Actualitate
Revenirea economică în România după pandemie va fi asimetrică
Peste 60% dintre companiile chestionate în cadrul barometrului estimează că vor atinge cifra de afaceri pe care au avut-o în 2019 abia în anul 2022. Revenirea economică în România, după pandemia de COVID-19, va fi una asimetrică, cu sectoare care vor înregistra o creștere susținută și altele care vor continua să se confrunte cu dificultăți semnificative, arată Barometrul Moneycorp 2020.
Capacitatea țărilor de a depăși criza în 2021 va fi determinată de eficiența programelor de susținere a economiilor, în care autoritățile vor juca un rol important, arată Barometrul MoneyCorp 2020. Potrivit experților Moneycorp, pentru România perspectivele sunt în general pozitive, mai ales în contextul în care țara noastră urmează să beneficieze de un pachet fără precedent de finanțare, din partea UE, de peste 80 miliarde euro.
Astfel, 63% dintre cele peste 1000 de companii chestionate se așteaptă ca revenirea economică să urmeze tiparul literei ,,K’’, 15% estimează o evoluție sub forma literei ,,U’’ sau ,,W’’ și numai 7% mizează pe o ascensiune rapidă, sub forma literei ,,V’’.
,,Percepția mediului de afaceri arată în general un optimism moderat privind evoluția economică din 2021. Revenirea va fi asimetrică”, a explicat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp.
Pe lista sectoarelor care vor înregistra un avans semnificativ se află, în principal, cele care au performat și în condițiile lockdown-ului generat de pandemie, de la comerțul online la serviciile de curierat, construcții, bricolaj și electro-retail. „Alături de acestea, ne așteptăm să vedem și segmentul horeca, odată cu progresul campaniei de vaccinare și ridicarea restricțiilor sanitare existente”, adaugă Cosmin Bucur.
Cele trei elemente care vor influența revenirea sectoarelor de evenimente și turism
Evoluția comenzilor, accesul la finanțare și capacitatea de gestionare a a blocajului financiar sunt cele trei elemente care vor influența timpul și ritmul de recuperare a businessurilor din sectorul industrial, agricol, grav afectat de secetă în 2020, evenimente, turismul și transporturile.
Potrivit rezultatelor barometrului, în condițiile optimismului moderat privind perspectivele economiei, cele mai multe companii (61%), se așteaptă ca abia în 2022 să atingă nivelul cifrei de afaceri din 2019. 15% estimează că vor recupera în 2021 cifra de afaceri din 2020, în timp ce 23% estimează că afacerile, în 2021, vor urma un trend stabil, nefiind influențați de efectele pandemiei. Cele din urmă sunt în general companii care au avut de câștigat de pe urma pandemiei.
Întrebate când anticipează că se va finaliza campania națională de vaccinare a 70% din populația Romaniei, 57% din companii au indicat trimestrul III 2021, iar 34% din companii au indicat trimestrul IV al anului viitor.
Aproape 60% dintre companii au avut scăderi ale cifrei de afaceri
După un prim trimestru cu o reziliență surprinzătoare, de +0.3% față de trimestrul IV 2019, a urmat scăderea abruptă de 12.3% din trimestrul II față de trimestrul I, iar în trimestrul II s-a inregistrat o revenire de +5.6% față de trimestrul anterior.
”Acest trend urmează să fie confirmat și de datele din trimestrul patru”, este de părere Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei. Economia românească a trecut prin această criză ceva mai bine decât alte țări, adaugă acesta. Astfel se explică și faptul că, întrebați cum le-au fost influențate afacerile in perioada de pandemie, 41% dintre companii au indicat o scădere a cifrei de afaceri cu 10-25%. Numai 16% au indicat o scădere mai mare de acest procent și puțin peste 20% au indicat o creștere a businessului cu până în 25%.

Potrivit rezultatelor barometrului, 53 % dintre firmele chestionate au declarat că aveau o strategie de gestionare a evenimentelor externe (economice, sanitare etc.)
Măsuri: reducerea investițiilor și a salariilor
Pandemia a afectat, în primul rând, vânzările firmelor din România, situație menționată de 64% dintre cei intervievați, potrivit cercetării. Creșterea costurilor cu aprovionarea și logistica (48%), creșterea duratei medii de încasare a facturilor (43%), problemele de eficiență operațională – munca de acasă, modul de interacțiune cu clienții- (37%), managementul resurselor umane (pierdere de resurse umane, dificultăți în atragerea de personal) – 33% și întreruperea totală a activității din cauza stării de urgență/lockdown (31%) s-au aflat printre principalele consecințe ale coronacrizei economice.
Întrebați care au fost soluțiile adoptate pentru a gestiona efectele economice generate de pandemie, toate companiile au menționat o serie de măsuri luate simultan, cele mai importante fiind reducerea investițiilor ( 63%), iar 50% au mizat pe reducerea costurilor operaționale fixe (chirii, leasing-uri, etc.).
Pe lista măsurilor luate s-au mai aflat optimizarea costurilor de schimb valutar și plăți internaționale (58%), externalizarea serviciilor non-esențiale (41%), reducerea salariilor pentru o perioadă de timp determinată (21%), șomajul tehnic (19%) și reducerea numărului de angajați, în linie cu scăderea activității (13%).
Potrivit autorilor Barometrului, interesant este și faptul că numai 17% dintre firmele intrevievate au apelat la ajutorul financiar al statului, iar în ceea ce privește impactul programelor de relansare, doar 5% le-au considerat ca având impact semnificativ în dinamica business-ului.
Ce creșteri vor fi bugetate anul viitor
Peste două treimi dintre antreprenorii participanți la studiul Moneycorp (61%), întrebați fiind la ce nivel vor bugeta cifra de afaceri a companiei în 2021 față de anul în curs, au afirmat că vor menține cifra prognozată înainte de criză, 19% estimează o creștere a cifrei de afaceri de 25%, în timp ce 18% se așteaptă la un avans de până la 10 procente.
Anul 2021 va fi un an în care programele de relansare economică vor avea o importanță cu adevărat strategică, fapt menționat de peste 60% dintre companiile chestionate. Accesul la fondurile europene, granturile pentru capitalul de lucru și investiții, măsurile de ordin fiscal se află în prim-plan. ”Într-o economie slab capitalizată cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme activând în sectorul IMM, asigurarea unor astfel de programe va fi extrem de importantă pentru revenirea economică’’, a adăugat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.
Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanță Frames în perioada 1-8 decembrie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism, parteneri și colaboratori ai Moneycorp România. Profilul respondenților a fost reprezentat de middle și top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu vârsta medie de 41 de ani.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, anul trecut, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
Actualitate
Radarul care vede tot: LeoLabs își mobilizează noul sistem de monitorizare spațială în Pacific
Un nou „ochi” în orbită pentru Pentagon și aliați
Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.
Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific
Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.
Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.
Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer
Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.
Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).
Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.
De la „instantanee” la supraveghere continuă
Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.
În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.
Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu
CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.
Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.
Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu
LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.
De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.
Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.
Actualitate
Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.
Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală
Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.
SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului
Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.
Integrare tactică și expansiunea arsenalului european
Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.
Actualitate
Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent
Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.
Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”
Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.
„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.
Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară
În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.
Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.
Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil
Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.
Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.
-
Exclusivacum 8 oreBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 3 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum o ziProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 4 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 3 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»
-
Ancheteacum 3 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească



