dezvăluie o serie de noi inițiative legate de inteligența artificială (AI), de la fragmentarea sistemului extins de baze de date Advana până la crearea unei noi „turnătorii” de simulare AI, denumită „Ender’s Foundry”, în onoarea iconicului personaj SF. De asemenea, planul continuă consolidarea organizațiilor de inovare independente – proliferare sub administrațiile anterioare – sub controlul strict al lui Emil Michael, Subsecretarul pentru Cercetare și Inginerie și Chief Technology Officer (CTO) al Departamentului Apărării.
Un singur comandant pentru ecosistemul de inovare
Unul dintre memorandumurile lui Hegseth, de o importanță crucială, declară fără echivoc: „Ecosistemul nostru de inovare rămâne o încurcătură de organizații suprapuse și autorități confuze – soluții ocolitoare construite pentru a ocoli sisteme acum învechite. Organizații multiple se luptă pentru aceeași misiune. Industria se confruntă cu un labirint de ‘uși de intrare’ concurente. Consiliile proliferează în timp ce responsabilitatea se difuzează… Azi, punem capăt confuziei. Intenția și politica sunt simple: unificați ecosistemul de inovare condus de un singur Chief Technology Officer.”
În discursul său din Texas, Hegseth l-a indicat pe Emil Michael, așezat în primul rând, clarificând că acesta este noul „șerif” al orașului tehnologic. „Emil va stabili direcția tehnică, va conduce ecosistemul de inovare care va primi progresul de oriunde s-ar afla și îmi va spune față în față în fiecare zi, și, sincer, dacă câștigăm sau pierdem competiția în tehnologie și inovare”, a afirmat Hegseth. „Va avea autoritatea de decizie și va conduce printr-o evaluare riguroasă, concentrându-se pe rezultate reale și măsurabile.”
Viziunea lui Michael: Șase priorități cheie
Încă din august, Michael a anunțat cele șase priorități tehnologice majore și a preluat controlul atât asupra Unității de Inovare în Apărare (DIU) din Silicon Valley, cât și asupra Oficiului Principal pentru Digital și Inteligență Artificială (CDAO) al Pentagonului. Planul de reorganizare al lui Hegseth consolidează aceste schimbări, reînființând DIU și Oficiul de Capacități Strategice (SCO) ca „Activități de Câmp” departamentale, sub „supravegherea generală” a CTO. Acestea se alătură, conform memorandumului, „ecosistemului de inovare al Departamentului de Război (DoW)”, alături de alte trei organizații care raportează deja CTO-ului: Oficiul de Capital Strategic (OSC); noua Activitate de Inginerie și Integrare a Misiunii (MEIA), creată în august; obscurul Centru de Management al Resurselor de Testare (TRMC); și renumita DARPA.
De asemenea, mută birouri suplimentare de inovare sub supravegherea lui Michael și dizolvă trei organisme de supraveghere suprapuse – Grupul Director pentru Inovare în Apărare, Grupul de Lucru pentru Inovare în Apărare și Consiliul CTO – în favoarea unui singur „Grup de Acțiune”, condus tot de CTO. Hegseth a anunțat și numirea lui Owen West, fost asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă, ca director DIU începând cu luna martie, iar Cameron Stanley va ocupa funcția de următorul Chief Digital și Artificial Intelligence Officer al Pentagonului.
Cifre cheie și obstacole birocratice
Rămân totuși unele semne de întrebare birocratice. Conform legii, DIU raportează direct Secretarului Apărării, iar SCO Subsecretarului, iar – așa cum recunosc atât memorandumul lui Hegseth, cât și un comunicat de presă oficial al Pentagonului – Secretarul nu poate modifica acest lucru; doar Congresul are această putere. Cu toate acestea, aceste lanțuri de raportare sunt un vestigiu al unor relații personale demult apuse, ambele oficii fiind create și susținute de regretatul Ash Carter. Deși DIU și SCO ar putea încerca în continuare să-l ocolească pe Michael, cel puțin pe hârtie, în practică, Hegseth și adjunctul său, Steve Feinberg, sunt puțin probabil să fie simpatici cu astfel de inițiative.
„Schimbările arată destul de bine pe hârtie, [dar] am îngrijorări”, a declarat Jack Shanahan, un general-locotenent în retragere și director fondator al Centrului Comun AI al Pentagonului. „Rămân cinic în privința execuției, având în vedere modul în care funcționează clădirea. Ar trebui ca firmele comerciale cu idei bune să se adreseze CAG, CTO, uneia dintre cele șase organizații, tuturor de mai sus?” Mike Groen, succesorul lui Shanahan la conducerea JAIC, a adăugat: „Ziua în care vom înceta să scriem organigrame și vom începe să scriem cod va fi una de sărbătorit.”
Noi orizonturi AI: De la simulări la contra-măsuri
Două memorandumuri suplimentare publicate luni seară oferă cel puțin o parte din scopul reorganizării lui Hegseth: să lanseze o gamă ambițioasă de programe AI, în timp ce eficientizează unul mai vechi. Cel mai cuprinzător dintre aceste documente este o „Strategie de Inteligență Artificială pentru Departamentul de Război” de șase pagini, centrată pe șapte „Proiecte de Ritm (PSP)” de înaltă prioritate, care vor fi conduse de CDAO.
Unul dintre aceste proiecte prioritare era deja public: GenAI.mil, lansat luna trecută pentru a aduce versiuni securizate ale modelelor lingvistice mari populare tuturor celor trei milioane de militari, personal civil și contractori ai Departamentului. Chiar și aici, memorandumul adaugă o nouă nuanță, afirmând explicit că modelele GenAI.mil, aprobate în prezent doar pentru date „sensibile, dar neclasificate”, vor fi în cele din urmă disponibile „la toate nivelurile de clasificare”.
Cele șase proiecte, nedezvăluite anterior, primesc doar descrieri scurte și generale:
- Swarm Forge va dezvolta „noi modalități de luptă cu și împotriva capabilităților bazate pe AI”, incluzând experimente pe teren cu inovatori din Silicon Valley și unități de elită.
- Agent Network va dezvolta „agenți” algoritmici semi-autonomi pentru „gestionarea bătăliei și suportul decizional, de la planificarea campaniei la execuția lanțului de ucidere”.
- Ender’s Foundry, o referință la clasicul lui Orson Scott Card, „Jocul lui Ender”, va dezvolta „capabilități de simulare bazate pe AI”.
- Open Arsenal va conecta colectarea de informații cu dezvoltarea capabilităților militare, „transformând informațiile în arme în ore, nu ani”, sugerând actualizări rapide ale software-ului armelor.
- Project Grant, inițiativa cea mai misterios descrisă, va „permite transformarea descurajării”.
- Enterprise Agents va dezvolta agenți AI pentru sistemele „enterprise” de back-office ale Departamentului.
Provocarea Advana: Scindarea succesului
În timp ce aceste șapte programe noi avansează rapid, Hegseth fragmentează un proiect AI mai vechi al Pentagonului care a devenit „victimă a propriului succes”. Ceea ce se numește acum Advana – prescurtarea de la „advancing analytics” – a început în 2019 ca un efort al biroului controlorului Pentagonului de a organiza baze de date incompatibile într-un întreg coerent pentru a efectua un audit fiscal adecvat. Deși Pentagonul încă nu a trecut un audit, gestionarea datelor Advana s-a dovedit atât de utilă încât tot mai mulți oficiali au început să o folosească pentru tot mai multe scopuri, ajungând în cele din urmă să fie suprasolicitată.
Cel de-al treilea memorandum al lui Hegseth, emis luni seară, împarte Advana în trei, separând funcțiile de gestionare financiară de bază de alte date ale Departamentului Apărării – acum denumite „War Data Platform (WDP)” – și de „serviciile de aplicație” subiacente, aplicabile pe scară largă. Chiar și în timp ce „trifurcă” Advana, Hegseth impune noi reguli decretelor privind datele din era Biden, cerând organizațiilor de apărare să-și partajeze datele cu CDAO. „Cu efect imediat”, se arată în memorandum, „refuzurile cererilor de date ale CDAO trebuie justificate USW(R&E) [adică Michael] în termen de șapte (7) zile, care va remedia sau va escalada situația către Subsecretarul Apărării.”
Actualitate
Atac digital asupra Americii: Dezinformarea, noul câmp de bătălie al securității naționale
Ora de oră, America se află sub un atac neîncetat din partea unor actori străini – nu prin bombe, ci prin ecranele care ne înconjoară. Campanii sofisticate de dezinformare, orchestrate de Rusia și China, infiltrează platforme online, căsuțe de e-mail, televizoare și conversații cotidiene, vizând sistematic erodarea societății americane. Evoluția inteligenței artificiale a amplificat aceste atacuri, generând deepfake-uri convingătoare, campanii automate și metode inovatoare pentru a exploata vulnerabilitățile naționale.
Câmpul cognitiv: O amenințare directă la adresa patriei
Acesta nu este un simplu război informațional; este un atac direct asupra Statelor Unite înseși. Dezinformarea reprezintă un instrument extrem de eficient folosit de Beijing și Moscova pentru a slăbi reziliența societății americane și, implicit, a pune sub semnul întrebării apărarea națională prin influențarea procesului decizional și modelarea percepțiilor publice. Dacă America este sub atac, atunci armata Statelor Unite are un rol crucial în menținerea siguranței patriei. Într-un moment în care încrederea socială este la cote minime, armata trebuie să-și asume un rol mai proeminent în combaterea directă a eforturilor străine de dezinformare.
Mediul informațional a devenit o componentă vitală a apărării naționale, un câmp de bătălie cognitiv unde convingerile și percepțiile sunt modelate și contestate. Adversarii îl utilizează pentru a răspândi narațiuni false, a influența deciziile și a submina reziliența. Dezinformarea exploatează punctele de fricțiune și erodează încrederea în instituții. Apărarea patriei înseamnă mai mult decât interceptarea rachetelor și paza frontierelor; înseamnă contestarea spațiului informațional pe care adversarii îl ocupă în prezent în domeniul cognitiv al Americii.
Tactica focului rus și conductele chineze de propagandă
Campania de dezinformare a Rusiei urmează modelul „furtuna de falsuri”: un flux constant de informații false răspândite pe rețelele sociale, atât de omniprezent încât copleșește măsurile de contracarare. În 2020, fermele de troli rusești au atins 140 de milioane de utilizatori americani lunar, algoritmii platformelor amplificând dezinformarea rusă în fluxurile de știri. Aceste postări exploatează diviziunile și vizează grupuri nemulțumite pentru a servi obiectivele Kremlinului.
China abordează lucrurile oarecum diferit. Beijingul urmărește agresiv ceea ce analiștii descriu drept „conducte de informații”, achiziționând influență în instituții media mainstream precum Associated Press și Reuters pentru a canaliza propaganda de stat către publicul american. China plasează articole din media de stat, cum ar fi Global Times, în fața utilizatorilor care s-ar putea să nu le recunoască drept propagandă oficială și, în schimb, să le interpreteze ca știri legitime. Atunci când BBC a relatat despre abuzurile drepturilor omului împotriva musulmanilor uiguri, Republica Populară Chineză a răspuns prin desfășurarea unei rețele organizate de troli și a 57 de site-uri web de știri false pentru a contesta credibilitatea BBC.
Inteligența artificială a crescut exponențial aceste amenințări. Deepfake-urile au evoluat de la falsuri rudimentare la imitări sofisticate care au înșelat oficiali guvernamentali, inclusiv cazuri în care voci generate de AI au imitat cu succes Secretarul de Stat. Rusia și China folosesc acum AI pentru a genera conținut la o scară fără precedent, creând dezinformare extrem de țintită și personalizată, care se adaptează în timp real pentru a maximiza impactul.
Răspunsul insuficient al națiunii
Răspunsul Americii a fost inadecuat. Eforturile anterioare au stagnat sau s-au prăbușit sub presiunea politică. Consiliul de Guvernare a Dezinformării al DHS (Departamentul Securității Interne) din administrația Biden, menit să ajute publicul să „decifreze dezinformarea” și să coordoneze răspunsul la amenințări, a fost dizolvat la trei săptămâni după un val de critici privind depășirea prerogativelor guvernamentale. În plus, odată cu dizolvarea Centrului pentru Influență Malignă Străină al Directorului Informațiilor Naționale și a Centrului Global de Angajament al Departamentului de Stat, America duce lipsă de o apărare unitară pentru a contracara dezinformarea internă.
Misiunea armatei: Încrederea ca armă supremă
Strategia Națională de Securitate din 2025 a administrației Trump prioritizează protejarea „țării, poporului său, teritoriului său, economiei sale și modului său de viață de atacurile militare și influența străină ostilă.” Cu peste jumătate dintre americani primind știrile de pe rețelele sociale, dezinformarea reprezintă o influență ostilă directă. Pentru a contracara această amenințare, Departamentul Apărării (DoD) ar trebui să facă din aceasta o prioritate și să utilizeze resursele sale, inclusiv Comandamentele Nordului și Cibernetice ale S.U.A., care dețin atât expertiza, cât și mandatul, pentru a contracara aceste amenințări informaționale ca parte a apărării patriei.
Cea mai puternică armă a armatei împotriva dezinformării este încrederea. 82% dintre americani au încredere în armată, mult mai mult decât în Congres (39%), Președinție (45%) sau în instituțiile media (33%). Atunci când se răspândesc conturi și narațiuni false, americanii au nevoie de o voce de încredere. Armata, ca una dintre cele mai credibile instituții, poate oferi vocea care va ajuta la combaterea părtinirii pe care se bazează dezinformarea.
Departamentul Apărării angajează deja analiști care integrează informații pentru a detecta influența malignă și a prezice acțiunile adversarilor. Aceleași metode care protejează forțele desfășurate pot proteja cetățenii acasă de dezinformare. Armata Statelor Unite înființează deja unități concentrate pe dezinformare în teatrele Indo-Pacific și European. Armata ar trebui să declasifice informații care expun dezinformarea, identifică conturile false și avertizează despre amenințările interne. Această abordare de „pre-combatere” (prebunking), inoculând publicul împotriva dezinformării înainte ca aceasta să prindă rădăcini, s-a dovedit remarcabil de eficientă atunci când administrația Biden a declasificat informații pentru a expune planurile de invazie ale Rusiei și a contracara dezinformarea Kremlinului despre Ucraina, eliminând pretextele lui Putin și învingând Rusia în războiul informațional.
Riscuri și balize: Navigând in dilemele politice
Trebuie recunoscut că implicarea militară în eforturile de contracarare a dezinformării comportă riscuri sociale semnificative. Actorii politici de ambele părți au folosit acuzațiile de „știri false” și „dezinformare” pentru a submina relatări și critici legitime. Oficialii guvernamentali au amplificat, uneori, narațiuni false sau neverificate pentru câștig politic.
Pentru a aborda aceste riscuri, Congresul, Casa Albă, Pentagonul și instituțiile media trebuie să dezvolte și să impună cadre clare care să distingă operațiunile străine ale adversarilor de dezacordurile politice interne. Pe măsură ce adversarii străini devin tot mai pricepuți în exploatarea mediului informațional și în exacerbarea diviziunilor sociale, armata trebuie să evite implicarea în dezbateri politice despre adevăr. Cu toate acestea, în apărarea împotriva războiului informațional străin coordonat, vizând securitatea americană, resursele de informații și credibilitatea instituțională a armatei pot aduce o contribuție decisivă și necesară.
Navigarea aspectelor politice ale războiului informațional și prevenirea politizării armatei necesită aderarea strictă la doctrina și reglementările DoD, operând în cadrul autorităților existente și transparență pe tot parcursul operațiunilor până la punctul de a dezvălui capacități adversarilor străini. Manualul de teren al Armatei pentru Operațiuni de Afaceri Publice, FM 3-61, oferă în prezent definiții fundamentale și cadre operaționale care pot stabili balize critice pentru rolul Forței Comune în contracararea dezinformării. Adaptarea acestui document și crearea de reglementări aplicabile, cum ar fi o Directivă DoD privind combaterea dezinformării, ar contribui la stabilirea unor garanții pentru membrii militari angajați în războiul informațional.
Un exemplu unde aceste directive sunt incredibil de utile în prevenirea depășirii atribuțiilor de către armată este Directiva DoD 5240.01, care guvernează analiza informațiilor. Această directivă ajută la impunerea unor limite în jurul analizei informațiilor în cadrul DoD și împiedică analiștii din Forța Comună și Comunitatea de Informații să încalce normele. În cadrul acestei directive, se găsește definiția „activităților de informații” militare și rapoartele datorate factorilor de decizie pentru a asigura transparența. Această directivă asigură, de asemenea, conformitatea cu Ordinul Executiv 12333, care protejează drepturile cetățenilor americani și împiedică analiza informațiilor să încalce aceste drepturi.
Eforturile de contracarare a dezinformării necesită o protecție similară printr-o directivă sau reglementare pentru a preveni abuzul. Mai exact, reglementările ar trebui nu doar să definească dezinformarea, ci și să stabilească faptul că activitățile militare de contracarare a dezinformării trebuie să vizeze doar operațiuni străine sponsorizate de stat, atribuite de comunitatea de informații, să necesite supraveghere din partea Biroului Secretarului Apărării și să definească rolul operațional pe care îl are comandantul combatant desemnat în asigurarea protejării diviziunii civil-militare.
Reglementarea și transparența trebuie să lucreze în tandem pentru a ajuta aceste eforturi să evite politizarea. Departamentul Apărării ar trebui să informeze periodic Congresul cu privire la aceste eforturi pentru a asigura transparență, a permite supravegherea și a garanta că eforturile rămân concentrate pe adversarii străini. Departamentul trebuie, de asemenea, să angajeze periodic media în aceste eforturi pentru a construi încredere și a asigura responsabilitatea.
Dezinformarea nu este doar o problemă de politică; este o amenințare militară la adresa securității naționale. Rusia și China duc un război informațional împotriva societății americane, iar America trebuie să riposteze cu instituțiile cel mai bine echipate pentru a câștiga: Departamentul Apărării.
Prin declasificarea informațiilor, expunerea operațiunilor de influență ale adversarilor și „pre-combaterea” dezinformării înainte ca aceasta să se răspândească, armata poate apăra domeniul cognitiv la fel de eficient cum apără granițele noastre fizice. Întrebarea nu este dacă armata ar trebui să se implice în această luptă; este dacă America își poate permite să lase acest câmp de bătălie neapărat pentru mai mult timp. Protejarea spațiului nostru informațional și a unității naționale necesită pași urgenți și decisivi, începând de astăzi.
Actualitate
Scutul Arctic al NATO: Berlinul propune o nouă misiune în fața „amenințării” americane cu Groenlanda
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!
-
Exclusivacum 3 zilePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 5 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 3 zileFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
-
Exclusivacum 21 de oreIPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară



