EVRIKA 

Omenirea (românească) a trecut prin trei moduri de producţie:     exploatarea omului de către om, exploatarea omului de către stat şi — în prezent exploatarea statului de către om (cel întreprinzător!).

Remus şi Romulus, plecaţi de la Lupoaică, s-au întors la… locul lor, spăşiţi şi dorind să reconsidere sentimentele materne. Gurile rele spun că reîntoarcerea s-ar datora faptului că n-au găsit lapte la Alimentare…

Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

Preț: Eu sunt mic tu fă-mă mare!

Caricatură de ANDO

CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA PALATUL COTROCENI!

O nouă întîlnire a reprezentanţilor presei române şi străine cu preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a avut Ioc ieri după amiază la Palatul Cotroceni. Conferinţa de presă i-a dat prilejul şefului statului român să se refere la participarea delegaţiei României la reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare in Europa, precum şi Ia unele aspecte ale situaţiei politico-economice din ţara noastră.

În legătură cu lucrările Conferinţei de la Paris, preşedintele Ion Iliescu a arătat că acesta trebuie privita drept evenimentul politic maior nu numai al anului, ci şi al acestui sfirşit de secol, care marchează un moment crucial, schimbă faţa politică a Europei şi constituie un moment nodal in schimbarea relaţiilor internaţionale în general.

Cit priveşte documentele adoptate de conferinţa, domnia sa a apreciat că cel semnat de reprezentanţii celor 22 de state membre ale Tratatului de la Varşovia şi ale NATO-ului —şi anume Tratatul privind armele convenţionale — constituite un document unic în istoria omenirii, fiind prima dată cand printr-un tratat se stabilesc limite privind armamentele şi măsuri de dezarmare, practic de reducere a înarmării — acesta, ca şi declaraţia privind nerecurgerea la forţă, au fost documente premergătoare conferinţei de Ia Paris, care au prefigurat însăşi conferinţa, au fost elementele de bază ce au dat nota climatului, nou, de destindere, au marcat depăşirea logicii blocurilor in elaborarea şi desfăşurarea vieţii politice pe continentul nostru şi in lume.

În ce priveşte documentul final, intitulat „Carta de la Paris”, acesta constituie, un „document concluziv asupra momentului respectiv”, care „trece in revistă evoluţia politică de pe continent înainte de Paris şi care a şi făcut posibilă această conferinţă, şi în primul rînd schimbările din estul european care au creat acest nou climat, au permis trecerea de la confruntare Ia cooperare între statele europene, deschiderea perspectivei pentru dezvoltarea unui sistem unic de cooperare fără bariere, fără cortina de fier, pe continentul european”. Momentul conferinţei se cuvine privit drept cel care „a consemnat încetarea războiului rece pe continent şi deschiderea unei. noi ere in politica europeană”.

Au fost menţionate referirile din domeniul drepturilor omului, progresele majore care s-au obţinut din acest punct de vedere.

Accente deosebite s-au pus, cu acest prilej, în legătură cu colaborarea economică dintre statele europene, abordindu-se mai ales problemele specifice unor comunităţi existente, problema decalajelor dintre ţările din estul şi vestul continentului, necesitatea sprijinirii eforturilor ţărilor est-europene pentru promovarea reformelor economice, pentru tranziţia spre economia de piaţă, a spus domnul Iliescu. S-a menţionat ca un fenomen european îngrijorător pentru o serie de state fenomenul de emigraţie, fenomen care pretată preocupări şi pentru evoluţiile viitoare.

In abordarea contextului nou, a condiţiilor noi care se creează pentru dezvoltarea relaţiilor interstatale pa continentul nostru, pentru stabilitatea politică şi economică în ţările, din estul european, toate aflate In procese de transformări in viaţa politici, de consolidare a relaţiilor politice, a democraţiei şi mai ales de promovare a reformelor economice, de tranziţie spre economia de piaţă”. S-a subliniat importanţa stabilităţii politice şi economice a acestor ţări — care trec prin procese atît da complicate — ca o problemă fundamentală a stabilităţii continentului in general.

Domnul Iliescu a evocat atenţia acordată de vorbitori importanţei conjugării preocupărilor pentru dezvoltarea relaţiilor economice, politice pe continentul european, cu evitarea izolării Europei de restul lumii, problematicii tot mai complicate care se profilează la acest sfîrşit de secol a relaţiilor dintre Nord şi Sud.

„Noi, a menţionat domnul Ion Iliescu, am stabilit contacte, discuţii, reluate cu unii de două, de trei ori, aproape cu toţi şefii de state şi de guverne de pe continent. A fost pentru noi un prilej foarte important pentru a face mai bine înţelese procesele  care au loc în România, particularităţile acestor procese în viaţa politică, in viaţa economică, in viaţa socială, din România inclusiv accentele mai tensionate, evenimentele din aceaată perioadă în ţara noastră, dificultăţile cu care ne confruntăm, problematică pe care o reprezintă promovarea reformei economice a tranziţiei spre economia de piaţă în condiţiile actuale. Am consemnat şl de această dată sprijinul activ, deschiderea amicală şi sprijinul consecvent pe care l-am cunoscut în toată această perioadă din partea Franţei, Spaniei, Italiei, Greciei, Turciei, din partea Austriei, o anumită deschidere chiar din partea Republicii Germane” s-a precizat în continuare.

Fiind la această întîlnire cu reprezentanţii presei, a spus domnul Iliescu aş dori să punctez ecoul extern al conflictelor noastre interne, al manifestărilor de instabilitate atît în viaţa politică, cit şi în viaţa economică, a stărilor de tensiune şi a manifestărilor de violenţă cu care ne-am confruntat în această perioadă.

Şi nu este vorba numai de evenimentele de la 13—15 iunie, care au fost şi exacerbate in maniera în care au fost prezentate in unele mijloace de Informare in masă — şi interne şi internaţionale — „Nu este vorba de critică, de critică obiectivă, nu e vorba de lupta politică, elemente fireşti în orice regim democratic, ci de o preocupare pentru menţinerea unui climat tensional, pentru alimentarea suspiciunilor, pentru promovarea defăimărilor, răstălmăcirilor de fapte, pentru vehicularea calomniilor, denigrării, invectivelor, pentru utilizarea unui limbaj subteran, vulgar, care alimentează o stare de nelinişte pentru o parte din opinia publică, in rindurile populaţiei, un climat tensionat în desfăşurarea vieţii politice, a vieţii sociale. Cui slujesc toate acestea? Cred că este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toţii, deoarece, altminteri, avem greutăţi suficiente de natură obiectivă”.

Preşedintele ţării s-a referit la moştenirea grea a României la particularităţile revoluţiei române.

Reforma economică, promovarea măsurilor de tranziţie de la economia centralizată spre econunia de piaţă, impusă de o necesitate obiectivă, generează noi dificultăţi. Au început, deci, să dispară vechile relaţii, vechile structuri de legături pe verticală, fără să se consolideze nimic, fără să se cristalizeze încă relaţiile noi, de piaţă, care trebuie să caracterizeze noua situaţie economică. Reamintindu-se că celelalte ţări din Europa de răsărit lucrează de ani de zile la acest proces al tranziţtei, au fost trecute in rezervă măsurile iniţiate in Romînia in vederea elaborării şi înfăptuirii reformei. Pornind de la dificultăţile ce confruntă societatea românească, indiferent de guvernul care s-ar afla astăzi la conducerea ţării, domnul preşedinte a spus:”Am subliniat nu o dată necesitatea de a crea un climat de conjugare a eforturilor, de conjugare a preocupărilor, de creare a unui climat şi de conlucrare”.

Referindu-se la recenta sa întilnire cu cele două birouri ale camerelor parlamentului şi cu reprezentanţii fracţiunilor politice din cele două camere, preşedintele a spus: „Am adresat chemarea de a conjuga eforturile tuturor forţelor politice organizate pentru n crea un climat favorabil’ desfăşurării acestor procese şi mai ales cu prilejul aniversării, primei aniversări a Zilei Naţionale la 1 Decembrie şi a primei aniversări a Revoluţiei din decembrie. Deci, să milităm pentru reconciliere, pentru concordie naţională, pentru înlăturarea tuturor elementelor care înveninează climatul de convieţuire socială”.

In cadrul întîlnirii, domnul Iliescu a făcut un apel la reprezentanţii presei de a contribui, cu mijloace specifice, la dezamorsarea stărilor conflictuale şi a atmosferei existente în momentul de faţă în societatea românească, arătînd că in prezent comandamentele naţionale trebuie să primeze, şi, prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor să se ajungă la o reconciliere naţională, la o răspundere comună.

Procesul generalilor

INCULPATUL POSTELNICU ACUZĂ… PRACTICILE STALINISTE ŞI KGB-iste

■ Capetele de acuzare: lipsirea de libertate în mod ilegal, precum şi arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă ■ în boxă — un fost ministru de interne, patru generali M.I. şi şase ofiţeri superiori de securitate şi miliţie ■ „Orient 89“ — un plan ce explică şi încurcă multe ■ Printre primii arestaţi in ziua de 21 decembrie: doi cetăţeni francezi. De două zile, la Curtea Supremă de Justiţie — Secţia militară a început un nou proces din seria celor intentate celor vinovaţi de represiunea îndreptată împotriva populaţiei Bucureştiului care, în urmă cu aproape un an, în ziua de 21 decembrie, s-a ridicat făţiş împotriva dictaturii ceauşiste şi comuniste. Gradul de general ce a aparţinut multora dintre inculpaţi, la data comiterii faptelor pentru care sint acuzaţi, a atras această înaltă competenţă judiciară, completul de judecată fiind de altfel, prezidat tot de un general. Rechizitoriul, citit luni in şedinţă publică, reface din punct de vedere penal o parte din acţiunile violente desfăşurate de securitate, miliţie pentru lichidarea demonstraţiilor desfăşurate după celebrul miting din preziua victoriei Revoluţiei. Este vorba de reţinerea şi încarcerarea Ia Jilava a 1245 de persoane participante la manifestaţiile de protest, măsură abuzivă şl ilegala ce constituie infracţiune.

In legătură cu reprimarea violentă a manifestanţilor din ziua de 21 decembrie, prin rechizitoriul Procuraturii s-a dispus disjungerea acestei cauze şi continuarea cercetărilor în cadrul unui dosar special privind: •identificarea persoanelor din cadrul fostului minister de Interne care au participat la capturarea, lovirea şl lipsirea de libertate a demonstranţilor • identificarea persoanelor care, prin folosirea armamentelor şi a altor mijloace violente, au produs moartea a 43 de persoane şi rănirea altor 1500 • stabilirea modului in care s-au petrecut evenimentele la sediul fostelor organe de miliţie din Bucureşti unde au fost duşi manifestanţii şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor fapte penale împotriva acestora.

Ieri, a început audierea inculpaţilor, capul de listă fiind fostul ministru de interne Tudor Postelnicu. Cu toate că, practic, in acest proces nu are ce risca (maximum de pedeapsă prevăzut de Codul penal pentru infracţiunile de care este acuzat acest lot de inculpaţi este de… 5 ani de inchisoare, ori el este deja condamnat la detenţie pe viaţă) Postelnicu a folosit ieri „artileria grea” a disimulării, alegind, care este judecat in prezent, fiindcă, oricum, tot îşi va petrece restul vietii în inchisoare. Din noianul de „sincerităţi“ cu care a bombardat instanţa timp de mai bine de două ore (culoarea maşinii cu care a circulat, itinerariul pe care s-a deplasat în diverse locuri, poziţia in spaţiu a diverşilor in-terlocutori etc. etc), Postelnicu a scăpat insă o denumire: „Orient 89”. Este titulatura planului de coordonare a activităţii organelor şi formaţiunilor MI, plan ce a funcţionat de la 4 decembrie pină in ziua întoarcerii dictatorului din Iran (oare ce prevederi concrete conţinea acesta, de cine din nou, pentru camuflarea vinovăţiilor sale masca deja cunoscută a oligofreniei dirijate. In pofida faptului că în cadrul audierii de ieri s-au repetat in bună măsură fapte şi împrejurări pentru care Postelnicu a fost condamnat şi judecat in „Procesul celor 4“ (culmea, şi atunci, şi ieri, preşedintele instanţei era acelaşi magistrat, e drept, între timp înaintat în grad), cu toate că în linii mari inculpatul a bătut voit aceleaşi poteci, clamindu-şi nevinovăţia, n-au lipsit, totuşi unele noutăţi, unele „clarificări” de atitudine. Astfel, după opinia sa, el este trimis in judecată, nu pentru că ar fi vinovat ci ca o răzbunare, deoarece in perioada lui Ceauşescu a avut funcţia de şef al securităţii şi ministru de interne. A condamnat apoi „practicile staliniste şi K.G.B.-iste“, din activitatea unor procurori, care l-ar fi îndemnat să recunoască — „să ia“ — şi infracţiunile pentru şi în ce mod o fi fost dus Ia îndeplinire?).

Pentru că tot sîntem la capitolul noutăţi, nu putem omite o precizare făcută de cel de-al doilea inculpat audiat ieri, fostul general locotenent Gheorghe Vasile — şeful Direcţiei de contrainformaţii militare. Într-o manieră sobră, el a recunoscut învinuirile formulate de acuzare, fiind extrem de parcimonios cu amănuntele. A „scăpat” un singur fapt interesant, credem noi, pentru reconstituirea realităţii acelor zile fierbinţi. Am aflat astfel că printre primii reţinuţi in după-amiaza zilei de 21 decembrie s-au aflat doi cetăţeni francezi, de care s-a ocupat un grup de ofiţeri de la contraspionaj — fosta formaţiune a „celebrului Filip Teodorescu”, inculpat in procesul de la Timişoara.

Procesul conţinuă, azi, cu audierea altor inculpaţi. Ce noutăţi vom mai afla oare?…

Val. VOICULESCU

Fundaţia CRESCENT lansează BURSA IDEILOR

Compania CRESCENT a constituit, în acest an, „FUNDAŢIA CRESCENT” — instituţie internaţională pentru promovarea valorilor profesional-umanitare, cu un fond în valoare de un milion de dolari! Gest unic pînă in prezent, in peisajul economiei noastre în drum spre piaţă, iniţiativa fundaţiei CRESCENT are valoare de precursor, într-o conjunctură in care cultura şi umanismul par a fi primele noţiuni sacrificate pe altarul eficienţei. Prima manifestare — deosebit de originală — a fost aceea a organizării in timpul Tirgului Internaţional, a unui simpozion cu tema „Invidia”, în cadrul ţiăruia specialişti, filozofi, politologi, ziarişti şi economişti au dezbătut surprinzătoarele faţete ale acestei noţiuni. Sintem informaţi, că ideea va fi completată prin publicarea comunicărilor într-un volum, primul din seria ce va putea constitui o autentică „Bibliotecă Crescent”. O a doua iniţiativă este cea de acum: BURSA IDEILOR. În perioada de pină la 31 decembrie 1990, sub patronajul Fundaţiei se va desfăşura un concurs cu tema „Inovaţii în domeniul produselor tehnice de larg consum”. Concursul se adresează tuturor studenţilor din România, indiferent de forma de învăţămint. Autorii celor mai bune lucrări prezentate, conform aprecierilor juriului, vor fi premiate dintr-un fond de 5 000 dolari, pus la dispoziţie de către fundaţie. Premiile se vor acorda sub formă de burse.

Iată şi regulamentul concursului:

Art. I: Concursul îşi propune să stimuleze creaţia tehnico-ştiinţifică şi fantezia studenţilor, in scopul găsirii unor idei materializabile in produse tehnice de largă utilitate.

Art. 2: La concurs poate participa orice student din România, indiferent de forma de învăţămint pe care o urmează.

Art. 3: Lucrările pentru concurs se vor trimite prin poştă, cu confirmare de primire, pină la data de 31 decembrie 1990 (data poştei), in plic închis, cu menţiunea „Pentru concursul BURSA IDEILOR”, pe adresa FUNDAŢIEI din Bucureşti, Str. Aviator Mircea Zorileanu nr. 80, sector 1, cod 71334, şi vor cuprinde următoarele:

a) Titlul lucrării şi prezentarea ideii — 1 pagină ;

b) Domeniile de aplicare şi potenţialii utilizatori — 1 pagină ;

c) Caracteristici funcţionale (schema bloc şi descrierea funcţionării) ale produsului (lor) ce ar putea constitui materializarea ideii — 3—5 pagini 

d) O nota separata în care se vor preciza : numele şi prenumele autorului (autorilor), domiciliul, virsta, facultatea, anul de studii, numărul de telefon şi o declaraţie semnată de participant prin care acesta îşi asumă responsabilitatea pentru originalitatea şi paternitatea ideii, pentru faptul că lucrarea nu a mai fost premiată la un alt concurs, precum şi că este de acord cu prevederile regulamentului de organizare a concursului.

Art. 4: Plicurile vor fi deschise de Comitetul de Organizare, iar lucrările numerotate cu numere de concurs se vor înainta juriului concursului.

Art. 5: Juriul va fi format din specialişti şi va fi dat publicităţii pînă la data de 10 decembrie 1990.

Art. 6: Lucrările selecţionate de juriu vor fi premiate.
Premiile se vor acorda autorilor sub forma de burse, dintr-un fond de 5 000 U.S. dolari pus la dispoziţie de organizator, astfel:

1. Locul I : una bursă de 1500 U.S. dolari ;

2. Locul II :  una bursă de 1 000 U.S. dolari ;

3. Locul III: una bursă de 500 U.S. dolari.

Juriul va selecţiona alte 8 lucrări ale căror autori vor primi cite o bursă de 250 U.S. dolari.

Art. 7: Hotărîrile juriului sînt definitive.

Art. 8: Concursul va fi coordonat de un Comitet de Organizare format din:

— Dl. Gavrilă Vasilescu — directorul Fundaţiei CRESCENT ;

— Conf. dr. ing. Valeriu Banu — reprezentantul rectoratului I.P.B. 

— Conf dr. ing. Bogdan Broasca — Fac. de Automatică şi Calculatoare Bucureşti ;

— Dl. Alexandru Andrei — student, reprezentantul Ligii Studenţilor din I.P.B. :

— D-na Marian Ranta — studentă, reprezentanta Sindicatului liber studenţesc din I.P.B.

Art. 9: Regulamentul de organizare a concursului şi cîşti-gătorii burselor vor fi aduse la cunoştinţa publicului prin mass-media.

Art. 10: Festivitatea de decernare a burselor va avea loc în ultima decadă a lunii ianuarie 1991 la sediul FUNDAŢIEI CRESCENT.

Nu ne îndoim că ideea lansată de către Fundaţia CRESCENT se va bucura de audienţa pe care o merită într-o notabilă acţiune de promovare a gindirii şi iniţiativei tehnice originale. Urăm, cu acest prilej, succes atît organizatorilor cît şi competitorilor.

Octavian ANDRONIC

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

• CEAUŞESCU, URSUL ŞI ALTE ABERAŢII

Sub titlul „Ceauşescu şi ursul”, revista sovietică „Timpuri Noi” (nr. 44 — noiembrie) se ocupă nu de decorarea de către guvernul URSS cu „Ordinul Lenin” pentru „înalte merite revoluţionare” a paranoicului dictator bucureş-tean, tocmai in ajunul prăbuşirii sale, ci de cu totul altceva. Este vorba, mai precis, de reproducerea unui articol publicat în Die Zeit (nr. 13) al cărui autor se amuză descriind mecanismul unei mari vînători organizate in octombrie 1984, divertisment la care „primul vînător al ţării”, curtea sa domnească şi — se putea altfel? — suita corpului diplomatic au luat parte cu antren. Toate bune! Tată un subiect care merită spaţiu fie şi într-o publicaţie care nu-l neapărat umoristică. Bizareria începe clin momentul în care constaţi că spaţiul geografic în care se petrece comedia este situat în afara României. Intr-adevăr, perechea urşilor de sacrificiu este procurată de la grădina zoologică din Marosvasarhciv, carevasăzică de pe undeva din Ungaria. Dar, adaugă Die Zeii, „toată viaţa culturală şi administrativă a împrejurimilor şi oraşului Szaszregen a fost întreruptă din ordinul partidului”. Care partid? Desigur, Partidul Comunist din Ungaria, trage concluzia cititorul. Aflăm, mai departe, că elicopterul prezidenţial ar fi răspîndit panica în Laposnva. Şi nedumerirea noastră ajunge la apogeu cînd ni se vorbeşte de Ceauşescu ca „erou al bătăliei de la Gorgeny.” Să fi confundat reporterul de la Die Zeit Ungaria cu România, să-l fi luat el, pe Janos Kadar, drept Ceauşescu? Die Zeit este — ce pretenţii putem avea? — un ziar al Occidentului corupt, dar cum de n-a sesizat confuzia prestigiosul hebdomadai politic sovietic?…

AMBIDEXTRU

Corespondenţa speciala din Bonn

PE „FRONTUL DE VEST” NIMIC NOU

Ne aflăm, de ieri, în liniştita capitală germană tranzitorie (sint semne din ce în ce mai sigure că aceasta va reveni, in cele din urmă, la Berlin) unde astăzi începe vizita oficială pe care primul ministru Petre Roman o întreprinde la incitaţia cancelarului Helmuth Kohl. Sintem o „echipă specială”, formată din oficiali şi ziarişti, a cărei sarcină este de a face joncţiunea cu team-ul principal a cărui sosire din Argentina este aşteptată in cursul dimineţii pe aeroportul din Koln (o secţiune militară a acestuia), la aproximativ 15 kilometri de Bonn. Este „desertul” acestui nou turneu-fulger care începe să caracterizeze deplasările primului nostru ministru şi toată lumea este, aici, curioasă să afle în xee măsură „meciurile” demonstrative din Bolivia, Uruguay şi Argentina i-au făcut „mîna” domnului Petre Roman pentru „meciul” acesta — decisiv din mai multe puncte de vedere — cu masivul şi experimentatul cancelar, devenit prin evoluţia neaşteptată a e-venimentelor, personajul politic cel mai important al Europei. Unii observatori, în anticipările pe care le efectuează, apreciază că domnul Roman va „juca” cu importantul handicap al absentei de pe lista limbilor străine pe care le vorbeşte cursiv şi elegant, a germanei. Or, se crede, lipsa contactului lingvistic nemijlocit, îi va răpi o parte dintre atuurile pe care mizează în mod tradiţional. Dar asta rămîne de văzut şi constatările vor putea fi făcute chiar în această primă zi, cind sint programate, la Cancelaria Federală, convorbirile oficiale. Două ore de discuţii, urmate de un dejun de lucru, în cadru restrins şi de o întilnire cu ziariştii de la Centrul Federal de Presă. După-amiaza este rezervată unor întîlniri cu reprezentanţi ai cercurilor industriale, comerciale şi financiare, la sediul Camerei Germane pentru Industrie şi Comerţ, urmate de o recepţie. Acesta este, in linii mari, programul primei zile, în care nu sint excluse, însă, unele, modificări şi adăugiri. Va fi, desigur, după lunga călătorie transoceanică, de la Buenos Aires, o zi obositoare pentru premier şi pentru delegaţie. Nu însă şi pentru noi, cei sosiţi la destinaţie după un zbor confortabil cu Lufthansa şi o călătorie cu expresul de la Frankfurt la Bonn. La ora cind transmit redacţiei aceste rinduri, pe „frontul de vest”, nimic nou. Nici din punct de vedere meteorologic, aşa incit se prevede o aterizare normală, la timp, a cursei speciale cu însemnele „România”. Noutăţile — şi nu dintre cele mai neglijabile — sperăm să survină în urma discuţiilor pe care le vor purta cei tfoi şefi de guvern. Concrete şi eficiente, aşa cum sînt nemţii în cam tot ceea ce fac, şi cum sperăm să devenim, cu timpul,
şi noi, românii.

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 28 noiembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire