Ritual de decembrie

MOTTO:

„La tăierea porcului lacrimile vîntului”

Decembrie tîrziu, ceas vechi de noapte
trecînd spre zori, zăpezile de lapte
lăţite în grădini, fosforescente, scot din adînc cuţite violente.

Ademenit cu scărpinat pe burtă,
grăsunul la pămînt se face turtă,
suspină de plăcere şi se lasă naiv şi greu pe partea cea mai grasă.

MIRCEA MICU

Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

„Gura lumii” în imagini

AMBIDEXTRU

Topul anului

Începută în luna mai, GURA LUMII a tocat o impresionantă pleiadă de personalităţi, pătrunzind în culisele vieţii publice, reluând din unghiuri cel mai adesea inedite profiluri mai mult sau mai puţin cunoscute din domeniul artei, sportului, politicii sau afacerilor, semnalind atitudini, gesturi şi situaţii asupra cărora am crezut că merită să atragem atenţia. Nu am băgat nicicînd mîna în foc pentru precizia informaţiilor, dar am fost mereu mîndri de obiectivitatea aluziilor ♦ Topul este dominat de personalităţile politice incepînd cu Petre Roman (6 apariţii), urmat de Ion Raţiu (4 apariţii), Ion Brătianu (3 apariţii), Ion Iliescu, Radu Câmpeanu şi Dinu Patriciu (cite 2 apariţii), lungul şir al celor care au intrat fie şi numai o singură dată în Gura Lumii, cuprinzîndu-i pe Dan Iosif, Iftene Pop, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Năstase, Adrian Sirbu, Nica Leon, Viorel Ursu, Silviu Stănculescu, Cornelia Diaconescu ♦ Numeroase personalităţi artistice au frecventat paginile de mijloc ale Suplimentului: Rodica Mandache, Adrian Pintea, Octavian Ursulescu, Andrei Şerban, Ilinca Tomoroveanu, Carmen Galin, Beatrice Bleonţ, Ion Caramitru, (cei mai mulţi dintre ei cîte două apariţii). O surpriză de proporţii: această categorie e dominată de o debutantă – Laura Stoica – laureata din acest an a Festivalului de la Mamaia. A contat şi frecvenţa în redacţie ♦ După nici o jumătate de an, fotoreporterii noştri Lucian Crişan, Gabriel Miron şi Lucian Simion se bucură de o înfricoşată celebritate în lumea mondenă a Capitalei. După mai bine de şase luni, aceeaşi lume continuă să nu ştie de unde sare Ambidextru ♦ Ziarişti de toate culorile şi calibrele au populat şi ei colonia guvernată de bunul plac al acestui aşa-zis Ambidextru: Ilie Păunescu şi Octavian Stireanu, George Arion şi Neagu Udroiu, Carmen Movileanu şi Darie Novăceanu, Ovidiu Ioaniţoaia şi, nelipsit, ca sarea in ochi, Ilie Dobre. In clasament s-au bucurat de întîietate Ovidiu Ioaniţoaia, (păi, nu?), Octavian Ştireanu (bineînţeles!) şi George Arion (pe bună dreptate). Nişte gentlemeni desăvârşiţi, chiar dacă la egalitate de puncte (cîte două apariţii), ei cedează titlul de învingător controversatei, gingaşei şi inubliabilei Carmen Movileanu ♦ Profund implicat şi recunoscut deja ca autoritate în domeniul frumuseţii feminine, Departamentul de promoţie premoniţie şi relaţii cu publicul al redacţiei a luat act cu deosebită satisfacţie de prezenţa în top a unor figuri pe care sîntem siguri că se vor întemeia succese viitoare ale gazetei noastre, ale scrisului în general: Crinuţa Popescu – Miss Bucureşti şi recent Miss Manechin (3 apariţii), Daniela Nane (Miss România), o apariţie, dar în cinci ipostaze şi 12 din cele 19 concurente Ia faza finală a Concursului Miss România ♦ Apariţia în aceeaşi rubrică a doamnei lnes Schipani – cea mai frumoasă doamnă din corpul diplomatic acreditat la Bucureşti – este o garanţie că Gura Lumii adevăr grăieşte ♦ Mai figurază în top onorindu-l, Ion Ţiriac, Andrei Pleşu sau Eugen Mihăescu – adică oameni pentru care am avut întotdeauna un deosebit respect, chiar atunci cînd ne-am îngăduit să glumim cu – şi nu despre – ei ♦ In selecţia finală apar, după cum vedeţi şi alte personalităţi, ca expresie a democraţiei depline şi deloc originale pe care ne-am asumat-o, odată cu metodele dictatoriale aferente ♦ Spunem, cu aceasta, STop Gurii Lumii din anul 1990.
Gura lumii vă urează „La mulţi ani”, spunind, totodată STOP activităţii sale pe anul ce se încheie, reamintindu-vă cîteva din personalităţile intrate în neadormitul său colimator, de cel puţin două ori Ion Tiriac, Viorel Ursu, Daniela Nane, Neagu Udroiu, Andrei Pleşu, Petre Roman Sir David Orr, Dinu Patriciu, Ion Brătianu, Dumitra Iuga, Victor Ionescu.

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 5-a ► 

xxxxx Firmă cu mari pretenţii, local de lux, servicii impecabile. Mergeţi cu toată încrederea. Merită să vă oferiţi din cînd in cînd o plăcere scumpă

xxxx Firmă serioasă, local select cu un anumit specific, servicii de excelentă calitate. Dacă sinteti înzestrat cu rafinament şi bani merită să deveniţi clientul casei.    

XXX Local bun. De obicei serviciul este corespunzător. Merită să-l frecventaţi dacă vă este in drum sau dacă sinteţi cunoscut de personal

xx    Este ceea ce se cheamă un local de mina a doua, chiar dacă preţurile sint deocamdată de lux. Veţi găsi ceea ce nu aşteptaţi şi rareori veţi găsi ce vă doriţi. Încercaţi să vă menajaţi nervii şi manifestaţi prudenţă in toate privinţele. Dacă veţi reveni o veţi face din motive sentimentele sau din nevoie

x    Nu riscaţi    

RETROSPECTIVĂ LA RECE 

Apărută in primăvară, ideea unui top al restaurantelor, a părut multora un proiect irealizabil. Era nevoie de bani, de timp şi de o oarecare pricepere. Şi la ce ar fi folosit? Restaurantele, bune sau proaste, erau oricum pline.
Cînd mi s-a propus să-l fac, am ezitat. După aproape o lună de documentare, am acceptat convenţia care îmi dădea o serie de avantaje, dar şi servitutea unor experienţe de consumator, pe unde nu mi-aş fi dorit. Autoritatea pe care am încercat s-o confer acestei rubrici nu este un orgoliu – este însăşi condiţia de existenţă a ei, într-un mediu de oameni deprinşi să miroasă şi să cîntărească clientul dîntr-o privire. Nu exclud, evident, un anumit subiectivism al aprecierilor, nu exclud rolul hazardului in determinarea unei impresii. Trecînd însă acum în revistă cele peste 20 de ediţii ale topului, constat că procentajul de impresii false este nesemnificativ.
In ediţia de debut, scriam că în Bucureşti nu există, încă, un restaurant de 5 stele. Ipoteza şe dovedeşte valabilă şi astăzi, după 5 luni de inspecţii metodice. 
In categoria 4 stele includeam pentru început NAN JING-ul şl CAPŞA. Ele s-au regăsit, pe aproape întreaga perioadă, în această categorie de elită, cu o mică pauză pentru NAN JING, sesizată cu vehemenţă intr-o cronică de al cărei efect pozitiv ne bucurăm împreună cu fidelii săi clienţi. Li s-au mai adăugat în timp salonul ROYAL (Athenee) – acum liderul tonului – MADRIGAL (Inter), MOLDOVA şi pe ultima sută, BUCUREŞTI-ul.
Cred că am delimitat de la bun început cu destulă precizie şi coordonatele restaurantelor de 3 stele, unde am notat un buchet de localuri ce nu mi-au dezminţit aprecierile pe parcursul a 5 luni de inspecţie – CONTINENTAL, AMBASADOR; BOLTA RECE, LEBĂDA, BERLIN. O serie de apariţii neavenite – LE PRESIDENT şi DOI COCOŞI – au fost rapid amendate. Categoria a mai inclus spre final, firma LIDO – ţinută în corzi vreme de aproape 3 luni – precum şi cîteva din barurile de noapte. Mai Jos de această categorie – lungul şir al restaurantelor cenuşii – de două stele. Unele din ele au mai prins culoare în ultimul timp şî perspectiva este ca-n această categorie să rămînă doar localurile care au ceva de spus.
Fără îndoială, nu ne-am ferit să mîzgălim hîrtia şi cu numele unor firme din seria neagră a reţelei din Capitală şi după cum aţi văzut, rubrica ruşinii e încă bogată – de la MĂRUL DE AUR la HANUL LUI MANUC – dar, în ce ne priveşte, avem conştiinţa împăcată că v-am prevenit să nu riscaţi.
În rubrica din ediţia viitoare un top final cu premii şi menţiuni.

Inspector L

Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 6-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 7-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 8-a ► Click pe imagine pentru mărire

Dintre sute de ziare

Rapida trecere in revista a presei

Vom începe astăzi cu o publicaţie foarte aparte, ca să nu spunem… ciudată. Este FRONTIERA PSI (nici o legătură cu pompierii), primul număr al oficiosului Asociaţiei Române de Cercetări Psihotronice. Căci avem şi aşa ceva. Iar aşa ceva are un crez, pe care evident că revista il împărtăşeşte: „Cind înălţarea spiritului se face prin puterea şi oglinzile minţii, prin prismele conştiinţei, legitimind şi impunînd ţinuta cea mai loială şi mai onestă, obligîndu-ne să devenim martori ai străpungerii unor hotare dincolo de normal şi normalitate, şi protectori ai acestor izbînzi, mijlocul prin care le aducem Ia cunoştinţa publicului larg merită să poarte titlul FRONTIERA PSI“. Inutil să vă convingem de interesul pe care-l prezintă conţinutul acestui prim număr • Sub genericul „Dialoguri incomode”, domnul Cornel Nistorescu publică un monolog conţinînd 67 de întrebări pentru domnul Ion Iliescu. Cu puţină strădanie se putea atinge suta, constituindu-se astfel o bază rotundă pentru acest posibil interviu al cărui clou ne-a părut a fi următorul: „S-a spus că în numele noului organism revoluţionar, cu rezolvarea procesului a fost însărcinat Gelu Voican Voiculescu… De ce n-a fost însărcinat Dan Iosif sau alţi «specialişti» în drept?“ Chiar aşa. EXPRES are dreptate! • Din CURIERUL NAŢIONAL, bogat in informaţie diversă şi de actualitate, aflăm că a început procesul fostului general Neagoe, într-un decor… frigid! Nici nu ar fi de mirare, dacă termenul nu s-ar referi la altceva, decit la componenta sexuală a atmosferei. Decorul frigid fiind reprezentat „dintr-o sală întunecată, friguroasă şi aproape pustie”. Nu GOALĂ! • N-o să vă vină să credeţi care este visul care ar dori să i se împlinească Consuelei Violeta Popescu, ocupanta locului 2 la recentul concurs „Miss România”? Ni-l dezvăluie revista ANA: „Să stau de vorbă cu George Bush”. O ambiţie, să recunoaştem, mai… rezonabilă, decît cea a Cicciolinei, vizavi de Saddam Hussein • Neîntreruptul şir de noutăţi publicistice (scumpă hirtia, scump tiparul, dar mai scumpă ne e gazetăria!) este completat şi de primul număr al revistei CLUB ’90, o revistă în adevăratul înţeles (grafic) al cuvintului, din care notăm titlul inspirat: „Preţurile – revoluţia de buzunar”. In acelaşi număr – „Adevărul despre Revoluţie”. Domnul Nicolae Lotreanu crede că „nu-l ştie nimeni, dar împreună îl putem afla”. Ne cam îndoim… • Să nu vă închipuiţi că cele despre care v-am informat pînă acum sînt singurele „premiere” ale ultimelor zile. Nicidecum. Tot „numărul 1“ poartă şi DORIS (o prescurtare de la Dialoguri-Opinii-Reportaje-Interviuri-Sinteze), revistă săptămînală independentă care, pînă să se dumirească bine rubrica noastră, a şi ajuns la… numărul 2! In care Dan Brincoveanu ne propune un sugestiv remember al celor „365 de zile de speranţe şi incertitudini” ale primului an al Revoluţiei. Subscriem sentimentului autorului că, „peste toate coşmarurile trecutului, peste toată ura şi bănuiala care ne-au întunecat sufletul trebuie să aşezăm hotărîrea şi toleranţa pentru a ieşi din aceast groapă a istoriei • Spontan şi plin de umor, numărul VIITORULUI LIBERAL în care, alături de articolul „Blazonul familiei Brătianu” se află o sugestivă fotografie reprezentînd un bebeluş al cărui sex (masculin!) este lesne detectabil! • Deşi şocul provocat de reapariţia (glumeaţă, din fericire !) a Scînteii ne-a mai imunizat cit de cit, nu ne-am stăpînit o tresărire la vederea, în standuri, a noii publicaţii CC – ORGAN AL PCR. Altfel spus, Consensul Crăciunului (CC) şi Pregătiri comune de Revelion (PCR). Publicaţia – număr unic – in patru pagini – are motto-ul: „Concetăţeni din toate ţările, uniţi-vă!“ şi răspunde, în pagina a cincea eternelor întrebări: unde sînt teroriştii? Cine-a tras în noi după 22? Cine a provocat evenimentele de la Tg. Mureş? Care este adevărul despre 13-15 iunie? Cînd ne acordă S.U.A. clauza? Şi cînd vom fi primiţi în Consiliul Europei? • In ultima FLACĂRA a anului întilnim un nume itinerant: Eugen Mihăescu. Nu, nu e vorba despre celebrul nostru grafician de la New York, ci despre omonimul său (care, între altele, i-a promis primului să-şi particularizeze semnătura, pentru a evita confuziile) care, plecînd de la Tineretul Liber la Dreptatea, a ajuns acum, după o bogată activitate creştină şi democrată, înapoi in piaţa Presei Libere. Primul său drum, în interes de serviciu l-a făcut la Liga Şomerilor. Pentru orice eventualitate • Sesizind faptul că duminica nu prea mai apar ziare, domnul Mircea Micu a luat iniţiativa fondării unei gazete care chiar aşa să se şi numească: DUMINICA! Primul număr costă „numai 7 lei, cit un pachet de Carpaţi, dar mai tare”, se declară făţiş „supliment împotriva plictiselii” şi, pentru a argumenta această aserţiune, ne prezintă, în prima pagină, performanţele sexuale ale „superamantului secolului XX“. Warren Beatty. Dacă ne întrebau, le puteam spune că nasc şi la România superamanţi, că nu e nevoie să-i căutăm peste ocean şi, în general, nu asta vrem noi de Ia americani. Poate s-o confirme Sarita Montiel! • DEŞTEPTAREA, publicaţie de atitudine şi orientare liberală, reuşeşte să ne trezească interesul printr-o sugestivă erată: „Dintr-o eroare, la articolul «In căutarea adevărului pierdut», apărut în numărul trecut al revistei noastre, în loc de Gabriel Liiceanu se va citi Gabriel Răileanu“ • Ultimul număr din 22, oficiosul GDS-ului, ne atrage atenţia printr-un enunţ categoric: „Dacă în luna decembrie nu se rezolvă nimic, în ianuarie Alianţa civică nu va mai avea bază de masă”. In afară de faptul că nu prea se înţelege    din textul Alinei Mungiu cam ce ar trebui să se rezolve şi cum,     ar fi    nedrept ca premoniţia autoarei să se confirme tocmai acum, cind Alianţa şi-a definit structurile organizatorice! • Interesante „discuţii libere despre sex“ în PHOENIX. Aflăm cum putem să ne vindecăm de gelozie: „Notaţi-vă sentimentele cauzate de gelozie intr-un jurnal. Deşi acest lucru poate fi obositor din punct de vedere emoţional, el vă ajută totuşi să înţelegeţi situaţia… Dacă partenerul dumneavoastră sexual are altă legătură, priviţi realitatea in faţă şi rezolvaţ problema”.

Totul e clar în afară de un singur lucru: cum?

Lector „L”