Connect with us

Actualitate

Românul a devenit cu 30% mai empatic cultural față de 2019

Publicat

pe

Să începem cu un top 10 al celor mai bine vândute public (în licitație) loturi de artă sau obiecte de colecție pe piața internă:

 

  1. Nicolae Grigorescu – „Țărăncuță cu fuior pe cale” – 220.000 euro (Licitația A10 de Primăvară, 24 martie)
  2. Ștefan Luchian – „Vas cu garoafe” – 125.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
  3. Nicolae Tonitza – „Irina” – 120.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)
  4. Ceas Richard Mille RM030, din titan și aur roz – 112.500 euro (Licitația A10 a unei Colecții de Ceasuri Importante, 26 mai)
  5. Adrian Ghenie – „Untitled” („Memory”) – 110.000 euro (Licitația A10 de Artă Contemporană, inclusiv o secțiune caritabilă dedicată Zilei Veteranilor, 11 noiembrie)
  6. Victor Brauner – „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde” – 100.000 euro (Licitația A10 a unei Colecții de Avangardă, 25 iunie)
  7. Bradul „O lume minunată”, obiect de design realizat de voluntarii organizației Salvați Copiii România – 100.000 euro (Licitația caritabilă a Festivalului Brazilor de Crăciun, organizată de Salvați Copiii România cu suportul Casei A10 by Artmark, 10 decembrie)
  8. Nicolae Grigorescu – „Țărăncuță cu mărgele albastre” – 95.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)
  9. Ștefan Luchian – „Interior cu garoafe” – 95.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)
  10. Nicolae Grigorescu – „Trandafiri sălbatici” – 85.000 euro (Licitația A10 de Iarnă, 16 decembrie)
  11. Nicolae Tonitza – „Afize” – 80.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
  12. Colier din aur alb, pavat cu diamante albe 16,8 ct și fancy yellow 9,3 ct – 80.000 euro (Licitația A10 de Bijuterii Importante, 26 martie)
  13. Ceas Richard Mille RM005 „Felipe Massa” AG TI din platină, ediție limitată 3/40 – 75.000 euro (Licitația A10 de Ceasuri, inclusiv o mică colecție Tourbillon, 10 noiembrie)
  14. Nicolae Tonitza – „Venețiană” – 70.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
  15. Nicolae Tonitza – „Nud văzut din spate” – 70.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

 

Dacă facem o medie aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitație în 2020, ne rezultă o medie de 116.250 de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 euro, nu ne rezultă diferențe semnificative (-2,36%).

 

Însă din punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație, cu aprox. 20%.

 

Care să fie cauza acestei creșteri de piață? Pe de o parte, apariția, în a doua jumătate a lui 2019, a două noi case de licitație, pe de altă parte, contra-intuitiv, creșterea cererii de artă, din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și a constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă.

 

Iată și un top 5 al loturilor care au înregistrat cea mai mare creștere într-o licitație 2020 (cei mai mulți pași de licitație):

  1. Antoine de Saint-Exupery – ”Micul Prinț” (9 litografii realizate de autor) – a fost licitat 43 de pași de licitare, vreme de 13 minute și 8 secunde;
  2. Masă de șah care a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, însoțită de certificat R.A.P.P.S – a fost licitată 42 de pași de licitare, vreme de 16 minute și 25 secunde;
  3. Adrian Ghenie – „The Lidless Eye” – este tabloul care a fost licitat 34 de pași de licitare, vreme de 21 de minute și 23 secunde;
  4. Adrian Ghenie – „Marină” – a fost licitat 33 de pași de licitare, vreme de 7 minute și 53 secunde;
  5. Adrian Ghenie – „Untitled” („Memory”) – a fost licitat 27 de pași de licitare, vreme de 10 minute și 42 secunde.

Este cu siguranță utilă și o referință a nivelului la care se tranzacționează arta românească importantă pe piața internațională de artă, astfel, iată și un top 5 primele tranzacții cu artă românească pe piața internațională:

 

  1. Adrian Ghenie (născut Baia Mare, 1977) – „The Lidless Eye” – 5.039.990 euro (Licitație Sotheby’s Honk Kong, 6 octombrie);
  2. Adrian Ghenie – „The Arrival” – 4.149.810 euro (Licitație Sotheby’s Londra, 11 februarie);
  3. Adrian Ghenie – „On the Road to Tarascon 2” – 3.195.500 euro (Licitație Christie’s Hong Kong, 10 iulie);
  4. Adrian Ghenie – „Piefight Interior” – 2.603.813 euro (Licitatie Sotheby’s Londra, 21 octombrie);
  5. Rubin Reuven (născut Galați, 1893) – „Seder Scene” – 205.651 euro (Licitație Sotheby’s New York, 14 decembrie);
  6. Arthur Segal (născut Iași, 1875) – „Komposition” – 200.244 euro (Licitație Chiristie’s Londra, 6 februarie);
  7. Victor Brauner (născut Piatra Neamț, 1903) – „L‘attente” – 200.000 euro (Licitație Sotheby’s Milano, 27 noiembrie);
  8. Victor Brauner – „Regard du diamant” – 160.000 euro (Licitație Sotheby’s Paris, 21 octombrie).

 

În sens larg și recapitulativ, se poate constata, pe toate tronsoanele pieței internaționale de artă, o ușoară apreciere a interesului pentru arta românească, îndeosebi sectoarele arta de avangardă și artă postbelică și contemporană, urmare a unei repetate luări de contact cu piața externă, a unei treptate cunoașteri a acestor segmente în spațiul european de proximă circulație – muzee europene, dar și americane, care cercetează arta Europei de Est, expoziții pasagere ale unor galerii de relevanță europeană, adresate clientelei proprii, intrarea unor artiști români postbelici ori contemporani importanți în portofoliile câtorva galerii europene, participări ale unor galerii românești de artă contemporană la târguri internaționale de artă etc. Cu alte cuvinte, nu mai suntem cu totul anonimi în piața internațională de artă; drumul de popularizare însă, nu este la jumătate, ci doar la început.

 

10 evoluții diverse ale anului 2020:

 

  1. Triumful tehnologiei – 10 mii de conturi online în octombrie

 

Platforma Artmark Live folosită de Casa de licitație A10 by Artmark a depășit în luna octombrie 10 mii de conturi online; cine are cont online activ pe platformă poate observa deja palete electronice numerotate cu 11.000.

 

Începuturile au fost grele, canalul de participare online, live, prin internet, la licitațiile fizice ale Artmark a fost lansat, experimental, în 2011. La acel moment era, probabil, primul de acest fel din Europa (abia în 2012 și 2016 urmează Christie’s și, respectiv, Sotheby’s). Dacă în primii ani de activitate, doar puțini dintre cumpărătorii de artă optau pentru licitarea live prin platforma online (2-5%), la sfârșitul lui 2019 deja 50% dintre adjudecări se realizau către palete electronice. Pentru ca în 2020 licitația să se mute integral în online, ceea ce a forțat iubitorii de artă și de istorie, care preferau în trecut atmosfera sălii fizice de licitație, să deschidă conturi online pentru a putea continua să investească în pasiunile lor.

 

  1. Cea mai lungă licitație

 

Cel mai lung an a adus și cea mai lungă licitație, firește, în online. Dacă cea mai lungă licitație a anului 2019, pe atunci record absolut de durată în piața românească de artă, Licitaţia A10 de iarnă, a durat 6 ore și 55 de minute, în 2020, poate și datorită numărului din ce în ce mai mare de palete electronic participante, Licitația A10 de Iarnă (incluzând și secțiunea caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale Doina Cornea), a durat peste 8 ore (8 ore și 17 minute).

 

  1. Anul cu cele mai multe licitații caritabile

 

Nu mai puțin de 6 licitații caritabile în 2020, în condițiile în care, teoretic, 2020 urma să fie un an fără activitate. „Frumusețea salvează lumea”, secțiune caritabilă dedicată Crucii Roșii în 2 iulie, secțiunile caritabile dedicate Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități, respectiv Hospice în 11 noiembrie, secțiunea dedicată sprijinirii Uniunii Ariștilor Plastici din România în 12 noiembrie, Licitația caritabilă a Festivalului Brazilor de Crăciun, în beneficiul organizației Salvați Copii România în 10 decembrie, precum și secțiunea caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale Doina Cornea în 16 decembrie – au jalonat cele cca. 40 de licitații comerciale organizate în 2020 de Casa A10 by Artmark.

 

Amintim și proiectul din prima jumătate a anului, de donare a 5% din încasările licitațiilor comerciale organizate în lunile stării de urgență (martie, aprilie, mai), către asociații și fundații implicate în susținerea efortului medical pandemic sau, dimpotrivă, cronic.

 

Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile, într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție – contra-intuitiv probabil, pentru cei mai mulți dintre noi – putem concluziona că în momente de cumpănă, mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională – și, nu în ultimul rând – caritatea. Sintetizând cifrele, putem concluziona că în 2020 românul a devenit (sau a dovedit că este) cu 30% mai empatic si mai rafinat cultural.

 

  1. Anul 2020 a adus și recordul românesc de carte. Caietul-manuscris „Amurgul gândurilor” al lui Emil Cioran s-a adjudecat cu 19.000 euro (în Licitația A10 de Celebrități și Autografe, 26 noiembrie).

 

  1. Tot 2020 aduce și recordul național de preț pentru o icoană pe sticlă vândută prin licitație. Astfel, o icoană pe glajă de mari dimensiuni, realizată de zugraful Ioniță din Brașov, unul dintre primii iconari români pe sticlă, la cca. 1770-1780, ilustrând scena biblică a „Prezentării la Templu a Fecioarei Maria”, se adjudecă cu 7.000 de euro (în Licitația A10 de Artă Sacră din 9 decembrie).

 

  1. Iar recordul de preț la tematica eleganței feminine, de 32.500 euro, se înregistrează tot în decembrie, pentru o excepțională geantă Hermes „Constance 24”, din piele de crocodil, de culoare Rose Scheherazade (în Licitația A10 de Crăciun – Genți și Vinuri de Colecție, 8 decembrie).

 

  1. Totodată, o superbă katană (sabie japoneză de samurai) realizată în 1563 de un cunoscut fierar japonez, Bishu Osafune Kiyomitsu, aduce recent și recordul la sabie, fiind adjudecată cu 14.000 de euro (Licitația A10 de Săbii și Covoare, 17 noiembrie). Record anterior la sabie, de 10.000 de euro, tot pentru o katană de maestru japonez, katana Mumei, realizată de fierarul Kanenori în 1592, fiind adjudecat, tot la Artmark, în 12 iulie 2016.

 

  1. Pentru un registru al artei decorative mai rar prezent în licitații, covoarele de colecție, anul 2020 aduce de asemenea un nou record. Un excepțional covor persan Qum, din mătase, se adjudecă cu 6.500 de euro (Licitația A10 de Săbii și Covoare, 17 noiembrie). Recordul pentru un covor românesc datează tot din 2020, de 4.750 de euro, adjudecat pentru un remarcabil covor oltenesc din lână, decorat cu privighetoare și lalele, realizat la sfârșitul secolului XIX (Licitația de Valori Tradiționale, inclusiv colecția de icoane pe sticlă Cecilia Cuțescu-Storck, 9 iulie).

 

  1. Tot 2020 este anul care marchează recordul românesc de adjudecare pentru o fotografie. Astfel, fotografia realizată de Constantin Brâncuși sculpturii sale reprezentând portretul stilizat al baronesei Renée Franchon, datată 1908, provenind din colecția Barbu Brezianu, a fost adjudecată cu 16.000 de euro (Licitația A10 a Colecției unui Galerist de Artă Contemporană, 29 septembrie). Pe locul secund se află adjudecarea cu 14.000 de euro a unei fotografii reprezentând pe Constantin Brâncuși, alături de câinele său Polaire, realizată de prietenul acestuia, artistul american Man Ray (Licitația A10 a unei Colecții de Avangardă, partea II, 27 octombrie).

 

  1. New entry: în rândul licitațiilor anului 2020 un loc neașteptat de semnificativ a fost ocupat de licitațiile de ceasuri importante, unicate, vintage ori ediții limitate. Rare datorită vechimii lor ori ediții contemporane, însă de colecție, realizate în puține exemplare, au reprezentat, în piața românească de artă, investiția anului 2020, posibil și datorită conținutului intrinsec de metal prețios, precum și circulabilității practic internaționale. Astfel, A10 by Artmark a organizat 3 licitații de ceasuri în lunile mai, noiembrie și decembrie, care s-au soldat cu adjudecări în valoare totală de aprox. 2,5 milioane de euro.

 

 

 

 

Actualitate

Apărarea antiaeriană americană, pusă la încercare de atacurile cu drone și rachete

Publicat

pe

De

Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut

Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.

Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.

Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.

Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate

Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.

Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.

Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.

Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.

Costul interceptării poate depăși valoarea țintei

Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.

Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.

Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.

Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.

Roiurile de drone schimbă regulile jocului

Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.

Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.

Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.

Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.

Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan

Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.

Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.

Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.

Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.

Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă

Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.

În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.

Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.

Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte

Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.

Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.

Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.

Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.

Producția la scară largă devine decisivă

Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.

Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.

Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.

Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată

Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.

Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.

Citeste in continuare

Actualitate

Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro

Publicat

pe

Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.

București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.

Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ

Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.

Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari. 

 

Canal Sesiuni (August) Evoluție YoY (Iulie) Evoluție YoY (August)
Trafic total 145,7 mil. −10,7% −7,1%
Search 39,3 mil. −20,0% −18,3%
Paid 44,0 mil. −1,7% +7,0%
Social 3,5 mil. −1,0% +9,8%
Direct 27,3 mil. −12,9% −10,9%
Asistenți AI 995.000 +47,6% +154,4%

Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.

AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive

Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.

Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.

„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF

Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul

Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.

Față de iulie, lunǎ  în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%

SEO: mai puține vizite, mai mulți bani

Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.

Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.

Paid crește mai repede decât investiția

În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.

Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.

Ce se întâmplă la checkout

Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:

Canal Rată de conversie Coș mediu Valoare / sesiune
Paid 2,44% 264 lei 6,4 lei
Asistenți AI 2,35% 377 lei 8,9 lei
Organic 1,81% 293 lei 5,3 lei
Direct 1,15% 411 lei

 

Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.

AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.

Rezerva de măsurare

GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție. 

Este o estimare, nu o măsurătoare directă.

Cifre cheie, pe scurt

  • Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
  • Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
  • AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
  • Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
  • Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.

Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.

Citeste in continuare

Actualitate

Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă

Publicat

pe

De

Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro

Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.

Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.

Toate sistemele au trecut testele operaționale

Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.

Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.

Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă

Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.

Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.

HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.

EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată

Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.

Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.

Corvetele sunt construite în Franța și Emirate

Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.

A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.

Compania urmărește extinderea pe piețele externe

Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.

Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo zi ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusivo zi ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusivo zi ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusiv2 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv2 zile ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv2 zile ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv3 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv3 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv3 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv4 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv5 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv5 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv5 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv6 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv