Actualitate
Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului, la conferința online ”Artificial Intelligence Journey”: ”Procesele de gândire ale mașinilor și roboților ar trebui să se dezvolte exclusiv într-o direcție constructivă”
Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului, a participat la conferința online ”Artificial Intelligence Journey”, dedicată inteligenței artificiale și analizei datelor, cel mai mare eveniment din lume organizat în acest an. Au fost înregistrați peste 28 de mii de participați, din 90 de țări, iar președintele Kazahstanului a atras atenția asupra riscurilor legate de dezvoltarea inteligenței artificiale, insistând asupra faptului că toate aceste procese de gândire ale mașinilor și roboților ar trebui să se dezvolte într-o ”direcție constructivă”.
Alături de președintele Kazahstanului a fost prezent – la discuția desfășurată sub titlul ”Master event – Inteligența artificială: atitudine responsabilă față de viitor”, moderată de German Gref, președintele consiliului de administrație al Sberbank – și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.
Oamenii s-au obișnuit deja să fie contemporani cu o ”eră a inteligenței artificiale”, a punctat președintele Kassym-Jomart Tokayev, la începutul discursului său, iar ”învățarea automată” și ”rețelele neuronale” fac parte integrantă din domenii-cheie precum economia, securitatea, medicina și chiar politica. Într-o perioadă în care întreaga planetă trece printr-o acută criză medicală indusă de pandemia de coronavirus, inteligența artificială și-a făcut, cu atât mai mult, prezența în viața de zi cu zi a oamenilor.
”Aceasta este o lume nouă în care noile tehnologii ne conduc constant și rapid. Cum va fi mai departe, minunat sau înspăimântător, ce fel de viitor vom lăsa generațiilor viitoare depinde de eforturile noastre comune, eforturile inginerilor, specialiștilor în IT, ale economiștilor și, ceea ce este foarte important, ale politicienilor. Astăzi, inteligența artificială permite identificarea bolilor din imagini, efectuarea diagnosticelor adecvate, salvarea de vieți, iar utilizarea inteligenței artificiale va permite determinarea următoarelor valuri de boli cu infecții periculoase cu 18 luni înainte, ceea ce oferă timp considerabil de pregătire pentru astfel de situații”, a precizat Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului, în timpul conferinței online.

Kassym-Jomart Tokayev: ”Dezvoltarea tehnologiei de inteligență artificială și analiza datelor, una dintre principalele priorități de dezvoltare în Kazahstan”
În timpul acestei pandemii, în Kazahstan au fost luate măsuri urgente pentru introducerea tehnologiilor digitale, a specificat președintele Kassym-Jomart Tokayev, acestea jucând un rol extrem de important în acest context medical dificil.
De altfel, în Kazahstan, dezvoltarea tehnologiei de inteligență artificială și analiza datelor este una dintre principalele priorități de dezvoltare, iar președintele Tokayev și-a exprimat opinia conform căreia statele mari ale lumii – din punct de vedere geografic – ar trebui ”să reducă la minimum inegalitatea digitală”.
”În Kazahstan sunt furnizate servicii de stat la distanță și sunt deschise conturi pentru emiterea de ajutor social. Tehnologiile informaționale trebuie folosite în scopul îmbunătățirii sistemului administrației publice și îmbunățirii calității implementării politicilor publice. Digitalizarea și analiza de date sunt esențiale pentru formarea și implementarea eficientă a evidence-based policy, iar disponibilitatea datelor în timp real, precum și ajutorul inteligenței mașinală în prognoză pe baza informațiilor incomplete sau implicite, vor schimba fundamental calitatea deciziilor”, a mai declarat președintele Kassym-Jomart Tokayev.

În Kazahstan a fost creat Institutul de Sisteme Inteligente și Inteligență Artificială: ”Centru de procesare a datelor de cercetare și un parc științific pentru dezvoltarea inteligenței artificiale”
Președintele Tokayev a insistat, în discursul său, și asupra conceptului “Data-Driven Government”, ceea ce reprezintă, practic, o abordare nouă în ceea ce privește colectarea și procesarea unei game largi de date în timp real.
Însă nu trebuie trecută în plan secund nici ”necesitatea construirii sistematice a ecosistemului necesar”, a mai precizat președintele Kazahstanului.
”La Universitatea Nazarbayev a fost creat Institutul de Sisteme Inteligente și Inteligență Artificială care – împreună cu Banca Mondială – intenționează să creeze un cluster național de inteligență artificială cu propriul laborator, un centru de procesare a datelor de cercetare și un parc științific pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Totodată, a existat un acord între Guvernul Kazahstanului, Centrul Financiar Internațional “Astana” și Forumul Economic Mondial cu privire la deschiderea Centrului afiliat al celei de-a Patra Revoluții Industriale pe platformă și în jurisdicția AIFC. Acest centru va reuni agenții guvernamentale, parteneri de afaceri și industriali din Asia Centrală pentru dezvoltarea standardelor de reglementare în implementarea proiectelor inovatoare”, a mai specificat președintele Kassym-Jomart Tokayev în discursul său.
Președintele Kazahstanului: ”Funcționarii publici trebuie să aibă empatie și să depună mai mult efort pentru interacțiunea cu cetățenii”
Este imperios necesar, totuși, ca un astfel de proces de digitalizare să nu se transforme într-un ”scop în sine”, a menționat președintele Kazahstanului, ci să devină o ”modalitate de a îmbunătăți viața cetățenilor și climatul de afaceri”.
Competitivitatea națională este rezultanta firească a unui astfel de instrument-cheie – digitalizarea și dezvoltarea tehnologiilor.
”Statul ar trebui să funcționeze ca o mașină, este adevărat. Dar trebuie să fie un stat care ascultă cu adevărat, iar funcționarii publici trebuie să aibă empatie și să depună mai mult efort pentru interacțiunea cu cetățenii”, a subliniat Kassym-Jomart Tokayev.
Însă, în același timp, nu trebuie excluse din această ecuație digitalizată nici riscurile care ar trebui luate în considerare în dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale.
”Problema securității și protecției datelor cu caracter personal apare în condițiile în care cea mai mare parte a informațiilor procesate este privată. Pentru a rezolva această problemă, este necesar să căutăm un punct de mijloc. Există posibilitatea utilizării inteligenței artificiale ca „armă” în conflicte și confruntări geopolitice. Provocările arhitecturii actuale de securitate și control al armelor pot fi exacerbate de confruntări în tehnologia cibernetică și în inteligența artificială”, a mai transmis președintele Kazahstanului.

Președintele Tokayev: ”Oricât de paradoxal ar suna, succesul unei noi ere va depinde de nivelul umanității pe care îl vom pune în noile tehnologii”
Președintele Kazahstanului a tras, astfel, și un semnal de alarmă pentru viitor, considerând că există și riscul ca ”țările, blocurile politice și chiar corporațiile individuale care dețin tehnologii foarte dezvoltate” să își dorească și să revendice ”un statut special”, ceea ce le-ar plasa în poziția de a ”dicta condiții” altor țări.
Pentru ca o astfel de situație să fie evitată, Kassym-Jomart Tokayev a propus ca establishment-ul politic mondial să ia în considerare ”posibilitatea adoptării unui memorandum de inaplicarea tehnologiilor de inteligență artificială în detrimentul unei persoane și încălcarea drepturilor sale”. Un astfel de document devine, în cele din urmă, ”un pact moral și etic pentru oamenii”.
”Sarcina noastră este de a crea măsuri pentru a preveni influența negativă de acest gen. Dar, oricât de paradoxal ar suna, succesul unei noi ere va depinde de nivelul umanității pe care îl vom pune în noile tehnologii. Procesele de gândire ale mașinilor și roboților ar trebui să se dezvolte exclusiv într-o direcție constructivă. Inteligența artificială este instrumentul care, utilizat corect, ne va permite tuturor să ne dezvoltăm mai echilibrat și armonios”, a transmis Kasaym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului, în timpul conferinței online ”Artificial Intelligence Journey”.
Actualitate
Saildrone își extinde producția navală în Europa: noi proiecte în Țările de Jos, Norvegia și Polonia
Compania americană își consolidează prezența pe piața europeană
Saildrone, producător american de nave de suprafață fără echipaj, își extinde operațiunile în Europa și pregătește fabricarea unor sisteme navale în Țările de Jos, Norvegia și Polonia.
Anunțul a fost făcut cu puțin timp înaintea începerii DALO Industry Days, cea mai mare expoziție de apărare din Scandinavia, organizată în Danemarca. Compania americană și-a stabilit la începutul acestui an sediul central pentru operațiunile din Uniunea Europeană în această țară.
Trei proiecte pentru producție și desfășurare rapidă
Saildrone lansează trei proiecte industriale menite să-i crească semnificativ capacitatea de a construi și de a trimite rapid nave autonome în apele europene.
Primul exemplar de 52 de metri din clasa Saildrone Spectre va fi construit la șantierul Van Der Valk din Țările de Jos. În paralel, noua generație a navei Saildrone Surveyor va fi produsă la șantierul Umoe Mandal din Norvegia.
Al treilea proiect este derulat împreună cu furnizorul Southern Spars, cu sediul în Noua Zeelandă. Compania va fabrica în Polonia „aripile” navelor Surveyor — structuri verticale, rigide și de mari dimensiuni, care funcționează asemenea unei vele și asigură propulsia prin utilizarea energiei vântului.
Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă a companiei
Saildrone produce în prezent patru clase de nave de suprafață autonome. Printre acestea se numără Surveyor, cu o lungime de 20 de metri, și Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă dezvoltată până acum de companie.
Saildrone Spectre are 52 de metri lungime și o greutate de aproximativ 250 de tone. Platforma a fost prezentată în luna aprilie și va fi construită în parteneriat cu Lockheed Martin și Fincantieri Marine Group.
Nava este destinată să contribuie la acoperirea unui deficit important în domeniul luptei antisubmarin. Platforma ar urma să atingă viteze de până la 30 de noduri și să poată executa lovituri cinetice. Printre încărcăturile utile avute în vedere se numără două sisteme Lockheed Martin MK-70 Payload Delivery System.
Navele autonome, folosite pentru supraveghere și informații
Navele Saildrone au fost deja utilizate de armata americană în zona Caraibelor și în Pacificul de Est, inclusiv pentru urmărirea unor persoane suspectate de trafic de droguri.
În vara anului 2026, Forțele Armate Daneze au lansat o operațiune de testare desfășurată pe durata mai multor luni, folosind patru nave autonome Saildrone Voyager în apele teritoriale ale Danemarcei.
Misiunea urmărește consolidarea capacităților de supraveghere maritimă și colectare de informații în nordul Europei, într-un context în care statele europene acordă o atenție tot mai mare monitorizării zonelor maritime și utilizării sistemelor fără echipaj.
Actualitate
Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice
Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.
Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.
Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.
Două procese distincte, două direcții juridice diferite
Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.
În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.
Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri
Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.
Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.
La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.
Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude
Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.
Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.
Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.
Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI
Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.
Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.
În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.
Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal
Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.
Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.
Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul
Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.
Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.
Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.
Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională
Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.
Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.
Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.
Actualitate
Italia comandă două distrugătoare DDX pentru apărarea împotriva rachetelor hipersonice
Contract de 3,7 miliarde de euro pentru Marina Italiană
Organizația Europeană pentru Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR) a atribuit un contract în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru construirea a două distrugătoare DDX destinate Marinei Italiene.
Acordul a fost încheiat cu Orizzonte Sistemi Navali (OSN), companie mixtă controlată de producătorul naval Fincantieri și grupul de tehnologie și apărare Leonardo. Aproximativ 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a contractului reprezintă opțiuni.
Fincantieri și Leonardo își împart responsabilitățile
În următoarele săptămâni, OSN urmează să semneze contracte de subcontractare cu cele două companii italiene. Fincantieri va primi comenzi estimate la 1,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor atribuite companiei Leonardo este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro.
Fincantieri va răspunde de proiectarea și construcția celor două nave, iar Leonardo va contribui la dezvoltarea sistemului de luptă.
Potrivit producătorilor, programul DDX va aduce o schimbare majoră în profilul operațional al Marinei Italiene, atât prin caracteristicile platformei navale, cât și prin nivelul de integrare al sistemelor de luptă.
Navele vor înlocui distrugătoarele din clasa Horizon
Cele două distrugătoare sunt programate să fie livrate în 2033 și 2035. Calendarul reprezintă o întârziere față de planurile inițiale ale Romei. În momentul în care Italia a prezentat programul noilor nave, în 2020, primele livrări erau anticipate pentru anul 2028.
Contractul pentru construcție ar fi trebuit să fie semnat în 2023, în funcție de disponibilitatea finanțării. Definirea cerințelor operaționale și identificarea resurselor financiare ar fi provocat însă întârzieri semnificative, proiectul fiind amânat cu aproximativ trei ani.
Noile nave vor înlocui distrugătoarele italiene din clasa Horizon și vor deveni unele dintre cele mai importante platforme de apărare aeriană și antirachetă ale flotei.
Distrugătoare de 180 de metri, cu rază de acțiune de peste 4.000 de mile
Fiecare distrugător DDX va avea o lungime de 180 de metri și o deplasare de aproximativ 13.500 de tone. Navele vor putea parcurge peste 4.000 de mile nautice fără realimentare.
Platformele vor fi echipate cu un sistem integrat de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații, denumit SADOC 5 C5I. La bord vor fi instalate și un radar digital AESA în banda S, precum și sisteme de armament dezvoltate de compania europeană MBDA.
Scut naval împotriva amenințărilor aeriene și hipersonice
Principalul obiectiv al programului este asigurarea unei capacități avansate de apărare aeriană și antirachetă. Sistemele instalate pe distrugătoare vor fi concepute pentru detectarea și combaterea rachetelor convenționale, balistice și hipersonice.
Prin integrarea radarului AESA, a sistemului de comandă SADOC și a armamentului MBDA, navele vor putea proteja atât propria platformă, cât și alte unități navale aflate în aceeași formație.
Programul este prezentat drept un salt tehnologic major pentru Marina Italiană, într-un context în care amenințările aeriene și cu rachete devin tot mai complexe și mai greu de contracarat.
Fincantieri își extinde portofoliul de comenzi
Fincantieri anunțase anterior că se așteaptă la contracte noi în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pe termen scurt, iar proiectul DDX se numără printre principalele acorduri incluse în această estimare.
Compania urma să contracteze, în perioada următoare, și două unități navale în cadrul programului italian Joint Maritime Mission System, cunoscut sub denumirea J3MS.
Strategia Fincantieri vizează, în același timp, extinderea activității pe piețele externe. Producătorul italian intenționează să încheie contracte importante cu mai multe marine militare străine pentru furnizarea de nave de suprafață, inclusiv fregate FREMM, dar și pentru servicii destinate unor clienți din Orientul Mijlociu și din alte regiuni strategice.
Un nou sistem de război electronic pentru protecția flotei
Compania italiană ELT Group va dota distrugătoarele DDX cu un sistem de război electronic de nouă generație.
Soluția este destinată să îmbunătățească protecția navelor și a întregii formații navale în scenarii operaționale caracterizate de amenințări multiple, desfășurate simultan în domeniile maritim, aerian, terestru, spațial și cibernetic.
Prin combinația dintre apărarea antirachetă, radarul avansat, sistemele de comandă și războiul electronic, cele două distrugătoare vor reprezenta un element central al viitoarei arhitecturi de apărare a Marinei Italiene.
-
Exclusivacum 4 zileCumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Uncategorizedacum 3 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 3 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
-
Featuredacum 3 zileViceprimar cu picior „administrativ”: cum a ajuns Alin Popescu să dea „explicații” direct în rotula lui Pătrănoiu
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă



