Primarul ales al Capitalei, Nicușor Dan a vorbit despre cauzele care generează poluare în Municipiul București, fiind poziționat drept al doilea cel mai poluat din Europa, cât și despre soluțiile care vor fi implemnetate în următorii doi, respectiv patru ani de zile.  Nicușor Dan a ținut să sublinieze faptul că există mii de polițiști locali în direcțiile de mediu. Cât despre rolul taxei oxigen, primarul în funcție al Capitalei a spus că este inutilă, ceea ce e important este că transportul în comun să fie funcțional. Printre cele trei soluții menționate de Nicușor Dan se numără Registrul spațiilor verzi, relația cu operatorii de salubritate, iar al treilea, eliminarea locurilor unde se depozitează gunoaiele. Stoica în schimb a declarat că a descoperit că datele raportate Comsiei Europene sunt lucrate, pentru că în legislația națională nu măsurăm media zilnică, ci o limita pe media anuală. Media zilnică nu poate fi ușor manipulată, însă cea anuală da. Oana Neniciu a spus că datele emise de  au fost contestate de Ministerul Mediului de la început, iar în ceea ce privește activitatea Ministerului Mediului, nu este optimistă, pentru că  a dovedit că nu a reușit să facă mai nimic

Nicusor Dan a vorbit la Gândul Green despre problemele legate de poluare ale Bucureștiului. În România, 24.000 de români mor anual din cauza poluării. Poluarea poate afecta infectarea cu coronavirus. Invitații Gândul Green au răspuns întrebărilor moderatorului Dan Vardie.

Ediția integrală a emisiunii GÂNDUL GREEN poate fi urmărită pe site-ul Gândul (GÂNDUL.RO), pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube al publicației, miercuri, 28 octombrie, începând cu ora 21.00. Emisiunea este redifuzată joi, 29 octombrie, de la ora 10.00.

Mihai Stoica: Dacă se încălzește lumea, vom avea parte de schimbări climatice. Când ne-am ales numele organizației, această țintă trebuia să fie acoperită la nivel global. Între timp, 1,5 grade Celsius este temperatura medie greu de gestionat.

Dan Vardie: Ce face asociația dvs vis-a-vis de orasul Bucuresti?

Mihai Stoica: Am dat în judecată Primăria Capitalei și este posibil să avem câștig de cauza.

Primarul Capitalei a vorbit despre sursele poluării și despre soluțiile pentru a combate pe termen mediu această problema. Printre problemele menționate se numără poluarea generată de traficul autoturismelor, gropile de gunoi legale, precum și cele ilegale.

Alte probleme se rezumă la praful de pe străzi, cele de pe șantier și din Câmpia Bărăganului.

Dan Vardie: Vorbim despre poluare. Puteți să ne spuneți ce veți face din această perspectiva, cifrele fiind dezastruoase?

Nicușor Dan: Înțeleg că invitatul dvs. a dat Primăria în judecată. Viitorul este stralucit. Problema poluării Bucurestiului e o problema gravă, are mai multe surse:  O sursa este traficul. Cum imi propun sa diminuam traficul? Prin stimularea transportului public, componenta de ecologie si electrificare a transportului public, parcari la intrarea in oras, metrou de suprafață ar fi soluțiile; Avem o mare sursa de poluare care vine din gropile de gunoi legale care ar trebui monitorizate; Avem o sursa de poluare din gropile de gunoi in care se depozitează gunoiul și sunt ilegale, ține de politiile locale din București și Ilfov, ține de monitorizare;

Avem o problema cu praful de pe străzi și pe care operatorii de salubritate ar trebui să-l spele  periodic strazile; praful de pe șantierele de construcții, unde nu există controlul directiilor de contrucții; praful din Câmpia Bărăganului, un proiect comun pt realizarea Centurii verzi a Bucureștiului.

Nicusor Dan: Soluția urgentă este realizarea Registrului spațiilor verzi/ In spatele Stadionului Ghencea, este o zona de 20 de hectare care trebuie să devină pădure urbană.

Continuăm să pierdem spații verzi din București, iar soluția urgență este realizarea Registrului spațiilor verzi, fie că există sau sunt prevăzute a fi amenajate, să nu mai fie permise retrocedari și construcții, ulterior să dăm o valoare juridică, integrându-l în Planul Urbanistic general. Avem fonduri europene pentru amenajarea spațiilor verzi. Spre exemplu, în spatele Stadionului Ghencea, este o zona de 20 de hectare care trebuie să devină pădure urbană.

Dincolo de măsuri, trebuie să punem diagnostic corect cu o bună monitorizare. Este penibil. Suntem în situația în care nu stăm cât la sută vine din trafic, cât vine din centralele din apartament etc.

Dan Vardie: Nici în 2021 nu știm care sunt principalii poluatori din Bucuresti?

Există mii de politisti locali în București, in directiile de mediu, numai din Bucuresti. Avem o forță de atac pe această chestiune

Nicușor Dan: Există mii de politisti locali în București, in directiile de mediu, numai din Bucuresti. Avem o forță de atac pe această chestiune. Nu am avut un sistem de monitorizare, ci doar 6 stații, 2 fiind din Ilfov ale Ministerului.Sunt toate instrumentele pe care le avem. Avem un laborator mobil la Primăria Capitalei. Avem nevoie de o stație extinsă de monitorizare.

Dan Vardie: Ce propuneți să faceți concret?

2.000 de bucureșteni ne-au spus că gropile ilegale sunt problematice

Pe Registrul spațiilor verzi trebuie făcută o licitație unde o echipa să lucreze. Estimez că în 2 ani se va realiza; trebuie să avem o discuție cu operatorii de salubritate, contractele cadru si cele existente pentru a vedea de ce nu se spală străzile periodic, deși în anumite contracte este obligatoriu; avem o armata locală a Poliției- în campanie electorala am rugat bucurestentii să ne transmita probleme, iar 2.000 de bucureșteni ne-au spus că gropile ilegale sunt problematice.

Mihai Stoica: Veți reface Planul Integral de Calitate a Aerului? Era făcut defectuos!

Nicusor Dan: Există acea decizie a CJUE, unde se spune că politicile municipalitățile nu au indicatori de performanță. Trebuie să ne uităm la indicatori și la măsurile care duc la reducerea poluării aerului. Vreau să avem un parteneriat deschis din toate domenii în ceea ce privește poluarea mediului.

Dan Vardie: Cum credeți că puteți rezolva problema traficului?

Nicusor Dan: Vin din societatea civilă, aveți partenerul perfect. Există mai multe componente:

1. Hard- menționez metroul de suprafață- sa folosim inelul CFR- și intrările în oraș, pentru a face 6 rute, astfel încât destinațiile parcurse să fie mai rapide. Acesta este primul element important, care poate fi realizabil în 4 ani.

-Rețeaua de tramvai, avem de reabilitat 50 km, avem bani europeni pentru a achiziționa tramvaie și avem propunere de prelungire a rețelei prin Piata Unirii. Despre transportul public, vom vedea cum vom putea face linie unică și pentru relocarea mașinilor amplasate pe  prima banda, in mod legal.

2.    Mai sunt chestiunile soft: sistemul de monitorizare a traficului, cu camere încorporate în semafoare, care permite decizii în timp real și care să dea prioritate transportului public, și în aceeași idee, rutele de autobuz trebuie regândite.

-Există niște matrici care arată numărul de oameni care se deplasează și cum poate fi optimizat transportul în comun. Chestiunile soft pot fi implementate în doi ani de zile, cele hard în patru ani de zile.

Dan Vardie: Inelul interior al Bucureștiului poate fi rezolvat cu mașini cu poluare zero? Câte autoturisme sunt în București, nu numai rezidențe? În ce măsură veți deveni un fan al ideii de statii de incarcare fast-charge la dispoziția bucureștenilor?

Nu sunt un fan al penalităților. Taxa oxigen nu rezolva problema

Nicusor Dan: Sunt un fan al electricului. Nu sunt un fan al penalităților, in acest moment, cum a  fost acea taxa oxigen, până noi nu oferim alternative. Sunt câteva sute de mii de oameni care nu au alternativă, iar taxa oxigen nu rezolva problema. În momentul când transportul în comun va fi funcțional, ne vom alinia politicile.

Stocia: Cum facem cu cele mai poluante mașini? Am soliciat cu alte organizatii primarilor din mai multe orase o serie de noi măsuri, printre care și eliminarea celor mai poluante mașini din trafic. Nu putem astepta ca tranpostul să functioneze perfect!

ITP nu este folosit la valoarea lui

Nicusor Dan: ITP nu este folosit la valoarea lui. Exista portite la ITP. Primăria se poate implica cu controale în trafic prin politia locala. Avem obligatia de a nu permite circulația decât a mașinilor care au standardele emise de ITP. Dacă vorim despre transportul public și trecerea de la motorina la electric, unul dintre proiecte propune este ca autobuzele Mercedes să devină troleibuze și să aibă o baterie care să le dea o autonomie când rețeaua electrică numai există. Este un prim pas

Dan Vardie: Care ar fi cele trei lucruri care le-ați face mâine dimineata?

Registrul spațiilor verzi, pentru că este plămânul orașului. Al doilea, pentru că este relativ ușor de făcut, relația cu operatorii de salubritate, iar al treilea, eliminarea locurilor unde se depozitează gunoaiele, un partenriat cu autoritățile din Ilfov.

Dan Vardie: Domnule Stoica, ce mai puteți spune?

Stoica: Clujul are indicatori de performantă și metodologie pusă la punct/ Am descoperit că datele raportate sunt lucrate, pentru că în legislația națională nu măsurăm media zilnică, ci o limita pe media anuala. Media zilnică nu poate fi usor manipulată, însă cea anuală da

Stoica: Consider că acel Plan de integritate al aerului trebuie refăcut, pentru că va conține indicatori, metodologie și măsurile luate de Primăria București pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Cel de la Cluj are indicatori de performantă și metodologie pusă la punct, dar va trebui să imbunătătim modalitatea prin care măsurăm calitatea aerului. Ministerul Mediului a demarat o investiție pentru a instala 60 de instalații de măsurare la nivel national. Primăria Capitalei nu poate face totul, trebuie o colaborare cu Ministerul Mediului, care raportează la Comisia Europeană. Am descoperit că datele raportate sunt lucrate, pentru că în legislația națională nu măsurăm media zilnică, ci o limita pe media anuala. Media zilnică nu poate fi usor manipulată, însă cea anuală da.

Dan Vardie: Spuneti-ne despre activitatea dvs?

Oana Neneciu: Am fost contestați de Ministerul Mediului de la inceput, iar experții nu făceau decât să ne conteste datele

Oana Neneciu: Avem o activitate de peste 10 ani. Am lansat în 2011 primul studiu independent privind nivelul poluării din București,  iar din decembrie 2019 am lansat platforma aerlive.ro, o platforma de măsurare a aerului, avem 48 de puncte de măsurare a aerului, și începem să avem concluzii și am deschis un proces cu Primăria București din cauza Planului de gestionare a calității aerului. Comunicăm cât putem de mult în spațiul public.

Am fost contestați de Ministerul Mediului de la inceput, iar experții nu făceau decât să ne conteste datele. Noi facem o treaba pe care ministerul ar trebui să o facă. Susținem că monitorizarea trebuie să fie mult mai amplă. Ceea ce facem este să tragem un semnal de alarmă și să monitorizăm calitatea aerului, iar in ceea ce privește calibrarea aparatelor de momitorizare am făcut tot ce am putut. Ce ține de date, avem o metodologie foarte bună. Am luat de pe piață cei mai buni senzori, dar aș vrea să nu uităm că acest lucru ar trebui făcut de autorități, nicidecum de oameni sau ONG-uri, pentru că doar atunci poți observa problemele la nivel micro.

Primăria poate avea o rețea și sperăm să o aibă, pentru că suntem într-o situație mai mult decât gravă

Dan Vardie: având în vedere schimbarea profundă în cadrul alegerilor, sunteți mai optimista că puteți avea un dialog constructiv sau nu va așteptați la o schimbare?

Nu sunt optimista in ceea ce priveste activitatea Ministerului, care a dovedit că nu a reușit să facă mai nimic

Oana Neneciu: Noi nu am comunicat cu Primaria in ultimii 4 ani. Suntem optimiști în sensul colaborării. Unde nu sunt optimsita este legat de minister, care a dovedit că nu a reușit să facă mai nimic. A făcut niște achziitii publice, dar nu în București, nu a fost o transparență. Garda de Mediu nu funcționează  bine. Site-ul calitatea aerului este sub orice critica, nimeni nu poate scoate date, fără un doctorat. În privința Primăriei, suntem dornici să lucrăm.

Dan Vardie: Un sistem poate avea capacitatea să determina câte noxe are un autoturism. Asftel, am aveam o discuție tehnică. Credeți că în noua conjunctura politică, poate deveni realitate?

Stoica: Primăria din Londra încurajează ca cetățenii să măsoare nivelul de poluare

Stoica: Noi am terminat monitorizarea dioxidului de zot din orice sursă de poluare in 40 de locatii din Bucuresti, să vedem media anuală. În cazul particulelor de suspensie, ele pot veni din mai multe surse. În cazul dioxiduluid de azot vine din trafic. Primăria din Londra încurajează ca cetățenii să masoare nivelul de poluare. Ideea e că cu cât avem o rețea de tehnologie și o știință a cetatenilor (citisens science), pot furniza date cetățenilor. Nu există o soluție care să le însumeze pe toate.

Dan Vardie: Cât de periculoasă este poluarea?

Beatrice Mahler: Din  nefericire, poluarea nu determina o anumită boală, pentru a cuantifica impactul. Însă, la nivel statistic s-a demonstrat că toate afecțiunile au o evoluție mult mai rapidă dacă persoană respectivă trăiește într-un oraș cu nivel de poluare crescut. Am observat la Institutul Marius Nasta că persoane au necesitat servicii pentru boli pulmonare, servicii care au crescut de la an la an, în ultimii 10 ani, care are un impact asupra sistemului de santate și asupra calității vieți.

Dan Vardie: Nu se pot face studii mai precise care să arate oamenilor pentru a avea o reacție? Coronavirusul este prietenos cu poluare?

Este vorba de faptul că poluarea scade mecanismele de apărare ale plămânului, astfel încât orice virus se cantonează mai repede și se produce boală. Sunt studii efectuate pentru a vedea impactul poluanților asupra funcțiilor respiratorii, dar sunt studii de lungă durata. Trebuie ținut cont de factorii genetici și de poluarea la acre ne supunem singuri, nu doar de cei exteriori.

Dan Vardie: Ce ar trebui să facem?

Stoica: Locuiesc în Rahova. Mi-e greu să ies din acel cartier. Mi-ar plăcea să merg pe jos, însă am renunțat. este un factor psihologic că dai mai mult la pedale. Trebuie să lăsăm mașinile acasă, să sesizăm când vedem mașini în trafic ale căror gaz de eșapament este vizibil. ITP-ul mașinilor contează foarte mult. Putem pune presiune pe autorități. Putem circulă foarte mult fără mașînă și să sesizăm autoritățile de fiecare dată.

Vedem în Sofia și în Paris acțiuni de a elimina mașini poluante din inelul orașului și este interzis circulația mașinilor poluante. Există și soluții soft: reducere vitezei de la 50-30 km/h. O altă mare problema este motorul pornit la stop. Studiile arată că costul anual pentru mașinile care trebuie oprite și pornite din cheie sunt foarte mici. În New York au făcut-o, au transpus în legislație. Într-un an au fost importate 530.000 de mașini SH, importate după scoatere taxei de poluare.

Hotărârea CJUE împotriva României

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis pe 30 aprilie că România nu și-a îndeplinit obligațiile de îmbunătățire a calității aerului, susținând că țara noastră a încălcat în mod sistematic normele de poluare din București. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul unui proces deschis de Comisia Europeană împotriva României.

În hotărâre, CJUE susține că „valorile limită zilnice pentru concentrațiile de particule de PM 10 au fost depășite sistematic din 2007 până cel puțin în 2016 la nivel național, iar limitele anuale de PM10 au fost depășite în București din 2007 până în 2014.”

Curtea spune că România „nu și-a îndeplinit obligațiile cu privire la calitatea aerului și la un aer curat pentru Europa, consacrate în articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50 / CE a Parlamentului European”.

Comisia Europeană a dat în judecată România cu privire la poluarea din București în mai 2018.

Ministrul Mediului a avertizat că, deși nu s-au dat încă sancțiuni României, țara noastră riscă o nouă procedură de încălcare a dreptului comunitar din cauza nivelului ridicat de poluare, precum și amenzi de 1,6 milioane EUR.

În ianuarie anul acesta, ministrul Costel Alexe obișnuia să spună că România așteaptă un verdict privind poluarea din București, care ar putea aduce o amendă cuprinsă între 100.000 și 400.000 de euro, lansând critici repetate împotriva primarului bucureștean Firea, învinuind-o că nu luând măsuri pentru rezolvarea problemei poluării.

La începutul lunii martie, rețeaua națională și rețelele independente de monitorizare a calității aerului din București au înregistrat un exces record de poluare cu PM 2,5 și PM 10.

Trei orașe din România se află în TOP 5 al poluării cauzate de emisiile provenite de la mașinile vechi și motorina

Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft și a vizat 432 de orașe europene, dintre care 21 sunt din România. Potrivit Observatorului Român al Sănătății, București, Cluj-Napoca și Brașov se numără printre cele mai poluate orașe europene cu NO2.

Studiul a mai arătat că românii sunt europenii cei mai afectați negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătății. Bucureștiul este la rândul său orașul european ai cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale datorate impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.

În termeni absoluți, în Europa doar Londra depășește Bucureștiul în ceea ce privește costurile sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureștiul înregistrează anual pierderi din costurile sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. În România, următoarele orașe cele mai afectate sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile de sănătate socială includ costurile directe de îngrijire a problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și costurile indirecte ale speranței de viață reduse.

În principalele orașe românești afectate (București, Timișoara și Brașov) particulele fine PM2.5 și PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisiile cauzate în principal de mașinile vechi și motorina.

Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în orașele europene. Rezultatele sunt relevante și în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate mai scăzută a aerului poate crește mortalitatea în cazurile de COVID-19.

Introducerea politicilor de transport în orașele afectate poate îmbunătăți considerabil și rapid calitatea aerului, arată și studiul. Astfel, o creștere de doar 1% a numărului de mașini dintr-un oraș duce la o creștere a costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.

O altă recomandare a studiului CE Delft este de a construi o rețea de monitorizare a calității aerului, deoarece există în prezent prea puține astfel de stații. Observatorul Român al Sănătății este partener în rețeaua de monitorizare a calității aerului Aerlive din București și a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o rețea similară în Cluj-Napoca.

Publicația online GÂNDUL.RO a lansat emisiunea GÂNDUL GREEN, singura emisiune din România care dezbate cele mai „verzi” subiecte, alături de cei mai „eco-friendly” invitați!

Emisiunea este prezentată de Dan Vardie, unul din cei mai importanți jurnaliști/editori din domeniul auto în Europa, fondatorul celui mai cuprinzător Juriu European AUTOBEST (31 de țări membre), autorul proiectelor ECOBEST Challenge, HUblot Nastiebang, ZENITH Range Rover și Alfa Romeo Chronoswiss Regulateur Quadrifoglio, precum și fondatorul galelor CAESAR Gala Awards și TEMPORIS Gala Awards, și este difuzată pe site-ul Gândul (GÂNDUL.RO), pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube al publicației, în fiecare miercuri – la ora 21.00 – și redifuzată joia de la ora 10.00.