Administratie
Incertitudine și multe întrebări fără răspuns
Ca student la Drept care își dorește să înceapă o carieră în avocatură în mai puțin de 2 ani, împărtășesc de două zile încoace temerile și semnele de întrebare pe care le exprimă în spațiul public organele profesiei, avocați sau alți reprezentanți ai sistemului de justiție.
Pe scurt, premisa: avocatul Robert Roșu, partener al unei importante societăți de avocatură din Capitală, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la 5 ani de închisoare pentru: constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență, complicitate (cu clientul său) la abuz în serviciu.
Neinițiații sau haterii ar spune „foarte bine, știau procurorii ce știau”, dar în concret faptele pentru care a fost condamnat avocatul se referă la elaborarea și revizuirea unor contracte pentru clientul său și asistarea acestuia în procedura de punere în executare a unei hotărâri civile DEFINITIVE prin care îi era retrocedată Ferma Băneasa. Pe scurt, e vorba de realizarea unor activități specifice profesiei, așa cum ele sunt reglementate de lege.
Și, de aceea, se nasc niște întrebări și pentru cei care deja sunt avocați și, inevitabil, pentru noi, cei care ne îndreptăm spre o carieră juridică:
- În momentul acesta, în jurisprudența Înaltei Curți s-a trasat o limită între reprezentarea avocațială diligentă și ilicitul penal, momentul în care tu, avocat, devii complice al clientului tău pentru că îi susți cauza (sună puțin kafkian, nu!?). Dar, care este această limită? Nu știm încă. Și nici nu vom ști încă câteva luni bune, pentru că în România avem o practică defectă principial, hotărârile se pronunță și mai apoi se motivează. Adică în penal, în calea de atac, arunci omul în închisoare, dar el abia după 2-3-4 luni află motivele pentru care instanța a hotărât asta.
Pe bună dreptate, incertitudinea plutește în aer. Acum 2 zile a fost avocatul Robert Roșu, mâine ar putea fi altcineva.
- În primă instanță, la Curtea de Apel Brașov, avocatul Roșu a fost achitat. Judecătorul de fond a constat că faptele ori nu există, ori nu sunt prevăzute de legea penală și a reținut că „inculpatul a desfasurat doar activitati de asistenta juridica, in calitatea sa de avocat in cadrul unei firme de avocatura”.
Atunci când a declarat apel, DNA l-a motivat spunând că avocatul este vinovat de participare la un grup infracțional organizat și abuz în serviciu pentru faptul că a fost prezent lângă clientul său (da, asta se numește asistență juridică) și pentru că „a susținut pledoarii excesiv de convingătoare”.
Deci, mă întreb pe bună dreptate, având în vedere că a întors la 180 de grade decizia instanței de fond, ÎCCJ și-a însușit argumentele apelului? Deci, în opinia ÎCCJ, un avocat intră în sfera ilicitului penal dacă este excesiv de convingăto și își reprezintă clientul cu diligență? Asta este o întrebare la care eu ca student la Drept și viitor practician îmi doresc cât mai repede un răspuns (adică motivarea). Nu peste un an.
- În actul de trimitere în judecată, DNA Brașov invocă faptul că avocatul Robert Roșu se face vinovat de acțiunile sale de punere în executare a hotărârii definitive de retrocedare a Fermei Băneasa, deoarece hotărărea era GREȘITĂ.
Pe ce se întemeiază această afirmație? Din câte înțeleg, procurorii i-au audiat pe judecătorii care au dat hotărârea cu ani în urmă și le-au cerut să o aprecieze drept corectă sau greșită. Da, deci niște judecători au fost audiați pentru a-și argumenta în fața procurorilor hotărârile pronunțate. Nu pentru că existau suspiciuni despre cum le-au pronunțat, ci pentru că pur și simplu erau apreciate drept greșite.
Noi la facultate învățăm că hotărârile definitive au autoritate de lucru judecat și sunt executorii, deci nu e nimic anormal ca un avocat să fie CONVINGĂTOR pentru a face instituțiile statului să respecte acele hotărâri. Se pare că nici acest lucru nu mai este sigur.
În final, un mesaj pentru persoanele din afara sferei juridice: tot vad opinii care spun că e vina avocatului că l-a acceptat drept client pe unul dubios și să își asume asta. Pe noi la școală, în primele săptămâni de anul I, ne învață la Organizarea și etica profesiilor și la Teoria generală a dreptului că orice om are dreptul la apărare, iar rolul suprem al avocatului este să asigure respectarea drepturilor, libertăților și interesele legitime ale cetățenilor.
Fără avocați și fără drept la apărare nu ai stat de drept! Să avem cu toții înțelepciune și curaj. Acum, că mai târziu ar putea fi prea târziu, conchide Constantin-Alexandru Manda. (Paul D.).
Administratie
Recunoaștere la cel mai înalt nivel: Polițiștii români premiați de Cătălin Predoiu la 164 de ani de istorie a Ministerului Afacerilor Interne
Într-un cadru solemn, marcând 164 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), excelența și devotamentul în serviciul public au fost celebrate prin premierea celor mai performanți angajați ai structurilor de ordine publică. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, a conferit înalte distincții polițiștilor care s-au remarcat prin acte de eroism, salvarea de vieți omenești și succese răsunătoare în combaterea criminalității organizate.
Eroism și profesionalism sub emblema datoriei: De la vieți salvate la capturi record de droguri
Conform informațiilor furnizate de Poliția Română, Emblema de Onoare a M.A.I. a fost acordată unui număr impresionant de ofițeri și agenți care au demonstrat un curaj deosebit în misiuni critice. Printre premiați se numără echipa I.P.J. Neamț, responsabilă pentru descoperirea unei culturi vaste de canabis în Dragomirești, și polițiștii din I.P.J. Teleorman, a căror contribuție a fost decisivă în localizarea și capturarea unui fugar internațional aflat pe lista „Most Wanted”.
Distincțiile au vizat și intervenții de salvare care au făcut diferența între viață și moarte. Au fost onorați polițiști din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Bacău, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Neamț, I.P.J. Buzău și I.P.J. Timiș, aceștia intervenind prompt pentru a salva cetățeni din situații limită, precum amenințări cu violență, pericole iminente pentru copii sau tentative de înec. Totodată, structurile D.O.P. și D.I.C.E. au fost recunoscute pentru loviturile aplicate criminalității economice, silvice și evaziunii fiscale.
Distincții pentru structurile de elită și misiuni internaționale de succes
Pe lângă meritele individuale, Ministerul Afacerilor Interne a acordat Placheta de Onoare unor unități de elită care au ridicat standardele performanței polițienești. Un punct central al ceremoniei a fost recunoașterea succesului S.I.A.S. în cadrul competiției internaționale UAE SWAT Challenge 2026, unde luptătorii români au promovat imaginea instituției la nivel global.
Lupta împotriva marelui trafic de droguri și a falsificării de monedă a fost, de asemenea, pe lista de priorități a ministerului. Structurile B.C.C.O. din Târgu Mureș și Iași (celebra Operațiune „Wolf of Everad”), alături de S.C.C.O. Neamț, au primit distincții pentru destructurarea unor rețele complexe de criminalitate organizată.
Evenimentul a inclus și premierea unor unități locale, precum Biroul Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Slatina și secțiile rurale din județul Argeș (Albota și Ștefan cel Mare), pentru eficiența demonstrată în gestionarea cazurilor de violență domestică și infracțiuni cu violență. „Felicitări tuturor colegilor pentru profesionalismul și dedicarea de care dau dovadă zilnic în sprijinul cetățenilor”, au transmis reprezentanții Poliției Române, subliniind că aceste premii reprezintă o validare a misiunii asumate față de comunitate. (Paul D.).
Administratie
Filtru masiv la frontiera aeriană: Zece români prinși cu mii de pachete de țigări în bagaje pe Otopeni
Vigilența sporită a autorităților de control de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la destructurarea unei tentative de contrabandă cu produse din tutun. Într-o acțiune comună desfășurată recent, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au interceptat peste 64.000 de țigarete nedeclarate. Bunurile erau ascunse în bagajele unor pasageri care sperau să treacă neobservați prin vama aeroportului.
Pasageri sosiți din Turcia și Egipt au încercat să ocolească legea pe culoarul verde
Grupul vizat de control a fost format din zece cetățeni români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 24 și 58 de ani. Potrivit datelor furnizate de Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Henri Coandă, aceștia călătoreau din direcții cunoscute pentru riscul de trafic cu produse din tutun, respectiv Turcia și Egipt.
După aterizare și recuperarea bagajelor de cală, cele zece persoane au încercat să părăsească incinta aeroportului folosind culoarul destinat pasagerilor care „nu au nimic de declarat”. Această strategie nu a funcționat, echipa mixtă de control procedând la oprirea și verificarea amănunțită a întregului grup, în baza unor suspiciuni rezonabile.
Peste 3.000 de pachete de țigări confiscate în urma controalelor amănunțite
Suspiciunile autorităților au fost confirmate în momentul deschiderii bagajelor de cală și de mână. În interiorul acestora, agenții au descoperit cantități impresionante de pachete de țigări purtând mărci internaționale cunoscute, pe care pasagerii nu le menționaseră în nicio etapă a controlului.
În urma inventarierii riguroase, autoritățile au stabilit că volumul total al capturii se ridică la 64.660 de țigarete, echivalentul a 3.233 de pachete. Toate bunurile au fost reținute imediat în vederea confiscării de către inspectorii vamali.
Cei zece pasageri implicați au fost sancționați contravențional, amenzile aplicate reflectând gravitatea încălcării normelor vamale în vigoare. Această acțiune subliniază cooperarea strânsă dintre Poliția de Frontieră și structurile vamale pentru securizarea frontierelor aeriene și combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile. (Sava N.).
Administratie
Captură de valută la punctul de trecere Albița: Un șofer turc a încercat să intre în țară cu 28.000 de euro nedeclarați
Vigilența autorităților de la granița de est a României a condus la o nouă captură semnificativă de numerar. În urma unei acțiuni coordonate, o echipă mixtă formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița a descoperit suma de 28.000 de euro, ascunsă în cabina unui autocamion. Banii aparțineau unui cetățean turc care încerca să introducă valuta în țară fără a respecta procedurile legale de declarare.
Traseu internațional sub lupă: Cooperarea dintre autorități a dus la depistarea banilor
Potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc pe sensul de intrare în țară, unde s-a prezentat pentru formalități un cetățean turc aflat la volanul unui vehicul de mare tonaj. Acesta circula pe ruta Republica Moldova – Siria, însă itinerariul său a fost întrerupt de un control riguros la intrarea în județul Vaslui.
Depistarea sumei a fost posibilă datorită unei analize de risc minuțioase și a cooperării strânse dintre autoritățile de frontieră române și cele din Republica Moldova. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au efectuat verificarea fizică a cabinei și a bagajelor șoferului, unde au fost găsiți cei 28.000 de euro nedeclarați, disimulați pentru a evita controlul.
Sancțiuni financiare și confiscări conform normelor Uniunii Europene
Tentativa de a trece frontiera cu o sumă ce depășește plafonul permis a atras consecințe imediate. Conform Regulamentului (UE) 2018/1672, orice persoană care transportă numerar de cel puțin 10.000 de euro are obligația legală de a declara suma la intrarea sau ieșirea din Uniunea Europeană pentru a asigura transparența fluxurilor financiare.
Deoarece șoferul a ignorat aceste prevederi obligatorii, întreaga sumă a fost reținută de către autoritățile vamale. Mai mult, cetățeanul turc a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. Poliția de Frontieră Română a reiterat faptul că va continua să desfășoare astfel de acțiuni de control, utilizând metode moderne de monitorizare pentru a proteja securitatea frontierelor externe ale Uniunii și pentru a combate orice formă de ilegalitate transfrontalieră. (Paul D.).
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 3 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 4 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Featuredacum 3 zileLovitură de grație pentru agricultură: Fermierii români riscă închisoarea pentru utilizarea apei și a îngrășămintelor



