Actualitate
Remember 28 noiembrie 1990 – Presa acum 30 de ani
EVRIKA
Omenirea (românească) a trecut prin trei moduri de producţie: exploatarea omului de către om, exploatarea omului de către stat şi — în prezent exploatarea statului de către om (cel întreprinzător!).
Remus şi Romulus, plecaţi de la Lupoaică, s-au întors la… locul lor, spăşiţi şi dorind să reconsidere sentimentele materne. Gurile rele spun că reîntoarcerea s-ar datora faptului că n-au găsit lapte la Alimentare…
Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire
Preț: Eu sunt mic tu fă-mă mare!
Caricatură de ANDO
CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA PALATUL COTROCENI!
O nouă întîlnire a reprezentanţilor presei române şi străine cu preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a avut Ioc ieri după amiază la Palatul Cotroceni. Conferinţa de presă i-a dat prilejul şefului statului român să se refere la participarea delegaţiei României la reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare in Europa, precum şi Ia unele aspecte ale situaţiei politico-economice din ţara noastră.
În legătură cu lucrările Conferinţei de la Paris, preşedintele Ion Iliescu a arătat că acesta trebuie privita drept evenimentul politic maior nu numai al anului, ci şi al acestui sfirşit de secol, care marchează un moment crucial, schimbă faţa politică a Europei şi constituie un moment nodal in schimbarea relaţiilor internaţionale în general.
Cit priveşte documentele adoptate de conferinţa, domnia sa a apreciat că cel semnat de reprezentanţii celor 22 de state membre ale Tratatului de la Varşovia şi ale NATO-ului —şi anume Tratatul privind armele convenţionale — constituite un document unic în istoria omenirii, fiind prima dată cand printr-un tratat se stabilesc limite privind armamentele şi măsuri de dezarmare, practic de reducere a înarmării — acesta, ca şi declaraţia privind nerecurgerea la forţă, au fost documente premergătoare conferinţei de Ia Paris, care au prefigurat însăşi conferinţa, au fost elementele de bază ce au dat nota climatului, nou, de destindere, au marcat depăşirea logicii blocurilor in elaborarea şi desfăşurarea vieţii politice pe continentul nostru şi in lume.
În ce priveşte documentul final, intitulat „Carta de la Paris”, acesta constituie, un „document concluziv asupra momentului respectiv”, care „trece in revistă evoluţia politică de pe continent înainte de Paris şi care a şi făcut posibilă această conferinţă, şi în primul rînd schimbările din estul european care au creat acest nou climat, au permis trecerea de la confruntare Ia cooperare între statele europene, deschiderea perspectivei pentru dezvoltarea unui sistem unic de cooperare fără bariere, fără cortina de fier, pe continentul european”. Momentul conferinţei se cuvine privit drept cel care „a consemnat încetarea războiului rece pe continent şi deschiderea unei. noi ere in politica europeană”.
Au fost menţionate referirile din domeniul drepturilor omului, progresele majore care s-au obţinut din acest punct de vedere.
Accente deosebite s-au pus, cu acest prilej, în legătură cu colaborarea economică dintre statele europene, abordindu-se mai ales problemele specifice unor comunităţi existente, problema decalajelor dintre ţările din estul şi vestul continentului, necesitatea sprijinirii eforturilor ţărilor est-europene pentru promovarea reformelor economice, pentru tranziţia spre economia de piaţă, a spus domnul Iliescu. S-a menţionat ca un fenomen european îngrijorător pentru o serie de state fenomenul de emigraţie, fenomen care pretată preocupări şi pentru evoluţiile viitoare.
In abordarea contextului nou, a condiţiilor noi care se creează pentru dezvoltarea relaţiilor interstatale pa continentul nostru, pentru stabilitatea politică şi economică în ţările, din estul european, toate aflate In procese de transformări in viaţa politici, de consolidare a relaţiilor politice, a democraţiei şi mai ales de promovare a reformelor economice, de tranziţie spre economia de piaţă”. S-a subliniat importanţa stabilităţii politice şi economice a acestor ţări — care trec prin procese atît da complicate — ca o problemă fundamentală a stabilităţii continentului in general.
Domnul Iliescu a evocat atenţia acordată de vorbitori importanţei conjugării preocupărilor pentru dezvoltarea relaţiilor economice, politice pe continentul european, cu evitarea izolării Europei de restul lumii, problematicii tot mai complicate care se profilează la acest sfîrşit de secol a relaţiilor dintre Nord şi Sud.
„Noi, a menţionat domnul Ion Iliescu, am stabilit contacte, discuţii, reluate cu unii de două, de trei ori, aproape cu toţi şefii de state şi de guverne de pe continent. A fost pentru noi un prilej foarte important pentru a face mai bine înţelese procesele care au loc în România, particularităţile acestor procese în viaţa politică, in viaţa economică, in viaţa socială, din România inclusiv accentele mai tensionate, evenimentele din aceaată perioadă în ţara noastră, dificultăţile cu care ne confruntăm, problematică pe care o reprezintă promovarea reformei economice a tranziţiei spre economia de piaţă în condiţiile actuale. Am consemnat şl de această dată sprijinul activ, deschiderea amicală şi sprijinul consecvent pe care l-am cunoscut în toată această perioadă din partea Franţei, Spaniei, Italiei, Greciei, Turciei, din partea Austriei, o anumită deschidere chiar din partea Republicii Germane” s-a precizat în continuare.
Fiind la această întîlnire cu reprezentanţii presei, a spus domnul Iliescu aş dori să punctez ecoul extern al conflictelor noastre interne, al manifestărilor de instabilitate atît în viaţa politică, cit şi în viaţa economică, a stărilor de tensiune şi a manifestărilor de violenţă cu care ne-am confruntat în această perioadă.
Şi nu este vorba numai de evenimentele de la 13—15 iunie, care au fost şi exacerbate in maniera în care au fost prezentate in unele mijloace de Informare in masă — şi interne şi internaţionale — „Nu este vorba de critică, de critică obiectivă, nu e vorba de lupta politică, elemente fireşti în orice regim democratic, ci de o preocupare pentru menţinerea unui climat tensional, pentru alimentarea suspiciunilor, pentru promovarea defăimărilor, răstălmăcirilor de fapte, pentru vehicularea calomniilor, denigrării, invectivelor, pentru utilizarea unui limbaj subteran, vulgar, care alimentează o stare de nelinişte pentru o parte din opinia publică, in rindurile populaţiei, un climat tensionat în desfăşurarea vieţii politice, a vieţii sociale. Cui slujesc toate acestea? Cred că este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toţii, deoarece, altminteri, avem greutăţi suficiente de natură obiectivă”.
Preşedintele ţării s-a referit la moştenirea grea a României la particularităţile revoluţiei române.
Reforma economică, promovarea măsurilor de tranziţie de la economia centralizată spre econunia de piaţă, impusă de o necesitate obiectivă, generează noi dificultăţi. Au început, deci, să dispară vechile relaţii, vechile structuri de legături pe verticală, fără să se consolideze nimic, fără să se cristalizeze încă relaţiile noi, de piaţă, care trebuie să caracterizeze noua situaţie economică. Reamintindu-se că celelalte ţări din Europa de răsărit lucrează de ani de zile la acest proces al tranziţtei, au fost trecute in rezervă măsurile iniţiate in Romînia in vederea elaborării şi înfăptuirii reformei. Pornind de la dificultăţile ce confruntă societatea românească, indiferent de guvernul care s-ar afla astăzi la conducerea ţării, domnul preşedinte a spus:”Am subliniat nu o dată necesitatea de a crea un climat de conjugare a eforturilor, de conjugare a preocupărilor, de creare a unui climat şi de conlucrare”.
Referindu-se la recenta sa întilnire cu cele două birouri ale camerelor parlamentului şi cu reprezentanţii fracţiunilor politice din cele două camere, preşedintele a spus: „Am adresat chemarea de a conjuga eforturile tuturor forţelor politice organizate pentru n crea un climat favorabil’ desfăşurării acestor procese şi mai ales cu prilejul aniversării, primei aniversări a Zilei Naţionale la 1 Decembrie şi a primei aniversări a Revoluţiei din decembrie. Deci, să milităm pentru reconciliere, pentru concordie naţională, pentru înlăturarea tuturor elementelor care înveninează climatul de convieţuire socială”.
In cadrul întîlnirii, domnul Iliescu a făcut un apel la reprezentanţii presei de a contribui, cu mijloace specifice, la dezamorsarea stărilor conflictuale şi a atmosferei existente în momentul de faţă în societatea românească, arătînd că in prezent comandamentele naţionale trebuie să primeze, şi, prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor să se ajungă la o reconciliere naţională, la o răspundere comună.
Procesul generalilor
INCULPATUL POSTELNICU ACUZĂ… PRACTICILE STALINISTE ŞI KGB-iste
■ Capetele de acuzare: lipsirea de libertate în mod ilegal, precum şi arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă ■ în boxă — un fost ministru de interne, patru generali M.I. şi şase ofiţeri superiori de securitate şi miliţie ■ „Orient 89“ — un plan ce explică şi încurcă multe ■ Printre primii arestaţi in ziua de 21 decembrie: doi cetăţeni francezi. De două zile, la Curtea Supremă de Justiţie — Secţia militară a început un nou proces din seria celor intentate celor vinovaţi de represiunea îndreptată împotriva populaţiei Bucureştiului care, în urmă cu aproape un an, în ziua de 21 decembrie, s-a ridicat făţiş împotriva dictaturii ceauşiste şi comuniste. Gradul de general ce a aparţinut multora dintre inculpaţi, la data comiterii faptelor pentru care sint acuzaţi, a atras această înaltă competenţă judiciară, completul de judecată fiind de altfel, prezidat tot de un general. Rechizitoriul, citit luni in şedinţă publică, reface din punct de vedere penal o parte din acţiunile violente desfăşurate de securitate, miliţie pentru lichidarea demonstraţiilor desfăşurate după celebrul miting din preziua victoriei Revoluţiei. Este vorba de reţinerea şi încarcerarea Ia Jilava a 1245 de persoane participante la manifestaţiile de protest, măsură abuzivă şl ilegala ce constituie infracţiune.
In legătură cu reprimarea violentă a manifestanţilor din ziua de 21 decembrie, prin rechizitoriul Procuraturii s-a dispus disjungerea acestei cauze şi continuarea cercetărilor în cadrul unui dosar special privind: •identificarea persoanelor din cadrul fostului minister de Interne care au participat la capturarea, lovirea şl lipsirea de libertate a demonstranţilor • identificarea persoanelor care, prin folosirea armamentelor şi a altor mijloace violente, au produs moartea a 43 de persoane şi rănirea altor 1500 • stabilirea modului in care s-au petrecut evenimentele la sediul fostelor organe de miliţie din Bucureşti unde au fost duşi manifestanţii şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor fapte penale împotriva acestora.
Ieri, a început audierea inculpaţilor, capul de listă fiind fostul ministru de interne Tudor Postelnicu. Cu toate că, practic, in acest proces nu are ce risca (maximum de pedeapsă prevăzut de Codul penal pentru infracţiunile de care este acuzat acest lot de inculpaţi este de… 5 ani de inchisoare, ori el este deja condamnat la detenţie pe viaţă) Postelnicu a folosit ieri „artileria grea” a disimulării, alegind, care este judecat in prezent, fiindcă, oricum, tot îşi va petrece restul vietii în inchisoare. Din noianul de „sincerităţi“ cu care a bombardat instanţa timp de mai bine de două ore (culoarea maşinii cu care a circulat, itinerariul pe care s-a deplasat în diverse locuri, poziţia in spaţiu a diverşilor in-terlocutori etc. etc), Postelnicu a scăpat insă o denumire: „Orient 89”. Este titulatura planului de coordonare a activităţii organelor şi formaţiunilor MI, plan ce a funcţionat de la 4 decembrie pină in ziua întoarcerii dictatorului din Iran (oare ce prevederi concrete conţinea acesta, de cine din nou, pentru camuflarea vinovăţiilor sale masca deja cunoscută a oligofreniei dirijate. In pofida faptului că în cadrul audierii de ieri s-au repetat in bună măsură fapte şi împrejurări pentru care Postelnicu a fost condamnat şi judecat in „Procesul celor 4“ (culmea, şi atunci, şi ieri, preşedintele instanţei era acelaşi magistrat, e drept, între timp înaintat în grad), cu toate că în linii mari inculpatul a bătut voit aceleaşi poteci, clamindu-şi nevinovăţia, n-au lipsit, totuşi unele noutăţi, unele „clarificări” de atitudine. Astfel, după opinia sa, el este trimis in judecată, nu pentru că ar fi vinovat ci ca o răzbunare, deoarece in perioada lui Ceauşescu a avut funcţia de şef al securităţii şi ministru de interne. A condamnat apoi „practicile staliniste şi K.G.B.-iste“, din activitatea unor procurori, care l-ar fi îndemnat să recunoască — „să ia“ — şi infracţiunile pentru şi în ce mod o fi fost dus Ia îndeplinire?).
Pentru că tot sîntem la capitolul noutăţi, nu putem omite o precizare făcută de cel de-al doilea inculpat audiat ieri, fostul general locotenent Gheorghe Vasile — şeful Direcţiei de contrainformaţii militare. Într-o manieră sobră, el a recunoscut învinuirile formulate de acuzare, fiind extrem de parcimonios cu amănuntele. A „scăpat” un singur fapt interesant, credem noi, pentru reconstituirea realităţii acelor zile fierbinţi. Am aflat astfel că printre primii reţinuţi in după-amiaza zilei de 21 decembrie s-au aflat doi cetăţeni francezi, de care s-a ocupat un grup de ofiţeri de la contraspionaj — fosta formaţiune a „celebrului Filip Teodorescu”, inculpat in procesul de la Timişoara.
Procesul conţinuă, azi, cu audierea altor inculpaţi. Ce noutăţi vom mai afla oare?…
Val. VOICULESCU
Fundaţia CRESCENT lansează BURSA IDEILOR
Compania CRESCENT a constituit, în acest an, „FUNDAŢIA CRESCENT” — instituţie internaţională pentru promovarea valorilor profesional-umanitare, cu un fond în valoare de un milion de dolari! Gest unic pînă in prezent, in peisajul economiei noastre în drum spre piaţă, iniţiativa fundaţiei CRESCENT are valoare de precursor, într-o conjunctură in care cultura şi umanismul par a fi primele noţiuni sacrificate pe altarul eficienţei. Prima manifestare — deosebit de originală — a fost aceea a organizării in timpul Tirgului Internaţional, a unui simpozion cu tema „Invidia”, în cadrul ţiăruia specialişti, filozofi, politologi, ziarişti şi economişti au dezbătut surprinzătoarele faţete ale acestei noţiuni. Sintem informaţi, că ideea va fi completată prin publicarea comunicărilor într-un volum, primul din seria ce va putea constitui o autentică „Bibliotecă Crescent”. O a doua iniţiativă este cea de acum: BURSA IDEILOR. În perioada de pină la 31 decembrie 1990, sub patronajul Fundaţiei se va desfăşura un concurs cu tema „Inovaţii în domeniul produselor tehnice de larg consum”. Concursul se adresează tuturor studenţilor din România, indiferent de forma de învăţămint. Autorii celor mai bune lucrări prezentate, conform aprecierilor juriului, vor fi premiate dintr-un fond de 5 000 dolari, pus la dispoziţie de către fundaţie. Premiile se vor acorda sub formă de burse.
Iată şi regulamentul concursului:
Art. I: Concursul îşi propune să stimuleze creaţia tehnico-ştiinţifică şi fantezia studenţilor, in scopul găsirii unor idei materializabile in produse tehnice de largă utilitate.
Art. 2: La concurs poate participa orice student din România, indiferent de forma de învăţămint pe care o urmează.
Art. 3: Lucrările pentru concurs se vor trimite prin poştă, cu confirmare de primire, pină la data de 31 decembrie 1990 (data poştei), in plic închis, cu menţiunea „Pentru concursul BURSA IDEILOR”, pe adresa FUNDAŢIEI din Bucureşti, Str. Aviator Mircea Zorileanu nr. 80, sector 1, cod 71334, şi vor cuprinde următoarele:
a) Titlul lucrării şi prezentarea ideii — 1 pagină ;
b) Domeniile de aplicare şi potenţialii utilizatori — 1 pagină ;
c) Caracteristici funcţionale (schema bloc şi descrierea funcţionării) ale produsului (lor) ce ar putea constitui materializarea ideii — 3—5 pagini
d) O nota separata în care se vor preciza : numele şi prenumele autorului (autorilor), domiciliul, virsta, facultatea, anul de studii, numărul de telefon şi o declaraţie semnată de participant prin care acesta îşi asumă responsabilitatea pentru originalitatea şi paternitatea ideii, pentru faptul că lucrarea nu a mai fost premiată la un alt concurs, precum şi că este de acord cu prevederile regulamentului de organizare a concursului.
Art. 4: Plicurile vor fi deschise de Comitetul de Organizare, iar lucrările numerotate cu numere de concurs se vor înainta juriului concursului.
Art. 5: Juriul va fi format din specialişti şi va fi dat publicităţii pînă la data de 10 decembrie 1990.
Art. 6: Lucrările selecţionate de juriu vor fi premiate.
Premiile se vor acorda autorilor sub forma de burse, dintr-un fond de 5 000 U.S. dolari pus la dispoziţie de organizator, astfel:
1. Locul I : una bursă de 1500 U.S. dolari ;
2. Locul II : una bursă de 1 000 U.S. dolari ;
3. Locul III: una bursă de 500 U.S. dolari.
Juriul va selecţiona alte 8 lucrări ale căror autori vor primi cite o bursă de 250 U.S. dolari.
Art. 7: Hotărîrile juriului sînt definitive.
Art. 8: Concursul va fi coordonat de un Comitet de Organizare format din:
— Dl. Gavrilă Vasilescu — directorul Fundaţiei CRESCENT ;
— Conf. dr. ing. Valeriu Banu — reprezentantul rectoratului I.P.B.
— Conf dr. ing. Bogdan Broasca — Fac. de Automatică şi Calculatoare Bucureşti ;
— Dl. Alexandru Andrei — student, reprezentantul Ligii Studenţilor din I.P.B. :
— D-na Marian Ranta — studentă, reprezentanta Sindicatului liber studenţesc din I.P.B.
Art. 9: Regulamentul de organizare a concursului şi cîşti-gătorii burselor vor fi aduse la cunoştinţa publicului prin mass-media.
Art. 10: Festivitatea de decernare a burselor va avea loc în ultima decadă a lunii ianuarie 1991 la sediul FUNDAŢIEI CRESCENT.
Nu ne îndoim că ideea lansată de către Fundaţia CRESCENT se va bucura de audienţa pe care o merită într-o notabilă acţiune de promovare a gindirii şi iniţiativei tehnice originale. Urăm, cu acest prilej, succes atît organizatorilor cît şi competitorilor.
Octavian ANDRONIC
GURA LUMII
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)
• CEAUŞESCU, URSUL ŞI ALTE ABERAŢII
Sub titlul „Ceauşescu şi ursul”, revista sovietică „Timpuri Noi” (nr. 44 — noiembrie) se ocupă nu de decorarea de către guvernul URSS cu „Ordinul Lenin” pentru „înalte merite revoluţionare” a paranoicului dictator bucureş-tean, tocmai in ajunul prăbuşirii sale, ci de cu totul altceva. Este vorba, mai precis, de reproducerea unui articol publicat în Die Zeit (nr. 13) al cărui autor se amuză descriind mecanismul unei mari vînători organizate in octombrie 1984, divertisment la care „primul vînător al ţării”, curtea sa domnească şi — se putea altfel? — suita corpului diplomatic au luat parte cu antren. Toate bune! Tată un subiect care merită spaţiu fie şi într-o publicaţie care nu-l neapărat umoristică. Bizareria începe clin momentul în care constaţi că spaţiul geografic în care se petrece comedia este situat în afara României. Intr-adevăr, perechea urşilor de sacrificiu este procurată de la grădina zoologică din Marosvasarhciv, carevasăzică de pe undeva din Ungaria. Dar, adaugă Die Zeii, „toată viaţa culturală şi administrativă a împrejurimilor şi oraşului Szaszregen a fost întreruptă din ordinul partidului”. Care partid? Desigur, Partidul Comunist din Ungaria, trage concluzia cititorul. Aflăm, mai departe, că elicopterul prezidenţial ar fi răspîndit panica în Laposnva. Şi nedumerirea noastră ajunge la apogeu cînd ni se vorbeşte de Ceauşescu ca „erou al bătăliei de la Gorgeny.” Să fi confundat reporterul de la Die Zeit Ungaria cu România, să-l fi luat el, pe Janos Kadar, drept Ceauşescu? Die Zeit este — ce pretenţii putem avea? — un ziar al Occidentului corupt, dar cum de n-a sesizat confuzia prestigiosul hebdomadai politic sovietic?…
AMBIDEXTRU
Corespondenţa speciala din Bonn
PE „FRONTUL DE VEST” NIMIC NOU
Ne aflăm, de ieri, în liniştita capitală germană tranzitorie (sint semne din ce în ce mai sigure că aceasta va reveni, in cele din urmă, la Berlin) unde astăzi începe vizita oficială pe care primul ministru Petre Roman o întreprinde la incitaţia cancelarului Helmuth Kohl. Sintem o „echipă specială”, formată din oficiali şi ziarişti, a cărei sarcină este de a face joncţiunea cu team-ul principal a cărui sosire din Argentina este aşteptată in cursul dimineţii pe aeroportul din Koln (o secţiune militară a acestuia), la aproximativ 15 kilometri de Bonn. Este „desertul” acestui nou turneu-fulger care începe să caracterizeze deplasările primului nostru ministru şi toată lumea este, aici, curioasă să afle în xee măsură „meciurile” demonstrative din Bolivia, Uruguay şi Argentina i-au făcut „mîna” domnului Petre Roman pentru „meciul” acesta — decisiv din mai multe puncte de vedere — cu masivul şi experimentatul cancelar, devenit prin evoluţia neaşteptată a e-venimentelor, personajul politic cel mai important al Europei. Unii observatori, în anticipările pe care le efectuează, apreciază că domnul Roman va „juca” cu importantul handicap al absentei de pe lista limbilor străine pe care le vorbeşte cursiv şi elegant, a germanei. Or, se crede, lipsa contactului lingvistic nemijlocit, îi va răpi o parte dintre atuurile pe care mizează în mod tradiţional. Dar asta rămîne de văzut şi constatările vor putea fi făcute chiar în această primă zi, cind sint programate, la Cancelaria Federală, convorbirile oficiale. Două ore de discuţii, urmate de un dejun de lucru, în cadru restrins şi de o întilnire cu ziariştii de la Centrul Federal de Presă. După-amiaza este rezervată unor întîlniri cu reprezentanţi ai cercurilor industriale, comerciale şi financiare, la sediul Camerei Germane pentru Industrie şi Comerţ, urmate de o recepţie. Acesta este, in linii mari, programul primei zile, în care nu sint excluse, însă, unele, modificări şi adăugiri. Va fi, desigur, după lunga călătorie transoceanică, de la Buenos Aires, o zi obositoare pentru premier şi pentru delegaţie. Nu însă şi pentru noi, cei sosiţi la destinaţie după un zbor confortabil cu Lufthansa şi o călătorie cu expresul de la Frankfurt la Bonn. La ora cind transmit redacţiei aceste rinduri, pe „frontul de vest”, nimic nou. Nici din punct de vedere meteorologic, aşa incit se prevede o aterizare normală, la timp, a cursei speciale cu însemnele „România”. Noutăţile — şi nu dintre cele mai neglijabile — sperăm să survină în urma discuţiilor pe care le vor purta cei tfoi şefi de guvern. Concrete şi eficiente, aşa cum sînt nemţii în cam tot ceea ce fac, şi cum sperăm să devenim, cu timpul,
şi noi, românii.
Octavian ANDRONIC
Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire
Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire
Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire
Actualitate
Armata SUA extinde Zero Trust: identitatea devine cheia securității pentru mii de sisteme
Pentru Armata SUA, provocarea Zero Trust nu mai ține atât de definirea conceptului, cât de aplicarea lui la scară largă. Aproximativ 5.000 de sisteme IT trebuie integrate într-o platformă comună de gestionare a identităților, acreditărilor și accesului — E-ICAM — deși multe dintre ele au fost construite cu mult înainte ca interoperabilitatea să devină o prioritate.
În paralel, cerințele de securitate depășesc rețelele IT tradiționale. Ele se extind către unitățile de la marginea tactică a rețelei, tehnologiile operaționale, sistemele de armament și, tot mai mult, agenții de inteligență artificială.
În aceste condiții, Zero Trust nu este o destinație la care se ajunge o singură dată, ci un model de securitate care trebuie ajustat permanent.
„Nu putem pur și simplu să cumpărăm Zero Trust de la un furnizor; nu este doar o cerință de conformitate”, a declarat David Thompson, responsabil de produs pentru E-ICAM în cadrul structurii Army CPE Command and Control Information Network. El a subliniat că amenințările, politicile și tehnologiile se schimbă continuu, iar Armata trebuie să își adapteze permanent abordarea.
Identitatea, prima linie de apărare
În centrul modelului se află identitatea. Orice entitate care încearcă să acceseze o resursă trebuie identificată, asociată unei acreditări și autorizată. Regula se aplică nu doar oamenilor, ci și dispozitivelor, aplicațiilor și altor entități non-umane.
„Orice lucru care se conectează la altceva pentru a accesa o resursă trebuie identificat fără echivoc, asociat în mod solid unei acreditări și autorizat în siguranță”, a explicat Thompson. „Asta înseamnă literalmente totul: de la utilizatori umani la interfețe non-umane și fiecare componentă fizică sau virtuală dintre acestea.”
Un element esențial al acestui model este autentificarea granulară și repetată. Utilizatorii, dispozitivele, datele și agenții AI trebuie verificați periodic pentru a-și păstra accesul, nu doar la momentul conectării inițiale.
5.000 de sisteme, o singură provocare complexă
Problema imediată este că sistemele Armatei diferă considerabil ca vechime și capabilități tehnice. Unele funcționează de zeci de ani și nu au ținut pasul cu modernizarea. În loc să impună aceeași soluție tehnică tuturor, Armata dezvoltă mai multe trasee de integrare și încearcă să aplice fiecărui sistem măsurile de control al accesului pe care acesta le poate susține în prezent.
Thompson a comparat situația cu securizarea unei clădiri guvernamentale. Controlul poate fi instituit la poartă, la intrare, în lift, la ușile interioare sau chiar la sertarele birourilor. Însă clădirile vechi nu au neapărat toate aceste puncte de control.
„Dacă o clădire nu are uși interioare sau birouri, trebuie să securizăm astăzi ceea ce este posibil și să fim pregătiți să sprijinim îmbunătățirile de securitate ale beneficiarului pe viitor”, a spus el.
Sistemele vechi rămân, astfel, unul dintre principalele obstacole în calea aplicării complete a Zero Trust. Curtis Dukes, vicepreședinte executiv și director general pentru bune practici de securitate la Center for Internet Security, a avertizat că o parte dintre acestea ar putea necesita modernizări importante pentru a răspunde noilor cerințe.
Această flexibilitate este esențială în contextul obiectivului Armatei de a îndeplini toate etapele-țintă Zero Trust până la sfârșitul anului 2027. Thompson a descris integrarea miilor de sisteme până la acel termen drept „un obiectiv uriaș”.
Integrare pe domenii, nu doar sistem cu sistem
Una dintre soluțiile analizate este integrarea sistemelor pe domenii operaționale, în locul tratării fiecăruia separat. Armata lucrează, de asemenea, la instrumente care să le permită responsabililor de sisteme să preia o parte mai mare din proces.
„Încercăm să găsim o metodă de integrare a domeniilor operaționale care pot cuprinde sute sau chiar o mie de sisteme IT”, a afirmat Thompson. El a adăugat că se pregătește un set de instrumente de tip „do it yourself”, astfel încât administratorii să poată lua măsuri fără să fie nevoiți să colaboreze individual, la fiecare pas, cu structura C2IN.
Pentru ca această abordare să funcționeze, responsabilii trebuie să știe ce sisteme și resurse dețin și cum operează acestea. Echipele Armatei au constatat uneori că proprietarii sistemelor nu au o imagine completă asupra propriilor medii informatice.
„Nu există o soluție universală; fiecare sistem IT este diferit. Este dificil, dar nu pentru că ar fi complicat. Dificultatea vine din atenția minuțioasă la detalii”, a spus Thompson.
Accesul securizat nu garantează protejarea datelor
Verificarea identității unui utilizator sau a unui dispozitiv nu este suficientă dacă informațiile la care acesta ajunge rămân vulnerabile. Din acest motiv, măsurile Zero Trust trebuie să protejeze și datele, nu doar accesul la ele.
Mario Puras, vicepreședinte senior pentru inginerie și arhitectură de soluții globale la Netskope, a susținut că modelul trebuie să includă verificare continuă, limitarea rapidă a amenințărilor și protecție completă a informațiilor.
„Misiunea eșuează dacă accesul utilizatorului este securizat, dar datele sunt compromise”, a afirmat Puras.
Într-o astfel de arhitectură, deciziile de acces se pot schimba în funcție de identitate, starea dispozitivului, comportament, conținut și alți factori. Politicile sunt aplicate la nivelul datelor, folosind informații despre utilizatori, dispozitive, conexiuni de rețea și aplicații.
Controlul devine cu atât mai important pe măsură ce mediile militare folosesc servicii cloud, interfețe API, platforme de colaborare și trafic criptat. Transferurile de informații sensibile prin apeluri API, încărcări în cloud sau mesaje de chat sunt exemple de activități pe care sistemele Zero Trust ar putea fi nevoite să le analizeze și să le controleze.
Agenții AI aduc o nouă dimensiune riscului
Extinderea utilizării agenților AI complică administrarea identităților. Pentru Thompson, principiul de bază nu se schimbă atunci când entitatea care solicită accesul nu este umană: și agenții AI trebuie să aibă identități, drepturi limitate și acces restrâns la ceea ce le este necesar.
„Paradigma nu este diferită; este aceeași, dar trebuie să ne mișcăm mai repede”, a spus el. Automatizarea ar putea accelera activitățile ostile, de la câteva atacuri pe minut la sute sau chiar mii pe secundă.
Dukes a atras atenția și asupra agenților capabili să delege sarcini altor agenți. Organizațiile vor trebui să gestioneze relații de încredere între lanțuri de identități non-umane și să se pregătească pentru agenți neautorizați — așa-numiții „shadow agents” — sau pentru sisteme care se comportă imprevizibil ori sunt compromise.
Zero Trust ajunge și la marginea tactică
La nivel tactic, Armata se confruntă cu o altă constrângere: conectivitatea. Unitățile de la nivelul brigăzii și de deasupra acesteia pot conta, în general, pe acces la resursele cloud ale Armatei. Formațiunile aflate sub acest nivel trebuie însă să se pregătească pentru conexiuni întrerupte, degradate, intermitente sau limitate.
Prin urmare, ele au nevoie de suficiente capabilități E-ICAM locale pentru a-și continua misiunile când sunt deconectate și pentru a actualiza informațiile atunci când legătura revine.
Aceleași principii ar urma să se aplice și tehnologiilor operaționale, sistemelor industriale de control, dispozitivelor conectate la internet și componentelor individuale ale sistemelor de armament.
Thompson a dat exemplul unui elicopter: atributele identității ar putea stabili dacă o anumită persoană are dreptul să pornească aparatul.
„Dacă David Thompson urcă într-un elicopter, are el autoritatea de a-l porni?”, a întrebat el. Răspunsul depinde de identitatea persoanei, de atributele asociate acesteia și de acțiunile pe care are voie să le întreprindă.
Provocarea Zero Trust depășește astfel cu mult conectarea la o rețea. Armata trebuie să stabilească ce persoană, mașină, aplicație sau agent AI poate accesa o anumită resursă, ce poate face după obținerea accesului și cum trebuie schimbate permisiunile odată cu evoluția tehnologiei, a misiunii și a amenințărilor.
În cuvintele lui Thompson, în cazul tehnologiilor operaționale, Zero Trust „nu este o stare finală, ci o acțiune continuă”.
Actualitate
Revoluția dronelor navale: Investiție strategică de 400 milioane dolari pentru X-BAT
Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.
Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf
Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.
Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale
Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.
X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.
Dezvoltare accelerată și perspective de testare
Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
-
Exclusivacum 4 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Exclusivacum o ziRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum o ziDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină









