Actualitate
Cum au performat companiile din Top 500 ECE
• Jucători TOP 500 ECE: cifra de afaceri totală a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR în 2019
• Companiile din Polonia generează cele mai mari câștiguri din Europa Centrală și de Est, cu o creștere agregată a cifrei de afaceri de la an la an
• Cele mai bune 500 de companii din Europa Centrală și de Est au beneficiat de un mediu economic favorabil
• Sectoarele care au condus în clasamentele anterioare sunt din nou printre primele trei în 2019: auto și transporturi pe primul loc, urmat de petrol și gaze, și comerț nespecializat
A douăsprezecea ediție a studiului Top 500 ECE oferă o perspectivă asupra viitorului și rezumă activitatea economică a regiunii de anul trecut, prezentând Europa Centrală și de Est ca o zonă prosperă. De asemenea, analiza descrie situația celor mai mari 500 de companii din regiune în funcție de cifra de afaceri. Declan Daly, CEO Coface Europa Centrală și de Est, explică faptul că „în 2019, majoritatea companiilor din regiunea ECE au beneficiat de un mediu economic favorabil continuu, aspect predominant în cazul economiilor mai mici orientate spre export”. Cifra de afaceri agregată a celor mai mari 500 de companii a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR. Din companiile listate, 373 (care reprezintă 74,6% din totalul companiilor, comparativ cu 79% în 2018 și 80% în 2017) au înregistrat o creștere a veniturilor. Astfel, doar 25,4% au înregistrat o stagnare sau o scădere. Cifra de afaceri medie a celor mai mari 500 de companii a crescut la 1.5 miliarde EUR, comparativ cu 1.4 miliarde EUR în 2018.
Polonia conduce în continuare clasamentul
Polonia ocupă prima poziție atât la numărul de companii prezente în top, cât și după cifra de afaceri generată, veniturile agregate ale companiilor poloneze crescând cu 6,6%, ajungând la 283,7 miliarde EUR. Chiar dacă numărul companiilor poloneze incluse în clasamentul Top 500 ECE a scăzut cu 12 (adică de la 175 la 163 companii), structura sa industrială rămâne cea mai diversificată, în ciuda faptului că niciuna dintre cele mai mari industrii nu predomină. Locul doi revine Cehiei, cu un total de 78 de companii, și o cifră de afaceri agregată de 115,4 miliarde EUR, în creștere cu 2,3%. Ungaria a coborât pe locul trei. Cu toate acestea, cifra de afaceri totală a crescut mult mai mult decât media regională, accelerând cu 6,3%.
Sectoare: poziții de top pentru automotive și transporturi, urmat de sectorul petrolului și gazelor
60% dintre veniturile generate în ECE sunt atribuite celor mai mari companii, reprezentate de trei sectoare cheie: automotive și transporturi, petrol și gaze, și comerțul nespecializat. Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri a fost înregistrată în sectorul textile, piele și îmbrăcăminte (+23,2%) și în construcții (+ 3,6%). Potrivit lui Declan Daly, „creștere pozitivă a fost înregistrată doar în sectoarele construcțiilor, electronicii, informației și telecomunicațiilor și în comerțul nespecializat. Metalele, mecanica și precizia, precum și sectorul lemn și mobilier au generat o cifră de afaceri mai mică comparativ cu anul anterior. Pe de altă parte, profiturile nete au scăzut în toate sectoarele, cu excepția celor 4 mai sus menționate.”
Primele trei companii din Top 500 ECE, bine cunoscute din clasamentele anterioare, sunt compania poloneza PKN Orlen (locul 1), Skoda Auto din Cehia (locul 2) și compania multinațională de petrol și gaze MOL din Ungaria (locul 3). Alte companii au făcut un salt uriaș în clasament: Totalizator Sportowy din Polonia (locul 53) a urcat114 locuri cu venituri care au crescut cu 80%. Strabag Poland (197) a generat venituri cu 40% mai mari comparativ cu anul precedent și a câștigat 86 de locuri. Compania bulgară Astra Bioplant Ltd (219), producător de combustibil biodiesel, a crescut cu 155 de locuri în clasament, cifra de afaceri crescând cu 61%. Cel mai mare avans în clasament aparține operatorului slovac de transporturi, Eustream (locul 286), după ce a câștigat 255 de locuri, pe fondul unei creșteri a veniturilor de 76%.
Bazat exclusiv pe numărul de companii, sectorul auto și transporturi este din nou cel mai important (locul 1). În 2019, vânzările de vehicule noi au fost mai slabe decât în anii precedenți, dar au înregistrat totuși o dinamică pozitivă. Potrivit lui Grzegorz Sielewicz, economist regional, Coface Europa Centrală și de Est, „schimbarea preferințelor consumatorilor, încetinirea economică și întârzierile în adaptarea la noile standarde de emisii ale mai multor mărci europene au dus la o ușoară creștere, cu 1,2%, a vânzărilor de autoturisme noi în 2019 în Uniunea Europeană.”
Locul al doilea în clasamentul Top 500 al CEE cu 89 de companii (17,8%), aparține mineralelor, produselor chimice, petrolului, materialelor plastice și produselor farmaceutice. Cifra sa de afaceri rămâne cea mai mare în 2019 – cu un total 172,1 miliarde EUR. Companiile din acest sector operează în principal în segmentul din aval, adică rafinarea și prelucrarea petrolului și gazului. Comerțul nespecializat este reprezentat de 73 de companii în clasamentul actual (+2), ceea ce plasează acest sector pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 113 miliarde EUR (+ 9,8%). Scorul mediu de rating este de 6,2, cele mai slabe companii având sediul în Letonia, Polonia și Republica Cehă, în timp ce cele mai puternice sunt în Croația și Bulgaria.
Actualitate
BAE Systems lansează Shadow EW, o familie de sisteme de război electronic pentru platforme aeriene mici
Soluțiile sunt concepute pentru a spori protecția și eficiența misiunilor în medii contestate, mizând pe producție în volum, costuri reduse și integrare flexibilă.
Capabilități adaptate amenințărilor în schimbare
BAE Systems a prezentat Shadow EW, o familie de încărcături utile de război electronic destinată platformelor aeriene de dimensiuni mici. Potrivit companiei, sistemele oferă capabilități de cunoaștere a situației și autoapărare, menite să susțină misiunile în zone în care adversarul poate perturba sau ataca platformele.
Gama este proiectată pentru o serie de roluri: identificarea amenințărilor, sprijinirea țintirii, inducerea în eroare a adversarului, creșterea șanselor de supraviețuire și coordonarea efectelor între mai multe platforme.
Rebecca Cruz, directoarea produselor Shadow EW în cadrul BAE Systems, a declarat că toate platformele — indiferent de dimensiune — au nevoie de capacități adaptabile pentru a opera pe un câmp de luptă aflat într-o schimbare rapidă. Sistemele combină hardware configurabil cu actualizări software succesive, pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Experiența din Ucraina schimbă prioritățile
Războiul din Ucraina a evidențiat rolul tot mai important al platformelor aeriene mici, inclusiv al dronelor produse rapid, alături de sistemele militare tradiționale și de trupele terestre. Conflictul a arătat, de asemenea, cât de mult depind operațiunile de războiul electronic și cât de repede se schimbă această componentă.
În acest context, capacitatea de a produce un număr mare de sisteme a devenit o prioritate. BAE afirmă că Shadow EW poate fi fabricat în volume ridicate și la costuri reduse, folosind cipuri comerciale pentru procesare de înaltă performanță și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
Proiectare pentru viteză și integrare
Josh Niedzwiecki, vicepreședinte și director general al diviziei Electronic Combat Solutions din cadrul BAE, a spus că familia Shadow a fost dezvoltată înaintea unei cerințe operaționale specifice. Compania a investit milioane de dolari, bazându-se pe lecțiile desprinse din conflictele recente și pe apelurile administrației americane pentru accelerarea ritmului de achiziții militare.
În locul abordării tradiționale — dezvoltarea unei soluții personalizate împreună cu producătorul platformei și autoritățile, pentru un set restrâns de cerințe — BAE a ales să pună accentul pe livrarea rapidă și pe disponibilitatea sistemelor în număr mare.
Spre deosebire de echipamentele de război electronic realizate de companie pentru avioane precum F-22, F-15 și F-35, Shadow EW se bazează pe componente comerciale și standarde deschise. BAE urmărește astfel să faciliteze integrarea pe platforme aeriene diferite și să reducă dependența de soluții construite pentru un singur tip de aeronavă.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
-
Exclusivacum 4 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 2 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 4 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 4 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 2 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 3 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
-
Exclusivacum 3 zile„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
-
Exclusivacum 4 zileGarda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț



