Anchete
Presedintele Republicii arata ca se pregateste sa incheie anul asa cum l-a inceput: nu da doi bani pe simbolurile nationale
“Arcul LUI de Triumf”. Cunoasteti fotofgrafia care arata o data in plus cati bani da Presedintele Republicii, dealtfel un destoinic decorator al secretariatelor, pe simbolurile nationale. Asa ca, Presedintele Republicii arata ca se pregateste sa incheie anul asa cum l-a inceput: nu da doi bani pe simbolurile nationale, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani. Va mai aduceti aminte despre “Ziua Culturii” si omiterea lui Mihai Eminescu exact in ziua aniversarii a 170 de ani de la nastere? Asa a inceput anul, fara pandemie, presedintele Republicii. Va mai aduceti aminte si asta?
Stiati ca familia Iohannis, fix în urmă cu 20 de ani, de ziua Poetului, a evacuat librăria Eminescu din imobilul pe care Familia l-a obținut prin frauda?
In timp ce ambasadorul SUA în București, Adrian Zuckerman (și alți trei funcționari ai ambasadei) recită în românește ,,Somnoroase păsărele”, Klaus Iohannis îl ignoră pe Mihai Eminescu la aniversarea a 170 de ani de la naștere, 15 ianuarie (ziua de naștere a poetului) devenind și Ziua Culturii Naționale.
Ceea ce pare o alienare la prima vedere, Iohannis omițând orice referire la Eminescu în mesajul său, în opinia mea, reprezintă mai degrabă, în opinia mea, simbolizarea unui soi de ură a lui Iohannis față de ceea ce a reprezentat și reprezintă Mihai Eminescu pentru România și pentru români.
În argumentarea alienării verbale și comportamentale a Președintelui Iohannis reproduc pe scurt mica discuție cu Răducu (10 ani), ieri, în mașină, în timp ce la Radio era în direct Klaus Iohannis. Spune Iohannis: ,,Toate sondajele din ultima vreme arată că românii își doresc o schimbare în Parlament (…) În această situație în care românii își doresc o schimbare, au spus-o la fiecare alegere, să purcedem cât mai rapid la alegeri Parlamentare (…) românii își doresc ca PSD să plece de la putere”.
Mă întreabă Răducu, ascultându-l pe Iohannis: ,,Tati, dacă eu nu îmi doresc o schimbare, înseamnă că nu sunt român?”. Îi răspund: ,,Nu tati, tu ești român, Iohannis a vorbit pur și simplu ca un dobitoc și a generalizat. Inclusiv cei care nu îl plac pe Iohannis sunt români, unii chiar mai profunzi decât Iohannis”.
M-a deranjat în mod esențial limbajul alienat al lui Iohannis chiar de Ziua Culturii Naționale și evident, de acum încolo, când va mai vorbi el în direct și când sunt cu băieții în mașină, voi schimba postul. Dar, subliniez, derapajul este cu atât mai deranjant cu cât Iohannis promovează dezbinarea și segregarea (români și neromâni) chiar de Ziua Culturii Naționale și confirmă încă o dată, în opinia mea, că Iohannis are o problemă legată de national, natiune sau simboluri nationale. Si categoric, o problema cronică legată de simbolul Mihai Eminescu.
Eu nu imi doresc alegeri anticipate, ci imi doresc ca acest Parlament și Guvern să rămână până la alegerile la termen, pentru a da măsura a ceea ce poate face, deși mi-am format o opinie clară din primele 70 de zile de guvernare: peste prostiile vechi făcute de PSD, PNL face prostii și mai mari, având ca rezultantă turnarea de datorie nouă și mai scumpă peste datoria veche făcută fără performanță economică și administrativă, de PSD. Și da, sunt român.
Și în acest context, vă reamintesc un text publicat de mine pe facebook în 19 noiembrie 2019, prin care arătam DE CE Klaus Iohannis a ales să facă simulacrul de ,,dezbatere prezidențială” din 19 noiembrie 2019, la Biblioteca Centrală Universitară. Aminteam acolo frica de el însuși dar mai ales și complexul de a fi evacuat librăria Eminescu din Sibiu, chiar în 15 ianuarie 2000, de ziua Poetului Național, librărie care funcționa în imobilul obținut prin fraudă de familia Iohannis. Iată și textul din urmă cu 2 luni:
,,Nefiind oferit un răspuns public, am încercat să explic de ce Klaus Iohannis, la ,,dezbaterea” LUI, cu jurnaliștii LUI, cu facultatea aleasă de EL (SNSPA), a ales să facă șezătoarea de astăzi la Biblioteca Centrală Universitară.
Am trei răspunsuri, primele 2 le-am oferit deja, dar le reiau, pe scurt, iar al treilea, imediat, în postarea de azi. Primul răspuns pe care vi l-am oferit public a fost că Iohannis a ținut expres ca dezbaterea să fie aici, unde, în urmă cu 2 ani, Dan Radu Rușanu, lansa cartea ,,Mai sunt judecători la Berlin”. Fostul Președinte ASF a fost arestat în 2014 de DNA-ul doamnei LCK, urmărindu-se înlăturarea din funcție a lui Rușanu și plasarea în loc a lui Mișu Negrițoiu – cel îndepărtat de la conducerea executivă a ING Bank România (și plasat într-o poziție onorifică) după ce FBI a demonstrat implicarea în operațiuni asimilate spălării de bani de către ING Bank, inclusiv prin operațiuni cu Iranul aflat sub embargo SUA derulate prin ING Bank România.
Rușanu a fost ulterior achitat de ambele instanțe, dar a fost nevoit să demisioneze de la conducerea ASF, din arest, acolo unde a fost plasat prin probe fabricate de DNA-instituție aflată sub protocol cu SRI. În cartea lansată public la BCU, Rușanu povestește experiența prin care a trecut. Prin urmare, prima mea explicație a fost legată de faptul că Iohannis a ales BCU pentru a își manifesta în continuare disprețul față de cei abuzați de justiția aflată în lanțul SRI și pentru a arăta că dacă el prețuiește ceva, acel ceva este LANȚUL.
A doua explicație pentru această alegere, a fost legată de proximitate și SIGURANȚĂ. Probabil că Iohannis s-a simțit în Siguranță în BCU aflată în proximitatea fostului sediu al Securității, Direcția V, de lângă BCU, arătând astfel pe lângă dispreț față de cei abuzați și o dorință mare de siguranță și securitate. Iar a treia explicație o ofer ACUM, pe baza unui articol publicat de ancheteonline în 15 octombrie 2014 (și republicat în 15 ianuarie 2017 (de ziua lui Mihai Eminescu). Articolul arată că în spațiul din Balcescu 29 (,,a șasea casă eliminată” din portofoliul imobiliar al familiei Iohannis – respectiv imobilul obținut prin fraudă), funcționa Librăria Mihai Eminescu. Arată ancheteonline că în 15 ianuarie 2000 (fix la aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu), familia Iohannis a EVACUAT librăria Eminescu din imobilul pe care îl obținuse prin fraudă, pentru a face loc ulterior băncii Raiffeisen Bank, de la care a obținut peste 300.000 de Euro, din chirii pentru un imobil obținut prin fals, sumă din care și-a cumpărat și aproape întreg portofoliul de ,,celelalte 5 case”. Iohannis nu a returnat NICIODATĂ sumele obținute din chiriile încasate nelegal atâta timp cât imobilul a fost obținut prin fraudarea testamentului dare are încă în memorie faptul că el și doamna Carmen au evacuat librăria MIhai Eminescu din acest imobil, pentru bani, în urmă cu aproape 20 de ani. Aceasta poate fi a treia explicație pentru care Iohannis încearcă să pară un apărător al culturii fiind in fapt un adversar mercantil al ei, explicație care se adaugă celorlalte două motive: dispreț și siguranță/securitate.
Este esențial să cunoașteți că în procesul prin care a încercat să mențină ,,imobilul 6, eliminat” și obținut prin frauda, familia Iohannis a fost apărată de firma fostului lucrător al Securității și infiltrat turnător al aceleiași Securității în înschisoarea de la Aiud, Gheorghe Mușat, Iohannis neiertând vreodată justiției faptul că l-a deposedat de fructul infracțiunii – imobilul obținut prin fraudă și care a stat la baza averii sale imobiliare, deși până acum a scăpat cu banii neatinși prin complicitatea altor instituții ale statului (majoritatea aflate sub protocol). Despre acea decizie istorică (a instanței din Brașov reconfirmată de cea din Pitești) prin care justiția a luat casa obținută prin fraudă celor care l-a ales pe Gheorghe Mușat ca apărător (Iohannis și doamna) am scris în urmă cu aproape 3 ani, în 22 februarie 2017, aici și merită să citiți/recitiți:
Anchete
Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”
Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor
Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.
Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.
Limita legală: protecție și culegere de informații
Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.
Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.
Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.
Comparația cu J. Edgar Hoover
Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.
Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.
Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic
În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.
Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.
Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD
Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.
Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.
Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea
În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.
Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.
Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță
În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.
Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.
Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).
Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.
CSM a propus desființarea celor două judecătorii
Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.
Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.
Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM
Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.
Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.
Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe
În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.
„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.
Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală
Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.
În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.
Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.
„Hotărârea are caracter preparator”
Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.
În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.
În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.
Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare
Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.
Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).
Anchete
Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.
România, aliat de încredere pe Flancul Estic
Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.
Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.
Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.
Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere
În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.
Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:
- combaterea criminalității organizate;
- traficul de droguri și de persoane;
- securitatea frontierelor;
- migrația ilegală;
- criminalitatea informatică;
- combaterea terorismului.
Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.
Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”
Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.
Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.
„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.
Delegație americană aflată în România până la 31 august
Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.
La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 17 ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 9 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o zi
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri