Actualitate
ALEGERI SUA 2020. Lupta la baionetă dintre Trump și Biden, analizată de un fost ministru de Externe: ”Actualul președinte s-a singularizat deja în istoria americană” (EXCLUSIV)

Andrei Marga, fost ministru de Externe și fost ministru al Educației, explică într-o analiză pentru GÂNDUL.RO contextul actual al alegerilor prezidentiale din Statele Unite ale Americii. Fostul ministru spune că temele campaniei prezidențiale par să fie noile urgențe ale Americii: „oprirea pandemiei, relansarea economiei, lămurirea surselor nemulțumirilor rasiale, relansarea preocupărilor de mediu, asigurările de sănătate, ordinea internă. Democrații vor adăuga, în linia lor caracteristică, reetalarea democrației americane”, explică Andrei Marga pentru GÂNDUL.RO.
Alegerile prezidențiale din SUA marți seara s-au încheiat după cel mai tensionat scrutin din istoria recentă a americanilor. Ca să ajungă la Casa Albă, Donald Trump pentru un nou mandat de președinte, sau Joe Biden pentru un prim mandat de președinte, trebuie să obțină 270 de voturi electorale, votul popular nefiind luat în calcul.
Andrei Marga: ”Alegerile au dovedit că America este altceva”
În cazul Statelor Unite ale Americii, pentru a judeca echitabil o situație sau alta trebuie privit în istoria uniunii. În definitiv, în 2020, au ajuns din nou în competiție, fie și în condiții cu totul noi, abordarea puterii pe linia realismului politic, reprezentată de John Adams, și preocuparea democratizării pe mai departe, ilustrată de Thomas Jefferson. SUA dispun de un pluralism politic matur, cu concepții profilate, care asigură premisele unei democrații vibrante.Nu insist aici asupra acestei extraordinare tradiții democratice (detaliat în A. Marga, Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice, Editura Academiei Române, București, 2017). Subliniez însă un alt aspect fundamental. S-a putut observa că partidul republican, care a dat majoritatea în Senatul ultimilor ani și președintele, și-a asumat agenda acestuia din urmă ca program. Plecând de aici, mulți observatori au căpătat impresia că uneori se improvizează. În contrast cu aceasta, alegerile din 3 noimebrie 2020 au dovedit din nou, dincolo de toate episoadele de pe parcurs, că America este altceva, explică profesorul Marga.
”Donald Trump s-a singularizat deja în istoria americană”
Comparativ cu perioada actuală, profesorul Marga spune că votanții din 2016 se arătau interesați prioritar de economie, corupția guvernamentală, pericolul terorismului, sistemul de sănătate, imigrația necontrolată. „Donald Trump a câștigat în 2016 pentru că a captat teme de viață cruciale din epocă și a promis schimbarea”, spune fostul ministru de Externe.
„Alegerile din noiembrie 2020 au probat soliditatea democrației americane în cel puțin patru privințe. Pluralismul este profund. Abordările care au concurat s-au delimitat mai mult ca oricând în deceniile recente. Participarea la urne a atins recorduri istorice – ceea ce spune mult despre vitalitatea conștiinței cetățenești. Capacitatea de a apăra și păstra integritatea procesului electoral s-a dovedit remarcabilă – chiar dacă forțele în competiție au dispus de o putere de influențare enormă.Aș spune, din capul locului, că Donald Trump s-a singularizat deja în istoria americană. El a intrat în cursă fără să fi deținut vreodată o funcție publică. El a fost ales în 2016 după o campanie electorală socotită cea mai puțin elegantă dintre cele cunoscute. Personalitate cu afinități conservatoare, Donald Trump, a lărgit evantaiul sprijinului din societate apelând la muncitorii industriali – “working class”, cum a formulat el”, mai explică profesorul Andrei Marga.
”Campania din 2020, mai puțin elegantă decât cea din 2016”
În 2020, a fost o campanie electorală și mai puțin elegantă decât cea din 2016. Despre ea și despre conflictul final în jurul “numărării fiecărui vot” se va discuta mult în viitor.Donald Trump a semnalat nevoia unei corecturi a globalizării, fără revenirea la protecționismul consacrat. El a reluat tema reducerii impozitelor, pe care a prelungit-o cu propunerea restructurării lor. A observat că suntem în plină migrație a popoarelor, încât o nouă politică a imigrării a devenit necesară. A luat act de faptul că degradarea politicii în “corectitudine politică (political correctness)” are urmări grave. A sesizat că faptele depind de mediatizare și a deschis critica exploatării mercantile a acesteia. Și-a asumat că democrația liberală are nevoie de o energie nouă prin încurajarea comportamentului de întreprinzător. El a apărat atitudinea protectivă față de viață.
În continuare, fostul ministru de Externe spune că temele campaniei prezidențiale au fost ”noile urgențe ale Americii”: „Temele campaniei prezidențiale par să fie noile urgențe ale Americii: oprirea pandemiei, relansarea economiei, lămurirea surselor nemulțumirilor rasiale, relansarea preocupărilor de mediu, asigurările de sănătate, ordinea internă. Democrații vor adăuga, în linia lor caracteristică, reetalarea democrației americane”.
Donald Trump a propus reexaminarea politicii externe americane prin mai buna fundamentare a deciziilor și revenirea la cooperarea supraputerilor. El și-a asumat că democrația nu funcționează fără meritocrație și a criticat corupția din sferele guvernamentale. Volumul său Crippled America – How to Make America Great Again (2015) atestă preocuparea de a găsi alternativa la neoliberalismul globalizant al anilor nouăzeci.Vom discuta cât s-a realizat din toate acestea. Este clar că au intervenit piedici. Donald Trump nu a putut face față ofensivei rivalilor săi politici decât recurgând, în ultimul an, la formula unui nou “război rece”. El a acuzat “statul profund (deep state)” că vrea să controleze statul cetățenilor, dar s-a oprit la polemică.Au fost de la început handicapuri: lipsa unei coaliții intelectuale, cum a fost cea din spatele lui Ronald Reagan; excese ale comunicării personale pe twiter; selecția nemulțumitoare a personalului; imensitatea orgoliului. S-au comis și pași discutabili, cum a fost, de pildă,respingerea ecologismului, mai spune profesorul Marga.
„În 2020, a fost o campanie electorală și mai puțin elegantă decât cea din 2016. Despre ea și despre conflictul final în jurul “numărării fiecărui vot” se va discuta mult în viitor.Un fapt este însă cert de pe acum. Anume că, indiferent de deznodământul alegerilor prezidențiale din 2020, nu se va reveni la ceea ce a fost înainte de 2016. Chiar Joe Biden a spus-o. De pildă, că nu este vorba de a restaura legislația sănătății cunoscută sub numele de “Obamacare”, ci de a instala “Bidencare”, mai spune profesorul Marga.
SUA în politica externă
În politica externă, SUA vor rămâne în mare în coordonatele opțiunilor din ultimii douăzeci de ani. Se pleacă, însă, în 2020, de la o lume reconfigurată, evident mai scindată, lovită de o pandemie al cărei sfârșit nu se lasă încă întrevăzut, cu proliferare nucleară fără precedent, și cu o pătrundere fără precedent a darwinismului în mentalități.Trei fapte noi redesenează ordinea mondială.Este vorba de ascensiunea Chinei. China va conta și mai mult nu numai ca producție totală și capacitate de investiții, ci și ca rafinare a producției, cu preluarea întâietății în digitalizare, cu trecerea la producția proprie de avioane, cu lansarea de laboratoare spațiale etc”, mai spune profesorul Andrei Marga.
„Chiar oferta din aceste zile a Chinei de a angaja pentru următorii zece ani deschiderea spre importuri masive din țările lumii, dă un semnal important.Este vorba apoi de emergența a noi puteri cu alură globală. Germania, cu industria și cercetarea ei științifică de cea mai mare anvergură, Turcia, India, Brazilia, fiecare cu atuuri și ambiții proprii, se profilează în continuare ca actori majori.În sfârșit, este vorba de urcarea pe scena vieții a noi generații, care pun în mișcare opțiuni existente. Cu recunoscuta forță de cercetare și anticipare, SUA vor căuta soluții. Vor fi soluții de reafirmare a unor valori, dar și de conlucrare cu Europa, Rusia, China, în primul rând. Asperitățile ultimului an vor fi resorbite în abordarea mai profundă a riscurilor din lumea de astăzi. Multilateralismul va reveni ca reper”, arată fostul ministru de Externe.
A doua parte a interviului va fi publicat pe GÂNDUL.RO după rezultatele alegerilor din SUA care va decide noul președinte.
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 10 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!