Actualitate
Premieră absolută la alegerile parlamentare: AEP implementează soluția blockchain pentru monitorizarea prezenței la vot și centralizarea datelor/ Propunerea aparține STS
Autoritatea Electorală Permanentă a adoptat o hotărâre prin care a fost aprobată, în premieră, o soluție tehnică de ultimă oră pentru alegerile parlamentare care vor avea loc p 6 decembrie. Este vorba despre implementarea soluţiei tehnice de blockchain în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal şi în Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării.
„Aprobarea implementării respectivei soluţii tehnice s-a făcut la propunerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în vederea creşterii rezilienţei sistemului electoral românesc, precum şi a încrederii alegătorilor şi competitorilor electorali în integritatea datelor şi informaţiilor înregistrate în cele două sisteme informatice administrate de AEP cu sprijinul STS”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.
Hotărârea AEP a fost publicată vineri în Monitorul Oficial.
AEP: Prin implementarea soluţiei tehnice de blockchain, informaţiile vor fi înregistrate în timp real
Prin implementarea soluţiei tehnice de blockchain, informaţiile vor fi înregistrate în timp real, în clar şi de tip HASH (amprenta digitală a datelor) şi vor fi făcute publice la adresa https://voting.roaep.ro, ceea ce va permite verificarea în timp real sau ulterioară a integrităţii datelor relevante înregistrate în SIMPV, precum şi în SICPV.
„Urnele de vot transparente ce vor fi folosite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 vor fi acoperite prin lipirea pe laturile exterioare ale acestora, fără obturarea fantelor, a unor autocolante, folii de plastic, coli de hârtie sau a altor materiale asemenea”, se arată în textul legislativ publicat în Monitorul Oficial de joi, 27 noiembrie.
„Introducerea soluţiilor tehnologice moderne în procesul electoral, printre care se află şi tehnologia blockchain, reprezintă încă un pas în procesul de informatizare a proceselor electorale şi, de ce nu, spre votul electronic”, menţionează AEP.
Blockchain este un sistem care stochează datele într-o rețea peer-to-peer, utilizat în ecosistemul criptomonedelor
Blockchain este un sistem care înregistrează fiecare activitate. Oferă o siguranţă mai mare votanţilor că, odată înregistrate, informaţiile nu se mai pot schimba. STS şi AEP vor să îi asigure pe alegători şi pe candidaţi că datele pe care le furnizează sunt în siguranţă.
„Simplificăm deja procedura. Transparenţa procesului electoral va fi mai ridicată de această dată şi la alegerile parlamentare din acest an.”, a declarat Florin Mituleţu, preşedinte AEP pentru Aleph News.
În SUA se vorbeşte de câțiva ani despre introducerea sistemului blockchain în procedura de vot electronic. Analiştii spun că acest sistem de vot ar fi înlăturat suspiciunile de la alegerile prezidenţiale.
Care sunt principalele modificări aduse procesului electoral la alegerile parlamentare din 6 decembrie
Iată prevederile Hotărârii nr. 29/2020 privind aprobarea implementării soluției tehnice de blockchain în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și în Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, precum și pentru modificarea și completarea unor hotărâri ale Autorității Electorale Permanente:
„Având în vedere prevederile art. 103 alin. (1) lit. q), art. 1031 și 110 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare,
ținând cont de dispozițiile Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 36/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, selecția, desemnarea și atribuțiile operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, verificarea corelațiilor din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, precum și condițiile de înregistrare audiovideo a operațiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru numărarea voturilor, cu modificările și completările ulterioare,
observând prevederile Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 24/2020 privind unele măsuri pentru buna organizare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, precum și modificarea și completarea unor hotărâri ale Autorității Electorale Permanente, precum și necesitatea instituirii unor măsuri suplimentare privind asigurarea secretului votului,
luând în considerare prevederile Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 25/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și funcționarea Sistemului informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, precum și unele măsuri privind funcționarea aplicației informatice de repartizare și atribuire a mandatelor, la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților,
văzând dispozițiile Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 39/2016 pentru aprobarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, cu modificările și completările ulterioare,
în contextul modernizării continue a sistemului electoral românesc prin utilizarea noilor tehnologii și în vederea creșterii corectitudinii și a rezilienței acestuia,
în scopul creșterii încrederii alegătorilor și a competitorilor electorali în integritatea datelor și a informațiilor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, precum și în Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării,
în temeiul art. 104 alin. (1) și (2) și al art. 110 alin. (2) și (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare,
Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. –
Se aprobă implementarea soluției tehnice de blockchain în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, precum și în Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, în conformitate cu normele tehnice prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. II. –
La articolul 27, alineatul (8) din Normele metodologice privind funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, selecția, desemnarea și atribuțiile operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, verificarea corelațiilor din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, precum și condițiile de înregistrare audiovideo a operațiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru numărarea voturilor, aprobate prin Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 36/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 10 octombrie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
(8) Situațiile prevăzute la alin. (1)lit. b)-e), g), h) și k), precum și deciziile președintelui biroului electoral al secției de votare de a permite sau nu exercitarea dreptului de vot în aceste cazuri se consemnează în scris în formularul privind consemnarea cazurilor deosebite semnalate de SIMPV, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.”
Art. III. –
Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 39/2016 pentru aprobarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 21 octombrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La anexa nr. 13, pct. I.4 și II.4, ultima coloană a tabelului, rândul „Camera Deputaților-Senat” se abrogă.
2. La anexa nr. 21, a doua notă de subsol va avea următorul cuprins:
2) Acest număr include și numărul voturilor prin corespondență nule, precum și al plicurilor interioare nule.”
3. La anexa nr. 21, a treia notă de subsol va avea următorul cuprins:
3) În ordinea descrescătoare a numărului voturilor valabil exprimate obținute.
4. La anexa nr. 22, a doua notă de subsol va avea următorul cuprins:
2) Acest număr include și numărul voturilor prin corespondență nule, precum și al plicurilor interioare nule.”
5. La anexa nr. 22, a treia notă de subsol va avea următorul cuprins:
3) În ordinea descrescătoare a numărului voturilor valabil exprimate obținute.”
Art. IV. –
După articolul II al Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 24/2020 privind unele măsuri pentru buna organizare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, precum și modificarea și completarea unor hotărâri ale Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.099 din 18 noiembrie 2020, se introduce un nou articol, articolul II1, cu următorul cuprins:
Art. II1. –
Urnele de vot transparente ce vor fi folosite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 vor fi acoperite prin lipirea pe laturile exterioare ale acestora, fără obturarea fantelor, a unor autocolante, folii de plastic, coli de hârtie sau a altor materiale asemenea”.
Actualitate
Umbrele trecutului: Conexiunile lui Bill Clinton cu Jeffrey Epstein, reanalizate la lumina noilor devoalări
Scandalul Jeffrey Epstein, miliardarul acuzat de trafic de persoane și abuzuri sexuale, continuă să genereze valuri de controverse, mai ales în contextul apariției unor noi loturi de documente și mărturii. Aceste devoalări reaprind dezbaterea publică asupra legăturilor sale cu figuri proeminente, iar declarațiile anterioare ale unor personalități sunt acum supuse unei noi analize riguroase. În centrul atenției se află și fostul președinte american Bill Clinton, a cărui relație cu Epstein și Ghislaine Maxwell a fost, de mult timp, o sursă de speculații intense.
O declarație oficială sub semnul intrebării
În 2019, la trei zile după arestarea lui Epstein, Bill Clinton a emis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, o declarație scurtă pe Twitter, menită să clarifice și să delimiteze implicarea sa. Textul oficial sublinia că președintele Clinton nu avea cunoștință despre „teribilele crime” pentru care Jeffrey Epstein fusese condamnat în Florida sau despre cele nou aduse în discuție la New York.
Potrivit declarației, între 2002 și 2003, Clinton ar fi efectuat un total de patru călătorii la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein: una în Europa, una în Asia și două în Africa. Se specifica că aceste deplasări erau legate de activitatea Fundației Clinton, iar personalul, susținătorii Fundației și echipa sa de protecție din Secret Service erau prezenți la fiecare etapă a călătoriilor. De asemenea, era menționată o singură întâlnire cu Epstein, în biroul său din Harlem, în 2002, și o scurtă vizită, aproximativ în aceeași perioadă, la apartamentul lui Epstein din New York, alături de un membru al personalului și echipa de securitate. Declarația concluziona că nu mai vorbise cu Epstein de peste un deceniu și că nu vizitase niciodată Insula Little St. James, ferma lui Epstein din New Mexico sau reședința sa din Florida.
Călătorii și intâlniri: O imagine incompletă?
Deși oficial, declarația lui Clinton a încercat să ofere o imagine clară și limitată a interacțiunilor sale cu Epstein, analiștii și publicul au pus sub semnul întrebării exhaustivitatea acestei prezentări. Mulți susțin că mărturia din 2019 ar putea fi doar o parte a adevărului, lăsând loc pentru numeroase întrebări fără răspuns și detalii potențial omise.
Istoria relației dintre Clinton și Epstein a fost adusă în atenție publică încă din 2011, când Virginia Roberts Giuffre, una dintre victimele lui Epstein, a vorbit despre conexiunile miliardarului cu personalități influente. Contextul noilor documente și mărturii readuce în discuție necesitatea unei transparențe complete, sugerând că legăturile dintre fostul președinte și controversatul finanțist ar fi putut fi mult mai complexe decât cele admise inițial.
Epstein și cercurile puterii: O rețea extinsă
Cazul Jeffrey Epstein a dezvăluit o rețea extinsă de influență, implicând nu doar figuri politice, ci și nume sonore din mediul de afaceri, academic și aristocratic. Fiecare nouă informație aduce la lumină noi conexiuni și ridică întrebări esențiale despre modul în care Epstein a reușit să opereze sub radar pentru o perioadă atât de lungă, protejat de rețelele sale de susținere.
În acest peisaj complex, declarația lui Bill Clinton, departe de a închide capitolul, continuă să fie un punct de referință într-o anchetă mult mai amplă, care pare să scormonească din ce în ce mai adânc în cercurile înalte ale societății. Adevărul complet despre interacțiunile sale și ale altor figuri publice cu Epstein rămâne o necunoscută persistentă, iar presiunea pentru devoalări suplimentare nu face decât să crească.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
-
Exclusivacum 3 zileCoca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!



