Connect with us

Actualitate

1 DECEMBRIE. Istoricul Bogdan Bucur: „Proiectul Unirii Republicii Moldova cu România există la nivel de emoție națională”/ Care sunt provocările geopolitice ale proiectului unionist și ce roluri ”joacă” NATO, UE și Rusia

Publicat

pe

De Ziua Națională, România din 2020 nu este România din 1918, dar România din 2020 este cea mai apropiată formulă posibilă de momentul 1918, exceptând nordul Bucovinei și Basarabia. Nostalgia Marii Uniri și un posibil proiect politic al unirii cu Republica Moldova, dorit de aproape trei sferturi dintre români, rămâne însă, în acest moment, la nivel emoțional și de discurs teoretic. GÂNDUL.RO a propus o dezbatere pe tema etapelor pe care ar trebui să le parcurgem în direcția unui proiect al României Mari, iar istoricul Bogdan Bucur, lector universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București, ne-a dezvăluit care sunt provocările de ordin economic, politic, social și geopolitic ale unui „proiect curajos” care, până acum, nu a trecut în discursul public al politicienilor de nivelul declarațiilor emoțional- patriotice, pentru a fi ancorat într-o dezbatere pragmatică și aplicată.

Recenta victoriei a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova anunță o apropiere de Uniunea Europeană și de valorile europene, dar aceasta este doar o premisă necesară, nu și suficientă pentru a deschide un subiect cu atâtea implicații geopolitice.

”Mesajul meu e de optimism moderat: facem demersuri de a ajuta Republica Moldova, avem idealuri comune, evident Basarabia e România, ca să citez un slogan celebru, un slogan de pe toate zidurile publice. Dar ca Basarabia să devină o parte a României mai sunt de făcut o serie de pași importanți”

Istoricul Bogdan Bucur

Proiectul politic care a fost România Mare a fost un proiect politic de succes, spune autorul Cărții de aur a Centenarului Marii Uniri, un best seller în România și în Republica Moldova. Cartea acoperă implicarea României în Primul Război Mondial, inclusiv opiniile divergente față de alegerea pe care conducerea statului de la acel moment a avut-o, dar și modul în care politicienii vremii au gestionat provocările administrative ale Marii Uniri.

Anul acesta pe, 27 martie, s-au împlinit 102 ani de la Unirea Basarabiei cu România, consfințită la finalul Marelui Război. Din nefericire, istoria a consemnat existența, sub un singur stat, a celor două teritorii separate de Prut, timp de doar 22 de ani, la 28 iunie 1940, un ultimatum al guvernului sovietic care urmărea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin fiind adresat României și consemnând cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică.

Basarabia a făcut parte din Moldova istorică până în anul 1812, când teritoriul dintre Prut și Nistru a ajuns în graniţele Imperiului Ţarist, în contextul războaielor dintre ruși și otomani. Românii basarabeni au fost victimele unui proces foarte dur de deznaţionalizare – a fost interzisă folosirea limbii române în școală și administraţie, iar orașele au fost colonizate cu populaţie rusească.

Istoricul Bogdan Bucur vorbește despre o abordare pragmatică a relației dintre România și Republica Moldova

Astfel, în contextul unei istorii recente traumatice și al unui prezent complicat din punct de vedere socio-politic, geopolitic, dar și economic, istoricul Bogdan Bucur, vorbește, într-un interviu acordat GÂNDUL.RO,  despre o abordare pragmatică a relației dintre România și Republica Moldova.

”În primul rând trebuie să existe un curent majoritar pro-unire în Republica Moldova. Doi: trebuie să existe niște eforturi susținute din punct de vedere geopolitic, european și economic din partea României în direcția Republicii Moldova. România trebuie să facă demersuri semnificative și vizibile prin care să sprijine și să susțină Republica Moldova (…) România nu are în acest moment interese economice masive în Republica Moldova, nu avem un centru regional românesc de afaceri la Chișinău, nu avem autostradă Iași – Chișinău și așa mai departe. Primele demersuri semnificative ar trebui demarate în plan economic. (…) Trebuie luat în calcul și efortul bugetar pe care ar trebui să îl facă România pentru Unire (…) Republica Moldova e o țară aproape federală, în timp ce România are o organizare centralizată după model francez. Astfel, inclusiv la nivelul modului în care funcționează aparatul politic și administrativ există discrepanțe. (…) Unirea înseamnă intrarea Republicii Moldova în NATO, deci o vulnerabilitate crescută pentru Rusia. Din punct de vedere geopolitic, unirea poate fi făcută cu câteva condiții, printre care o negociere prealabilă cu Rusia, care să agreeze formal”, spune istoricul Bogdan Bucur.

Proiectul unirii României cu Republica Moldova va face primul pas serios în momentul în care vom avea un singur minister unificat (spre exemplu Ministerul comun al Culturii Naționale sau Ministerul comun al Educației Naționale), explică istoricul, sau o singură problemă care să fie gestionată în comun, în domeniul sportului, al culturii sau al oricărui alt domeniu-cheie în plan social.

„Când o astfel de problemă va fi gestionată bine în comun de cele două state pot să cred că unirea politică are o șansă”, se pronunță Bogdan Bucur.

Bogdan Bucur: Un alt aspect important este ca Republica Moldova să-și dorească unirea

„Din punctul meu de vedere, a discuta despre unirea dintre două țări în orice context internațional și la orice moment pe care l-am alege din istorie este o chestiune complicată.

Mă voi referi, într-o primă etapă, la aspectul economic. Spre exemplu, ne putem referi la regiunea Chișinău, cea mai prosperă din Republica Moldova, care echivalează cu aproximativ o jumătate din economia țării. Dacă am integra această regiune în România, ea s-ar încadra, în funcție de diferiți indicatori de evaluare economică, la nivelul județelor din țara noastră de pe locurile 8 și 16. În această situație, la fel ca atunci când vorbim despre o căsătorie, evaluăm o serie de compatibilități, printre care și zestrea cu care contribuie fiecare la prosperitatea viitoarei familii.

În această cheie, Republica Moldova ar echivala, din punct de vedere economic, cu două județe – unul mai prosper și unul mai din coada clasamentului. Ca exemplu, acestea ar putea fi Constanța și Vâlcea. Sau Dolj și Alba.

Un alt aspect important este ca Republica Moldova să-și dorească unirea. Din punctul meu de vedere, acest tip de discurs unionist ar trebui să fie bazat pe o voință politică explicită din partea ambelor părți. Voi relua metafora cu căsătoria, în sensul în care atunci când un domn curtează o doamnă, ar trebui să se asigure că ea își dorește acest lucru. Altfel, insistența poate fi interpretată ca agresiune. În acest moment, nu avem o expresie suficient de puternică a dorinței de unire din partea Republicii Moldova”, spune Bogdan Bucur.

Opțiunea populației din Republica Moldova pentru unirea cu România atinge un scor de 30%, în timp ce românii vor unirea în proporție de 74%

Bogdan Bucur explică faptul că, pentru a înțelege ce se întâmplă peste Prut, este necesar să avem în vedere multi-etnicitatea populației.

”Există o populație etnic bulgară, etnic poloneză, etnic găgăuză, etnic rusească, etnic ucraineană și așa mai departe. Una peste alta, opțiunea populației din Republica Moldova pentru unirea cu România atinge un scor de 30%, în unele sondaje de până la 40% (n.red. – ultimul sondaj pe acest subiect, efectuat de Barometrul Electoral în septembrie 2020 relevă că 30,4% din cetățenii R. Moldova își doresc unirea, în timp ce 74% dintre cetățenii români s-au pronunțat pentru unire, conform unui studiu din 2018 al Biroului de Cercetări Sociale). Avem așadar un potențial public maximal pentru ideea de unire a Republicii Moldova cu România de circa 30%”, explică istoricul.

Autorul Cărții de aur a Centenarului Marii Uniri: ”Am avut recent o surpriză destul de tristă: cei doi candidați la prezidențialele din Republica Moldova care au mizat pe un discurs unionist au avut scoruri incredibil de mici”

”O altă discuție ar fi în ce măsură reușesc partidele politice de peste Prut să adune, să coaguleze acest public cu aspirații unioniste. Iar noi am avut recent o surpriză destul de tristă: cei doi candidați ai formațiunilor politice care au mizat pe un discurs unionist au avut scoruri incredibil de mici. Spre exemplu, prietenul meu Octavian Țîcu, istoric și unionist convins, unul din candidații pro-unire la președinția Republicii Moldova și președintele Partidului pentru Unitatea Națională (PUN), a obținut 2% din voturi la scrutinul din această toamnă.

Octavian Țîcu îmi este apropiat și a fost, în 2018, la lansarea volumului Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri, care este best-seller în România și în Republica Moldova. Ce vreau să scot în evidență: discursul unionist, chiar și din partea unui patriot cu CV ireproșabil, nu are priză la electoratul basarabean. Astfel, partidele vădit unioniste ca mesaj politic, nu aduc voturi. Doamna Maia Sandu, care este un politician pro-european, nu se opune unirii sub aspectul discursului, dar nu se bazează la nivel politic pe acest discurs și a câștigat alegerile prezidențiale”, spune Bogdan Bucur.

Așadar, a discuta din perspectiva României despre unirea cu Republica Moldova, în lipsa altor elemente, pare o „năstrușnicie politică și o abordare lipsită de înțelepciune” în perspectiva istoricului.

„Primele demersuri semnificative pentru unire ar trebui demarate în plan economic, inclusiv în ce privește calculul efortului bugetar al României”

În ultima vreme, România a investit în construcția de grădinițe și de diferite tipuri de edificii școlare în Republica Moldova, iar în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire a renovat, pe banii Guvernului de la București, câteva dintre edificiile din Chișinău, printre care Teatrul Național, Sala cu Orgă și alte instituții de cultură din capitala Republicii Moldova, precizează Bogdan Bucur.

Dar este insuficient, mai spune istoricul.

„România nu are în acest moment interese economice masive în Republica Moldova, nu avem centru regional românesc de afaceri la Chișinău, nu avem autostradă Iași – Chișinău și așa mai departe. Primele demersuri semnificative ar trebui demarate în plan economic. Dar nu ne putem permite, pentru că noi nu avem acum nici măcar autostradă care să lege Moldova de Țara Românească. Vorbim de 20 de ani de autostrada Transilvania, iar în ce privește cea București – Brașov construim cu viteza melcului. În acest context, o autostradă Iași – Chișinău ar putea părea în acest moment o propunere deplasată.

Așadar, intențiile unioniste sunt una, iar transpunerea în realitate este mult mai dificil și complicat de realizat”, explică istoricul.

Trebuie luat în calcul și efortul bugetar pe care ar trebui să îl facă România pentru Unire. Spre exemplu, pensionarii și bugetarii Republicii Moldova ar deveni pensionarii și bugetarii României. Salariile lor ar trebui recalculate, și aici ne referim la tot sistemul: judecători, judecătorii Înaltei Curți, Poliție, Armată, funcționari, demnitari și așa mai departe.

”Din câte știu, România nu a făcut calcule în privința costurilor reale, actuale, ale unirii cu Republica Moldova. Cât ar însemna de pildă pentru România să mute granița pe Nistru. Să plătească salariile generalilor moldoveni la nivelul salariilor generalilor români NATO. Să includă generalii Republicii Moldova printre generalii NATO. Și aici vorbim de nume cu rezonanțe rusești. Cum e normal, cum e viața. Vorbim, iar, despre instituții de securitate națională, servicii de informații, Minister de Interne și așa mai departe. Cum înglobăm acest personal? Sau ce facem cu aparatul de stat al Republicii Moldova? Sau cu funcționarii publici, cu parlamentarii moldoveni? Plătim pensii speciale pentru funcționarii publici parlamentari din Republica Moldova?”, explică Bogdan Bucur.

Bogdan Bucur: „Nu știu dacă avem soluții pentru problema găgăuză. Pentru problema transnistreană”

”Noi abia gestionăm problema Harghita – Covasna, unde ne confruntăm cu un discurs relativ autonomist. Așadar, la unica noastră problemă, cea a minorității maghiare, s-ar adăuga și cea a minorităților găgăuze și transnistrene. Pe care România Mare le-a gestionat prost și în perioada interbelică. Vom avea greutăți să gestionăm „dosarul” rușilor moldoveni, al ucrainenilor și așa mai departe”, spune Bogdan Bucur.

Republica Moldova e o țară aproape federală, în timp ce România are o organizare centralizată după model francez. Astfel, inclusiv la nivelul modului în care funcționează aparatul politic și administrativ există discrepanțe, precizează istoricul. Și Basarabia era așa, la momentul Marii Uniri din 1918, așa cum Bogdan Bucur a arătat în cartea sa, „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, în care detaliază modul în care guvernele de la București din perioada interbelică au gestionat incorect toate provinciile României.

”Și aici nu contest românismul de peste Prut, ci vorbesc despre dificultățile administrative, economice și politice ale unui proiect unionist. În concluzie, pentru a discuta despre un proiect politic de unire a Republicii Moldova cu România ar trebui ca la nivelul administrației de stat românești să existe un plan foarte bine pus la punct, cu evaluarea realistă a unor costuri economice.

Sigur, pot fi argumente de ordin emoțional, ca în cazul unui mariaj, dar, când discutăm de un proiect politic de o asemenea anvergură nu este același lucru. Aici nu sunt doi oameni. Sunt trei milioane de cetățeni. Este normal să iei în calcul considerente de natură economică dar și considerente de natură geostrategică”, explică Bogdan Bucur.

„Unirea înseamnă intrarea Republicii Moldova în NATO, deci o vulnerabilitate crescută pentru Rusia”

”Din punct de vedere geopolitic, unirea poate fi făcută cu câteva condiții: o negociere prealabilă cu Rusia, care să agreeze formal. Negociere însemnă că ambele părți cedează ceva pentru a ajunge la compromis. Or, din câte știu, nu avem nici măcar o relație atât de solidă cu Rusia încât să deschidem un dosar de negociere atât de serios. Pe de altă parte, asta ar însemna că NATO ajunge pe linia Nistrului. Adică în coasta Rusiei”, spune istoricul.

Bogdan Bucur adaugă că trebuie să luăm în calcul că România are avantajul, în ce privește problema Harghita – Covasna, că Ungaria este în UE. Și nu poate sări coarda. Dar Rusia nu e în UE. Astfel că minoritățile găgăuză, ucraineană și transnistreană ar fi mult mai greu de gestionat.

”Ce facem dacă Găgăuzia își proclamă autonomia? Am avea probleme cu Ucraina. Vorbim de cele trei județe Cahul, Bolgrad și Ismail din sudul Ucrainei, de la Gurile Dunării. Mai este nordul Bucovinei, iar acestea sunt provincii ucrainizate masiv. Un astfel de demers antrenează probleme pe care nu le putem anticipa”, explică istoricul.

”E o idee curajoasă. E drept, oamenii politici au realizat idei care la un moment dat au părut nebunești. Numai că pentru asta trebuie un plan. Or eu nu știu să avem o astfel de idee realistă, detaliată, serioasă, cu privire la un astfel de proiect. Problema unirii, în acest moment, e la nivel de emoție națională, dar ca acest proiect să devină realitate trebuie să ne asumăm rațional”

Bogdan Bucur

Bogdan Bucur: României i-ar fi extrem de greu la acest moment să gestioneze din punct de vedere diplomatic, din punct de vedere militar, din punct de vedere geostrategic și economic Unirea

În schimb, putem continua integrarea culturală, ca etape premergătoare, spune istoricul.

”Putem acorda cetățenia română într-o manieră extinsă, să acordăm burse de studiu, putem să facem multe lucruri pe care nu le facem suficient. Prezența culturală în Republica Moldova ar trebui să fie mult mai semnificativă, mai masivă. Spre exemplu, eu sunt unul dintre autorii care au pătruns pe piața moldovenească, cu volumul „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”, și am vizitat librăriile din Chișinău, unde nu sunt foarte multe cărți românești. Este o problemă din punct de vedere editorial, în sensul în care la nivelul anului 2018 editurile din România plăteau taxe vamale ca să aducă în Republica Moldova cărți.

Mi s-a explicat foarte clar că aveau o problemă în a aduce cărți în librăriile de peste Prut și această problemă era generată de taxele vamale, fiind vorba de spațiul din afara UE.

„Câtă vreme nu avem o prezență culturală masivă în Republica Moldova nu putem vorbi de pasul următor”

Important este că, și așa, în aceste condiții, România face pași importanți spre Republica Moldova față de momentul 1989.

”În primul rând, România trebuie să facă mai mult pentru ea însăși. În momentul în care va deveni mai puternică, mai robustă, mai bine poziționată din punct de vedere diplomatic și geopolitic, atunci va deveni mult mai atractivă pentru Republica Moldova. În momentul în care promovăm elemente semianalfabete sau analfabete funcțional în administrația centrală și locală, când irosim într-o manieră inacceptabilă bugetul pus la dispoziție de UE, când nu reușim să utilizăm oportunitățile financiare ale statutului de membru UE, nu ne putem pune problema dacă putem face pașii necesari pentru a merge către o posibile unire”, explică Bogdan Bucur.

”Secretul constă nu atât în a face ceva mai mult în direcția unirii cu Republica Moldova, ci în a face ceva mai mult pentru România”

”Iar asta, a face mai mult pentru România, însemnă să ne guvernăm mai bine decât până acum. E vorba de o mai bună poziționare pe scena politică internațională. Nimeni nu ne-a forțat să avem sute de analfabeți în funcții publice, nimeni nu ne-a forțat să avem o reprezentare ridicolă în Parlament sau să promovăm oameni care nu au nicio calificare și ajung la conducerea unor agenții guvernamentale, ci aceste lucruri țin de incompetența și de corupția noastră. Mesajul meu e de optimism moderat: facem demersuri de a ajuta Republica Moldova, avem idealuri comune, evident Basarabia e România, ca să citez un slogan celebru, un slogan de pe toate zidurile publice dar ca Basarabia să devină o parte a României mai sunt de făcut o serie de pași importanți”

Bogdan Bucur

Actualitate

Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei

Publicat

pe

De

O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.

Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal

Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.

Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac

Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.

Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice

Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.

Citeste in continuare

Actualitate

Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi

Publicat

pe

De

Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.

Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor

Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.

„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.

Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global

Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.

Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.

Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare

Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.

Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.

Citeste in continuare

Actualitate

Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate

Publicat

pe

De

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.

Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc

Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.

Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.

Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO

Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.

Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale

Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.

Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației

Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Gândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)

De la „abonamentul la șmecherie” la „salariul de merit la gândăceală” După ce Incisiv de Prahova a arătat, în episodul...

Exclusiv2 ore ago

O nouă revoluție la poliție: marele mop iese din fișa postului

După opt decenii de „lasă că merge și-așa”, descoperim secolul XXI Da, ați citit bine: în anul 2026, în Uniunea...

Exclusiv2 ore ago

De la „Alo, 112?” la „Fugi, Costine, fugi!” – cum a ajuns un dispecerat să țină loc de SMURD, ISU și Minister

Eroii de serviciu: comunicatul lacrimogen marca Sindicatul Europol Sindicatul Europol ne anunță, cu patos de telenovelă și inimioare albastre, că...

Exclusivo zi ago

Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX

Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...

Exclusivo zi ago

Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor

Trei firme și-un singur mare paravan: „Nu se vede beneficiarul, deci nu există” În România, țară cu peste 900.000 de...

Exclusivo zi ago

Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum

Mitul oficial: „Nu mai avem oameni pentru șefii de mâine” De la un simplu anunț al Penitenciarului Slobozia pentru ocuparea...

Exclusivo zi ago

Condiții grele și toxicitate birocratică: Sindicatul ‘Diamantul’ dă MAI în judecată pentru răspunsuri fantomă

Sindicatul vs. Ministerul: fluturașul de salariu, noul document secret de stat Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să scoată...

Exclusiv2 zile ago

Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)

„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...

Exclusiv2 zile ago

„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)

După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...

Exclusiv2 zile ago

Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)

Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...

Exclusiv2 zile ago

Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)

Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...

Exclusiv2 zile ago

Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului

Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...

Exclusiv3 zile ago

Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi

Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...

Exclusiv3 zile ago

Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă

Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...

Exclusiv4 zile ago

Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”

Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv