Actualitate
GÂNDUL LIVE. Mihaela Pântea, moderatorul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR: Nu cred că anul 2021 va fi cel mai crunt. Solicitarea UE de comunicare a măsurilor privind combaterea fraudelor cu fonduri europene este benefică | VIDEO
Moderatorul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR, Mihaela Pântea, a vorbit vineri la GÂNDUL LIVE despre discuția pe care a avut-o în cadrul primei ediții a emisiunii sale cu ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, dar și despre perspectivele economice pentru anul 2021.
Ea a spus că, din punctul său de vedere, anul 2021 nu va fi unul chiar atât de rău pe cât susțin unii politicieni, ci doar va fi „un an de după un an complicat”.
„Probabil că adevărul, ca de obicei, este între cele două extreme. Va fi undeva la mijloc. Și este de dorit să fie la mijloc, mai bine decât să fie înspre partea mai puțin frumoasă a lucrurilor. Anul 2021 vine după un 2020 extrem de ieșit din comun dacă putem spune așa. Nu cred că anul 2021 va fi cel mai crunt, cel mai dur, este un an de după un an complicat. Toate măsurile pe care le-au luat toate statele lumii, nu doar România, au fost în sensul rezolvării unor probleme cu care nimeni nu s-a mai confruntat până acum. Au fost măsuri pe de o parte bune și au fost măsuri care s-au mai reglat și din mers. În mod sigur 2021 va veni cu un alt val și un alt nivel de măsuri, care să consolideze ceea ce s-a întâmplat în 2020”, a spus Mihaela Pântea la GÂNDUL LIVE.
Pântea: Solicitarea Uniunii Europene privind combaterea fraudelor, binevenită
Realizatorul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR a mai spus vineri că solicitarea Uniunii Europene ca România să comunice măsurile de transpunere a normelor europene de combatere a fraudelor vizând bugetul Uniunii este binevenită, întrucât va reprezenta o presiune suplimentară la adresa celor care se ocupă de fondurile europene și va inhiba eventuale intenții de fraudare a acestor bani.
Declarația vine în contextul în care Comisia Europeană a anunţat că a decis să trimită avize Irlandei şi României din cauza neîndeplinirii obligaţiei de a comunica transpunerea normelor UE în legislaţia lor naţională privind combaterea fraudelor vizând interesele financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal.
„Cerința este foarte bună pentru că ar mai inhiba. Atunci când ai constrângeri și ești cumva presat să iei niște măsuri, să le implementezi, să faci niște raportări, probabil că ai și mai puțin apetit în a face altceva cu banii aceia sau a face mai greu. Presiunea Uniunii Europene vine foarte bine pe faptul că s-a întârziat un an, asta trebuia să se întâmple din 2019. Suntem presați să ni se întâmple într-un an dificil. Și iată, că tot vorbeam despre angajații la stat, cu ce s-au confruntat. S-a pus problema de a sta acasă pentru a combate tot ce se întâmplă. Trimite-i acasă și pune-i să intre pe computer, laptop, să intre în unele programe. Mai mult, au fost și unii care au cerut spor de periculozitate, uitând că o mare parte din lumea asta, inclusiv angajații de la stat sau copiii noștri lucrează. Revenind, această cerință vine tocmai pe acest fond pe care l-am discutat cu ministrul Florin Cîțu aseară, acela al necesității cumulării cel puțin a veniturilor prognozate la buget pe anul viitor.
L-am întrebat (ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, n. red.) și aici a fost răspunsul la care așteptam mai mult, sigur, a precizat că în bugetul de anul viitor este prevăzută o creștere de 4%. Creștere cu care, practic, dacă s-ar întâmpla, s-ar recupera acest an, care e pe minus clar. Și atunci ai nevoie de venituri suplimentare la buget pentru a acoperi cheltuielile pe care ți le-ai propus. Pe de altă parte, trebuie să scazi cheltuielile. Ei bine, această sesizare a UE vine exact în sensul ăsta: hai să implementăm cerințele Uniunii Europene pentru a diminua evaziunea fiscală, pentru a transparentiza folosirea banilor de la Uniunea Europeană și banilor publici”, a explicat Mihaela Pântea.
Mihaela Pântea: Este important ca autoritățile să găsească noi surse de venituri la buget
Pântea mai spune că este important ca autoritățile să identifice noi surse de venit la bugetul de stat, altele decât prin majorarea taxelor și impozitelor, dat fiind faptul că, în general, o astfel de decizie de creștere a fiscalității nu se recomandă să fie luată în perioade de criză economică.
„Domnul Cîțu a precizat aseară că se fac eforturi pentru digitalizare, pentru a intra pe generalizarea facturilor electronice, care iarăși ar fi un pas în transparentizarea tranzacțiilor, vânzărilor, cumpărărilor și așa mai departe. Sunt pași care în mod normal trebuiau făcuți până acum, ne-a prins un 2020 fără să fim foarte bine pregătiți în sensul ăsta. Tocmai de aceea am insistat să-l întreb ce alte venituri, din ce alte surse își va asigura bugetul național anul viitor. Nu te poți baza doar pe creșterea economică, în 2020 iată că s-a întâmplat ceva. Cheltuieli mai mari pentru investiții, cum spunea domnul Cîțu aseară, nu se pot face doar din împrumuturi externe. Se fac în principal din resurse interne, dintr-o activitate economică crescută.
L-am întrebat pe domnul Cîțu dacă va fi cazul de creșteri de taxe și impozite. Domnul Cîțu avea dreptate, există o teorie economică susținută de studii și de realitatea economică din zeci de ani, care spune că nu în criză crești taxele, ci le crești pe creștere economică, atunci când ai ce taxa și impozita. Dar sigur că autoritățile vor trebui să vină cu soluții și cu niște idei pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la buget și pentru realizarea altor venituri”, a mai spus Mihaela Pântea la GÂNDUL LIVE.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a fost invitatul Mihaelei Pântea în cadrul primei ediții a emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.
Emisiunea săptămânală este difuzată pe platforma Gândul (gandul.ro), pe pagina de Facebook și, de asemenea, pe canalul YouTube al publicației, în fiecare joi, la ora 19.00 și redifuzată vinerea, de la ora 10.00.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 19 oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 19 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 19 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



