Actualitate
Remember 10 decembrie 1990 – Presa acum 30 de ani
Majoritatea evenimentelor acestui sfârşit de săptămină s-au concentrat în prima parte a week-end-ului, marcind o acutizare a tensiunilor – mai mult sau mai puţin obiective – ce se manifestă în societatea românească. Permiteţi-ne să facem, in continuare, o succintă trecere în revistă a acestora.
• O ŞEDINŢA FURTUNOASĂ
La Cameră, ultima reuniune a săptămînii s-a dovedit a fi deosebit de furtunoasă. Un deputat din partea FSN-ului a acuzat in bloc opoziţia de intenţii ostile şi malversaţiuni. Unii membri marcanţi ai acesteia s-ar fi aflat la originea unor diversiuni cu caracter sindicalist şi s-ar plănui in zilele ce urmează, o retragere din parlament a formaţiunilor din opoziţie. Opoziţia a sărit ca arsă şi, prin reprezentanţii liberali şi ţărănişti, ca şi prin cel al UDMR, a declarat că habar nu are de aşa ceva şi că formaţiunile pe care le reprezintă manifestă clar dorinţa de a conlucra onest, cinstit şi constructiv. O altă „cestiune arzătoare” a fost aceea a evenimentului de la Televiziune. Liderul majorităţii Liviu Mureşan a propus adoptarea unor măsuri disciplinare, punct de vedere neîmpărtăşit. Domnul Cazimir lonescu s-a arătat excedat, ameninţînd chiar cu demisia pe motiv că dînsul – ca secretar al Camerei – nu a fost informat in legătură cu unele plingeri venite de la Televiziune, adoptînd in general o poziţie ambiguă. Deputatul UDMR, Baranyi Francisc, a dat citire cu evlavie unei „bule” primite din partea prea cuviosului Laszlo Tokes, în care marele disident român de la Budapesta afirmă mai intîi, că aserţiunile din interviul său, apărut în presa italiană, ar fi false, iar apoi că un asemenea interviu nici nu ar fi existat! Logica argumentelor epistolare a determinat din partea domnului Domokos Geza afirmaţia că Tokes ar fi, TOTUŞI, un mare patriot. Nu i s-a precizat însă, patria… în fine, temerile că graniţa ar putea fi penetrată in această perioadă masiv, au fost infirmate de o intervenţie a ministrului de interne din care a reieşit că traficul la frontiere se menţine încă în limite normale, ba chiar mai mulţi fiind cei care ies, decît cei care intră.
• GUVERNUL AMINA ETAPA A DOUA A LIBERALIZĂRII
Dînd dovadă de bun simţ şi de intuiţie politică guvernul a hotărît să amine a doua fază a liberalizării preţurilor, pină cind va da iarba şi soarele va străluci pe cer. Pentru că, să fim serioşi, după frigul care se anunţă, conjugat cu lipsa de gaze şi cu lipsa de motive de mulţumire în general, scumpirea pîinii şi a laptelui ne mai lipseau! „Sacrificiul” guvernamental va costa bugetul 38 miliarde de lei, recuperabili – se zice – prin retehnologizare şi economie!
• SCENARII ŞI VARIANTE
Dornic de a implica şi pe alţii in varianta de program economic propusă pentru 1991, Guvernul, prin domnii Adrian Severin şi Dorel Sandor, a convocat la un schimb de păreri reprezentanţi ai partidelor politice şi ai presei, in două tranşe separate, la care au participat şi experţii conduşi de către domnul prof. Mircea Coşea, directorul COMISIEI NAŢIONALE DE PROGNOZA. S-au elaborat trei scenarii de dezvoltare (cel mai pesimist nemaifiind prezentat) pornindu-se de la principiul că 1991 e un an ce nu se poate încadra într-o structură logică (avînd de preluat costul reformei), şi de la realitatea imposibilităţii reechilibrării economice pe o perioadă de cel puţin cinci ani. Este primul document statistic desecretizat din România, a ţinut să sublinieze domnul Coşea, anunţîndu-ne că rigorile celebrei legi 23 se află încă in vigoare. Se doreşte in mod firesc o analiză detaliată a programului şi o dezbatere a sa înaintea adoptării.
• SECHELELE LIMBAJULUI DE LEMN
„Dialogul preşedintelui cu ţara” de vineri, a ieşit din tipicul obişnuit, în care reprezentantul TV pune politicos întrebări şi titularul palatului Cotroceni răspunde cu amabilitate. A fost un mesaj direct către ţară, lipsit de zîmbete şi presărat cu nenumărate motive de îngrijorare şi de nemulţumire. Intre acestea continuă să se numere climatul de învrăjbire şi de violenţă provocat de o serie de formaţiuni mai mult sau mal puţin apolitice, de presă şi de anumite organizaţii sindicale. Era un prilej minunat pentru ca domnul Iliescu să găsească şi un mod de expunere mai direct, nepresărat de şabloanele uzate ale limbajului de lemn si cu „chemări” nesusţinute de argumente. Îngrijorarea – reală şi justificată – nu şi-a găsit, din păcate, suportul ideatic cel mai potrivit, lucru care face ca instituţia prezidenţială să fie tot mai detaşată, prin „idealismul” metodelor sale de pragmatismul -poate riscant – al guvernului. Ceea ce nu înseamnă că, într-un climat de autentică democraţie, cum este cel pe care dorim să-l vedem instaurat o dată pentru totdeauna, nu avem nevoie, presantă nevoie, de ceea ce reclamă preşedintele Iliescu: respectul datorat instituţiilor legal constituite şi regulilor democratice.
• LA RTV, LUPTA PENTRU CIOLAN SE ASCUTE MEREU
Ceea ce se intimplă în Televiziune, nu de azi de ieri, ci de cînd o bună parte a zeloşilor slujbaşi ceauşişti au trecut in extrema cealaltă, considerând că vechile păcate se pot spăla prin cîteva mitinguri şi prin o-poziţia faţă de actuala putere, se poate lesne traduce prin „lupta pentru ciolan”. Adică pentru puterea de decizie! Ca-ntr-o oglindă răsturnată, oameni care au cintat de zor în struna comunismului, realizind sau ccnzurînd celebrele emisiuni omagiale îşi arogă acum merite disidenţiare (vezi, doamne, ne-am dat la fund citeva luni şi am suferit) buşind berbecele sindicalist de uşile – vai, atît de fragede – ale studiourilor!
Secvenţa fără precedent de joi pare să fie semnalul de declanşare a acţiunii in forţă a „echipei contras” care l-a propulsat pe domnul electrician (sau cam aşa ceva) Iuga, in primul plan al atenţiei publice, cu un masiv şantaj ultimativ, citit de pe scaunul in care-şi consumă greva foamei, sub semnul celui mai totalitar „ori noi, ori voi”. Dar mai degrabă noi. Trupa sa de şoc este formată din cîteva distinse doamne teleaste, care par că nici usturoi n-au mincat, şi chiar dacă au mîncat, acesta miroase a „Chanel”. Dialogul – monologat – Iuga-Valeriu, de pe micul ecran, a oferit telespectatorilor prilejul de a judeca singuri in ce măsură dorinţa de a pune mina pe putere a sindicaliştilor este reală şi justificată. Războiul kilogramelor continuă şi, din păcate, comisia care a constatat evaporarea celor cîteva sute de grame din patrimoniul fizic al domnului Iuga, n-a sesizat absenţa a 5 kg (după propria sa declaraţie) din al cel al domnului Valeriu. Pînă una-alta schema de program cu strigături continuă, sub privirile perplexe ale ţării!
• ORACOLUL BRUCAN: NU TRAGEŢI FARĂ SOMAŢIE!
Orice se poate spune despre domnul Silviu Brucan, numai că ar fi plicticos sau neinteresant, nu. Cu remarcabila sa vocaţie de Cassandră, domnia sa ne dă periodic la cap cu cîte o opinie pe care în primul moment sîntem tentaţi să o respingem cu indignare pentru ca după un timp să recunoaştem cu oarecare părere de rău, că a avut dreptate. De data aceasta domnul Brucan a venit cu ideea – la fel de surprinzătoare – că cererile de demisie sint nerealiste. Una, pentru că avem de-a face cu organe democratic alese, în care ar trebui să „tragem” abia după somaţie, şi nu înainte, şi a doua pentru că nu prea avem cu ce şi cu cine să le înlocuim într-un moment în care nimeni n-ar putea să facă mai mult.
Apoi domnia sa vine cu precizări legate de „patriotismul” pastorului Tokes, pe care l-a auzit cu propriile urechi, peste ocean, care ce fel de opinii are despre ţara care l-a făcut şi în care a devenit celebru.
• OFENSIVA EXECUTIVULUI?
Domnul Bogdan Baltazar îşi ia din ce în ce mai în serios rolul de purtător de cuvînt al guvernului, punînd degetul pe rană şi modificînd turnura defensivă pe care o căpătase – sub presiunea sindromului liberalizării – acţiunea executivului. „Guvernul este profund nemulţumit că se poate atenta cu atîta sfidare la funcţionarea normală a televiziunii, de uşurinţa cu care pot fi manipulaţi oameni complexaţi, dornici să-şi depăşească condiţia modestă, profesională, prin acţiuni spectaculoase de şoc. Nu mai pot fi tolerate chemările la răsturnarea prin forţă a autorităţilor legitime chiar dacă se desfăşoară sub egida generoasă a unor nume latine, tinereşti şi la ore tirzii din noapte.” De asemenea, ultimatumul adresat ţării de către sindicatul şoferilor, cuprinzind revendicările pur politice, reprezintă o acţiune antisocială şi ilegală, deoarece încalcă propriul statut al sindicatului şoferilor, fără a mai vorbi de faptul că această acţiune se face tocmai pe motorina statului, scumpă şi nefolosită în scopuri normale fireşti. Din păcate, ofensiva guvernamentală se menţine la nivelul vorbelor, nu al faptelor, atît timp cit infantilismul sau reaua-voinţă sindicală nu poate fi contracarată printr-o reglementare legală logică, „legea grevelor” întîrziind prin sertarele parlamentului.
De altfel, această largă şi cuprinzătoare lipsă de criterii şi de instrumente de reglementare fac ca, pentru o parte a opiniei publice, acţiuni ca cele de la Televiziune, ca cea a şoferilor, a medicilor secundari, a cadrelor medii medicale sau a „găzarilor” de Ia Tg. Mureş să apară ca (aproape) normale. Pină cind? Pină la atingerea obiectivului major cufundarea totală în haos şi dezordine în folosul cui? Rămîne de văzut.
Octavian ANDRONIC
Ziarul Libertatea din 10 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire
PRIMA CONVENŢIE NAŢIONALĂ PNL-AT
„ARIPA TÎNĂRĂ” TINDE SPRE ÎNĂLŢIMI
Sîmbătă şi duminică, la Sinaia, s-a desfăşurat prima Convenţia naţională a Partidului National Liberal – Aripa Tînără, forum ce şi-a ales un motto ambiţios: „Pentru prezentul şi viitorul României”. Convenţia a fost impusă de procesul de structurare a acestui partid „disident”, apărut pe esicherul politic in împrejurări spectaculoase, dar, evident, nu dintre cele mai faste din punct de vedere organizatoric, din punctul de vedere al datei naşterii sale, situată după etapa efervescenţei politice de dinainte de alegeri.
A fost, aşadar, o convenţie cu atribute organizatorice şi de clarificare ideologică, delegaţii dezbătind şi aprobind trei importante documente: Statutul partidului, Programul politic al partidului şi Alternativa economică Ia programul Guvernului. S-a stabilit, totodată, ca în maximum şase luni – perioadă în care vor avea loc alegeri în toate organizaţiile locale – să fie convocată o nouă convenţie pentru alegerea Comitetului director definitiv, pină atunci prelungindu-se mandatul organului de conducere provizoriu.
Pentru observatorul neutru problemele tehnice ale structurii organizatorice au fost desigur mai puţin importante (am reţinut totuşi că, la această oră, „Aripa Tinără” dispune de organizaţii în toate judeţele şi in Capitală şi că in 32 de judeţe are organizaţii chiar şi la nivel de comune). Mult mai interesant a fost să urmărim aspectele ideologice, de atitudine politică, ce au reieşit din lucrările Convenţiei ce s-a dorit, şi chiar a constituit, o „informare biunivocă” (cum a definit-o cineva) intre conducerea acestei formaţiuni şi delegaţii prezenţi.
Nu ne vom mai opri asupra reiterării motivelor ce au dus la apariţia „disidenţei liberale”, la constituirea „Aripei Tinere”, cu toate că ele au fost pe larg dezbătute. Pe scurt, acestea s-ar putea reduce la refuzul tinerilor liberali de a accepta transformarea P.N.L.-ului intr-un „partid de familie”, condus dictatorial, de către lideri depăşiţi istoric şi politic, „însuşiri” ce au fost sancţionate usturător de scrutinul de la 20 mai. De altfel, accentele critice faţă de „partidul părinte” se extind şi in privinţa modului in care acesta înţelege in prezent, alături de alţi „istorici”, să facă opoziţie puterii. S-a vorbit astfel despre miopia politică a conducerii PNL, despre aroganta şi violenţa de limbaj folosită de „istorici” in cadrul Parlamentului, despre opoziţia sistematică pe care o fac aceştia, lipsită de construcţie, de creaţie, de putinţa formulării alternativei… Unul dintre vorbitori vorbea chiar de „pasul înapoi”, făcut după decembrie ’89, de firava noastră democraţie, recul datorat reapariţiei partidelor istorice – caz similar în Estul Europei – conduse de lideri care n-au putut sesiza imperativele societăţii româneşti şi care şi-au atras astfel antipatia electoratului.
Cerînd calm şi obiectivitate în viaţa politică, definindu-şi ca civilizate raporturile cu celelalte partide („adversarii politici nu ne sint duşmani”), A-ripa Tînără militează pentru un program liberal de guvernare, pentru principiile liberalismului contemporan care să asigure formarea în România a unei societăţi postindustriale, singura capabilă – în această opinie – să ridice calitatea vieţii românului la nivelurile acceptabile. PNL-AT socoteşte că în procesul restructurării economice şi sociale a ţării problema esenţială este aceea a proprietăţii private. Criticînd programul guvernamental, „tinerii liberali” îl consideră lipsit de şanse de realizare, acuzindu-l de lipsă de coerenţă, de tendinţe sau chiar atitudini socializante. Este şi motivul formulării Alternativei PNL-AT la acesi program, alternativă pe care Convenţia a apreciat-o realistă şi echitabilă.
Cu toate că a suscitat un viu interes şi numeroase propuneri, problema schimbării denumirii partidului a fost amînată, ea urmînd a fi hotărîtă după alegerea organelor locale, după consultarea membrilor formaţiunii, in cadrul celei de-a doua Convenţii naţionale. Cu titlu de informaţie redăm totuşi cîteva dintre titulaturile propuse: Forumul liberal, Noul partid liberal, Partidul Liberal, Forumul democrat – liberal.
PNL-AT îşi strînge şi îşi întăreşte rîndurile, privind spre înălţimile puterii politice. Competenţa, realismul, obiectivitatea constituie atuurile deloc de neglijat ale acestui „zbor” ambiţios.
Val. VOICULESCU
AZI
Cu începere din această săptămină, Procuratura României are un nou procuror general – domnul Mihai triplu Popa-Cherecheanu. După tergiversări şi aminări greu de explicat, demisia domnului Gheorghe Robu a fost acceptată.
EVRIKA
Dintr-un interviu din „Tineretul liber” aflăm că FSN-ul are doi prim-vicepreşedinţi. Este noutatea, majoră a organismelor de partid şi probabil că nu va trece mult pină cind vom avea formaţiuni cu cite doi preşedinţi „plini”.
Sub titlul generic: „Solidarizarea cu Dumitra Iuga”, aflăm din „România liberă” de simbătă, că pină şi poliţia ar fi in consens cu acţiunile preşedintelui de sindicat de Ia TV! Să vezi şi să nu crezi!
GURA LUMII
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)
• COMUNICAT IMPORTANT AL L.D.S.S.
Un document nesemnat, primit la redacţie, ne informează că ar fi luat fiinţă „LIGA DEŢINĂTORILOR DE SECRETE DE STAT”, asociaţie cu scopuri umanitare şi nelucrative care-şi propune să informeze opinia publică despre daunele morale şi materiale ce ar putea fi aduse tării prin facerea publică – accidental sau nu – a unor documente şi date cu caracter secret.
Comunicatul cu „numărul 1” emis de Ligă se referă la notele pe care le-a publicat cotidianul „România liberă” ca fiind documente strict secrete ale fostei securităţi. Specialiştii Ligii au ajuns la concluzia că este vorba despre conţinutul unei agende de lucru a fostului general Sîrbu (zis „Udrişte”) care a decedat in condiţii stranii (intr-un incendiu din propriul garaj), cu ciţiva ani în urmă la vila sa de la Voila. Dispariţia agendei de la domiciliul generalului a fost sesizată la vremea respectivă, făcînd şi obiectul unui anunţ (mascat) dat la mica publicitate. Se mulţumeşte pe această cale găsitorului pentru posibilitatea pe care o oferă în reconstituirea activităţii cotidiene a generalului, in vederea redactării unui amplu volum de memorii, intitulat – ciudată coincidenţă! – „Amintiri din lumea umbrelor”.
AMBIDEXTRU
Ziarul Libertatea din 10 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire
Caricatură de ANDO
Ziarul Libertatea din 10 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire
Primim la redacţie
Domnule redactor şef,
Nu va este necunoscut faptul că modul precipitat şi nedrept în care Consiliul de Securitate a impus rezoluţiile referitoare la blocadă şi embargoul economic Irakului este fără precedent in istoria organizaţiei internaţionale.
Din textele şi spiritul rezoluţiilor reiese că ele nu urmăresc reglementarea unei situaţii delicate, pentru a se ajunge la o reglementare a complicaţiilor in mod paşnic, astfel încit să se garanteze dreptatea şi echitatea, ci ca urmare a politicii americane de şantaj şi presiuni au urmărit in primul rind impunerea unor măsuri coercitive care au urmărit simpla sancţionare, fără să ţină seama de scopurile umanitariste recunoscute de dreptul internaţional umanitarist.
Rezoluţiile Consiliului de Securitate au impus un embargou total asupr livrării de produse alimentare şi lapte pentru copii şi este clar că ele urmăresc înfometarea poporului nostru numai pentru că el s-a ridicat in apararea existentei şi drepturilor sale, împotriva agresiunii externe şi tuturor politicilor de hegemonie tinzînd la implementarea controlului asupra resurselor sale şi apoi ia dominaţia asupra destinului său.
Nu va este necunoscut faptul că dreptul umanitarist aşa cum a fost el formulat de acordurile de la Geneva din 1949 şi de primul Protocol adiţional din anul 1977, interzice înfometarea civililor ca mijloc in conflictele armate. Cu toate acestea, Consiliul de Securitate a hotarit dintr-un scop pur politic recurgerea la infometare, ignorind aceste prevederi juridice acceptate pe plan internaţional.
Atrage atenţia faptul că ONU nu a decis o astfel de politică impotriva Africii de Sud şi Rhodesiei de Sud, cu toate că a impus sancţiuni impotriva regimurilor din cele două entităţi statale menţionate. Aceste măsuri reprezintă o încălcare a drepturilor umane şi vin în contradicţie cu preceptele sfintelor religii. De aceea, se impune ca toţi credincioşii să acţioneze pentru condamnarea acestor rezoluţii, obiect al discuţiei împotriva lor, pentru a se pune capăt urmărilor lor nelegitime.
Restricţiile impuse sub presiunea SUA de a se interzice exportul de lapte pentru copii a constrîns autorităţile irakiene să nu mai asigure laptele necesar noilor născuţi, ceea ce are ca rezultat o sporire a procentului mortalităţii infantile din pricina subnutriţiei. La acest rezultat a condus totodată şi interzicerea livrărilor de, medicamente.
Am dorit să supunem atenţiei dumneavoastră această chestiune, pornind de la premisa solidarităţii umane, cu speranţa că veţi acţiona pentru a se revizui aceste rezoluţii inumane şi pentru a se pune capăt crimei înfometării Irakului.
Pt. Ambasadorul Republicii Irak
Consilier de Presă
Ziarul Libertatea din 10 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire
Presa acum 50 de ani
10 decembrie 1940
O INSTITUIREA PEDEPSEI CU MOARTEA. Printr-un decret-lege se decide. „Instigatorii la rebeliune şi conducătorii se pedepsesc cu moartea. Participarea cu intenţiune la rebeliune, in oricare din art. mai sus indicate din codul justiţiei militare; se pedepseşte cu muncă silnică pe viaţă. Sentinţa specială se pronunţă în maxim 24 de ore de la sesizare. Nici o cale de atac ordinară, sau extraordinară nu poate fi introdusă. Hotărîrea se va executa maximum în zece ore de la pronunţare” • „SPULBERAREA UNOR SFRUNTATE NEADEVĂRURI AFIRMATE IN CAMERA UNGARA”, unde un deputat s-a exprimat în termeni violenţi asupra „teroarei” la care ar fi expusă, în România, populaţia maghiară. In ziarul „Universul” apar următoarele date: ,,La Ip, în noaptea de 13 spre 14 septembrie au fost ucise de armata maghiară 155 de persoane între cari femei şi copii; La Trăsnea au fost omorâţi tot de acea armată, în ziua de 9 septembrie. 66 locuitori români, printre care preotul, femei şi copii; La Mureşeni – 11 persoane; La Zalău – 5 persoane etc” • PRESA BERLINEZA subliniază importanţa noului- acord economic dintre Germania şi România • E NEVOIE de meseriaşi români în Bucovina de Sud • COMERCIANŢI din Galaţi sancţionaţi pentru speculă • SERBAREA SEMINARULUI de călugăriţe şi orfelinatului de la Mănăstirea Bistriţa • GER CUMPLIT ]in Antalia, zăpadă abundentă în Iugoslavia • TRIMISUL EXTRAORDINAR al preşedintelui Roosevelt, d. Robert, Murphy, soseşte la Vichy pentru o întrevedere cu mareşaIul Potain • ACADEMIA ROMÂNĂ va acorda în 1941 un premiu de virtute MAVROGHENI, înfiinţat de Al. Spiridon Mavrogheni din Atena, în memoria fostului domnitor Nicolae Vodă Mavrogheni • „FORŢA DE REZISTENŢĂ A NAŢIUNII ROMÂNE” este un articol apărut in ziarul francez „Le Temps”, in care se spune: „Locuitorii” Daciei, pre-romane au fost din timpurile cele mai vechi înrădăcinaţi în această ţară. Dacii şi Geţii formau ramura nordică a Tracilor. Ei locuiau solul României de azi, pe o întindere chiar mai vastă, între Câmpia Tisei şi Crimeia (…). Dacă graniţele ţării sunt din punct de vedere geografic şi politic uneori mai restrânse şi alteori mai lărgite, graniţele etnice ale naţiunii române au rămas până acum indestructibile” • ÎN PARCUL BIBESCU din Craiova, un paznic a fost sfişiat de urşi • AUTORITĂŢILE BULGARE au închis graniţa pentru bulgarii ce evacuează Dobrogea pe motiv că ar fi trecut mai mult de 60.000 le inşi, desi în realitate numărul repatriaţilor era de 52.000 • A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ Hugo Bach, inventatorul razelor ultrascurte • TRIBUNALUL SPECIAL DIN POSEN a dat verdictul în procesul intentat unei bande de 33 criminali polonezi cari la 1 Septembrie 1939 au inchis şi maltratat sălbatic 52 de generali. Dintre acuzaţi, nouă au fost condamnaţi la moarte” • „DIRECTIVELE POLITICEI EXTERNE A UNGARIEI SUNT CLARE”, a spus, in Cameră contele Teleki, preşedinţele guvernului ungar: „Ungaria se adaptează Ia forma concretă a nouei Europe. Adeziunea Ungariei la axă este consecinţa naturală a completei sale încrederi în marii săi prieteni. Problema evreiească este una dintre cele mai iminente, Guvernul vrea să împiedice ca cei 800 de mii de evrei, cari trăiesc în Ungaria, să se contopească cu naţiunea ungară.”
Rubrică realizată de Ion BUTNARU
Actualitate
Armata SUA extinde Zero Trust: identitatea devine cheia securității pentru mii de sisteme
Pentru Armata SUA, provocarea Zero Trust nu mai ține atât de definirea conceptului, cât de aplicarea lui la scară largă. Aproximativ 5.000 de sisteme IT trebuie integrate într-o platformă comună de gestionare a identităților, acreditărilor și accesului — E-ICAM — deși multe dintre ele au fost construite cu mult înainte ca interoperabilitatea să devină o prioritate.
În paralel, cerințele de securitate depășesc rețelele IT tradiționale. Ele se extind către unitățile de la marginea tactică a rețelei, tehnologiile operaționale, sistemele de armament și, tot mai mult, agenții de inteligență artificială.
În aceste condiții, Zero Trust nu este o destinație la care se ajunge o singură dată, ci un model de securitate care trebuie ajustat permanent.
„Nu putem pur și simplu să cumpărăm Zero Trust de la un furnizor; nu este doar o cerință de conformitate”, a declarat David Thompson, responsabil de produs pentru E-ICAM în cadrul structurii Army CPE Command and Control Information Network. El a subliniat că amenințările, politicile și tehnologiile se schimbă continuu, iar Armata trebuie să își adapteze permanent abordarea.
Identitatea, prima linie de apărare
În centrul modelului se află identitatea. Orice entitate care încearcă să acceseze o resursă trebuie identificată, asociată unei acreditări și autorizată. Regula se aplică nu doar oamenilor, ci și dispozitivelor, aplicațiilor și altor entități non-umane.
„Orice lucru care se conectează la altceva pentru a accesa o resursă trebuie identificat fără echivoc, asociat în mod solid unei acreditări și autorizat în siguranță”, a explicat Thompson. „Asta înseamnă literalmente totul: de la utilizatori umani la interfețe non-umane și fiecare componentă fizică sau virtuală dintre acestea.”
Un element esențial al acestui model este autentificarea granulară și repetată. Utilizatorii, dispozitivele, datele și agenții AI trebuie verificați periodic pentru a-și păstra accesul, nu doar la momentul conectării inițiale.
5.000 de sisteme, o singură provocare complexă
Problema imediată este că sistemele Armatei diferă considerabil ca vechime și capabilități tehnice. Unele funcționează de zeci de ani și nu au ținut pasul cu modernizarea. În loc să impună aceeași soluție tehnică tuturor, Armata dezvoltă mai multe trasee de integrare și încearcă să aplice fiecărui sistem măsurile de control al accesului pe care acesta le poate susține în prezent.
Thompson a comparat situația cu securizarea unei clădiri guvernamentale. Controlul poate fi instituit la poartă, la intrare, în lift, la ușile interioare sau chiar la sertarele birourilor. Însă clădirile vechi nu au neapărat toate aceste puncte de control.
„Dacă o clădire nu are uși interioare sau birouri, trebuie să securizăm astăzi ceea ce este posibil și să fim pregătiți să sprijinim îmbunătățirile de securitate ale beneficiarului pe viitor”, a spus el.
Sistemele vechi rămân, astfel, unul dintre principalele obstacole în calea aplicării complete a Zero Trust. Curtis Dukes, vicepreședinte executiv și director general pentru bune practici de securitate la Center for Internet Security, a avertizat că o parte dintre acestea ar putea necesita modernizări importante pentru a răspunde noilor cerințe.
Această flexibilitate este esențială în contextul obiectivului Armatei de a îndeplini toate etapele-țintă Zero Trust până la sfârșitul anului 2027. Thompson a descris integrarea miilor de sisteme până la acel termen drept „un obiectiv uriaș”.
Integrare pe domenii, nu doar sistem cu sistem
Una dintre soluțiile analizate este integrarea sistemelor pe domenii operaționale, în locul tratării fiecăruia separat. Armata lucrează, de asemenea, la instrumente care să le permită responsabililor de sisteme să preia o parte mai mare din proces.
„Încercăm să găsim o metodă de integrare a domeniilor operaționale care pot cuprinde sute sau chiar o mie de sisteme IT”, a afirmat Thompson. El a adăugat că se pregătește un set de instrumente de tip „do it yourself”, astfel încât administratorii să poată lua măsuri fără să fie nevoiți să colaboreze individual, la fiecare pas, cu structura C2IN.
Pentru ca această abordare să funcționeze, responsabilii trebuie să știe ce sisteme și resurse dețin și cum operează acestea. Echipele Armatei au constatat uneori că proprietarii sistemelor nu au o imagine completă asupra propriilor medii informatice.
„Nu există o soluție universală; fiecare sistem IT este diferit. Este dificil, dar nu pentru că ar fi complicat. Dificultatea vine din atenția minuțioasă la detalii”, a spus Thompson.
Accesul securizat nu garantează protejarea datelor
Verificarea identității unui utilizator sau a unui dispozitiv nu este suficientă dacă informațiile la care acesta ajunge rămân vulnerabile. Din acest motiv, măsurile Zero Trust trebuie să protejeze și datele, nu doar accesul la ele.
Mario Puras, vicepreședinte senior pentru inginerie și arhitectură de soluții globale la Netskope, a susținut că modelul trebuie să includă verificare continuă, limitarea rapidă a amenințărilor și protecție completă a informațiilor.
„Misiunea eșuează dacă accesul utilizatorului este securizat, dar datele sunt compromise”, a afirmat Puras.
Într-o astfel de arhitectură, deciziile de acces se pot schimba în funcție de identitate, starea dispozitivului, comportament, conținut și alți factori. Politicile sunt aplicate la nivelul datelor, folosind informații despre utilizatori, dispozitive, conexiuni de rețea și aplicații.
Controlul devine cu atât mai important pe măsură ce mediile militare folosesc servicii cloud, interfețe API, platforme de colaborare și trafic criptat. Transferurile de informații sensibile prin apeluri API, încărcări în cloud sau mesaje de chat sunt exemple de activități pe care sistemele Zero Trust ar putea fi nevoite să le analizeze și să le controleze.
Agenții AI aduc o nouă dimensiune riscului
Extinderea utilizării agenților AI complică administrarea identităților. Pentru Thompson, principiul de bază nu se schimbă atunci când entitatea care solicită accesul nu este umană: și agenții AI trebuie să aibă identități, drepturi limitate și acces restrâns la ceea ce le este necesar.
„Paradigma nu este diferită; este aceeași, dar trebuie să ne mișcăm mai repede”, a spus el. Automatizarea ar putea accelera activitățile ostile, de la câteva atacuri pe minut la sute sau chiar mii pe secundă.
Dukes a atras atenția și asupra agenților capabili să delege sarcini altor agenți. Organizațiile vor trebui să gestioneze relații de încredere între lanțuri de identități non-umane și să se pregătească pentru agenți neautorizați — așa-numiții „shadow agents” — sau pentru sisteme care se comportă imprevizibil ori sunt compromise.
Zero Trust ajunge și la marginea tactică
La nivel tactic, Armata se confruntă cu o altă constrângere: conectivitatea. Unitățile de la nivelul brigăzii și de deasupra acesteia pot conta, în general, pe acces la resursele cloud ale Armatei. Formațiunile aflate sub acest nivel trebuie însă să se pregătească pentru conexiuni întrerupte, degradate, intermitente sau limitate.
Prin urmare, ele au nevoie de suficiente capabilități E-ICAM locale pentru a-și continua misiunile când sunt deconectate și pentru a actualiza informațiile atunci când legătura revine.
Aceleași principii ar urma să se aplice și tehnologiilor operaționale, sistemelor industriale de control, dispozitivelor conectate la internet și componentelor individuale ale sistemelor de armament.
Thompson a dat exemplul unui elicopter: atributele identității ar putea stabili dacă o anumită persoană are dreptul să pornească aparatul.
„Dacă David Thompson urcă într-un elicopter, are el autoritatea de a-l porni?”, a întrebat el. Răspunsul depinde de identitatea persoanei, de atributele asociate acesteia și de acțiunile pe care are voie să le întreprindă.
Provocarea Zero Trust depășește astfel cu mult conectarea la o rețea. Armata trebuie să stabilească ce persoană, mașină, aplicație sau agent AI poate accesa o anumită resursă, ce poate face după obținerea accesului și cum trebuie schimbate permisiunile odată cu evoluția tehnologiei, a misiunii și a amenințărilor.
În cuvintele lui Thompson, în cazul tehnologiilor operaționale, Zero Trust „nu este o stare finală, ci o acțiune continuă”.
Actualitate
Revoluția dronelor navale: Investiție strategică de 400 milioane dolari pentru X-BAT
Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.
Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf
Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.
Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale
Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.
X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.
Dezvoltare accelerată și perspective de testare
Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum o ziRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum o ziDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină









