Ca urmare a proceselor de dezvoltare și modernizare instituțională, începând cu anul 2008, Direcția Hidrografică Maritimă Comandor Alexandru Cătuneanu (DHM) a obținut acreditarea de a desfășura activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare și inovare. Astfel, în anul 2019, în cadrul instituției a luat ființă un laborator dedicat cercetării și inovării, iar activitatea pe care o desfășoară este orientată spre domeniile hidrografiei, oceanografiei, topogeodeziei, meteorologiei și semnalizării maritime, cât și spre cartografia nautică clasică şi electronică. Mai mult, prin înființarea acestei structuri s-a urmărit și perfecționarea procedeelor specifice misiunilor de MCM (Mine Counter Measures, lupta contra minelor) și ASW (Anti-Submarine Warfare, luptă antisubmarin). Toate aceste obiective propuse au fost și sunt în strânsă legătură cu obiectivele concrete ale Organizației Hidrografice Internaționale (OHI), ale Alianţei Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene privind standardizarea şi interoperabilitatea între organizații. Începând cu vara anului 2020, laboratorul își schimbă denumirea, devenind Centru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare.

Direcția Hidrografică Maritimă este structura din Forțele Navale române în care se privește către viitor. Astfel, atât componentele sale cât și oamenii care lucrează aici trebuie să fie la curent cu tot ce este nou în acest domeniu vast. În domeniul cercetării ştiinţifice, DHM a participat la numeroase proiecte de cercetare ce au vizat atât obiectivele unității, pregătirea specialiștilor, cât și dotările tehnice.

Comandantul DHM, comandor Lucian Grigorescu a specificat că dezvoltă cooperarea cu mai multe structuri cu același domeniu din lume. Unul din elementele importante ale acordurilor prin care se colaborează cu oficii hidrografice internaționale cu tradiții este pregătirea personalului prin cursuri de specializare.

De asemenea, s-a reușit în 2020 reintroducerea unui program de master în oceanografie și hidrografie, în curricula Academiei Navale Mircea cel Bătrân,  acesta fiind condus de un fost șef al Direcției Hidrografice, comandor(r) Romeo Boșneagu, la care participă an de an tot mai mulți  specialiști ai DHM.

O provocare în viitorul apropiat o va constitui implementarea noului standard S-100 cu specificațiile de produs aferente. Acesta reglementează noile tipuri de produse destinate siguranței navigației, iar OHI a emis o rezoluție destinată oficiilor hidrografice naționale prin care solicită implementarea cel puțin a unui produs ce are la bază acest standard până în anul 2026.

DHM a făcut pași concreți în această direcție, în sensul că s-a decis la nivelul instituției ca primul produs realizat să fie S-101(noua hartă electronică de navigație). În plus au fost achiziționate programe software dedicate pentru realizarea acestui tip de produs.

 Concomitent, specialiștii au urmat programe de pregătire teoretică în vederea dezvoltării acestei capabilități de producție în cadrul DHM. Provocările sunt foarte utile atât pentru noi ca indivizi, cât și pentru instituție. Viziunea mea este ca toate proiectele de cercetare să vină în sprijinul domeniilor de responsabilitate organizaţională cu finalitate în capabilităţi.

Numai cu o atitudine inovatoare vom realiza progrese și schimbări și doar așa vom putea duce mai departe efortul ilustrului înaintaș, comandorul Alexandru Cătuneanu, al cărui nume îl purtăm, a afirmat comandorul Lucian Grigorescu.

Așadar, cercetarea, inovarea și pregătirea continuă sunt cuvinte des întâlnite la DHM, iar din această perspectivă, principalele direcții ale Centrului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CCDI) din DHM prevăd dezvoltarea cercetării ştiinţifice multidisciplinare a zonei maritime naţionale de competenţă atât în apele naţionale, cât şi internaţionale.

Cu o experiență de peste 20 de ani în achiziția, prelucrarea, modelarea și interpretarea proceselor marine și costiere, Maria-Emanuela Mihailov este cercetător științific II în cadrul CCDI. Absolventă a Facultății de Fizică, Universitatea din București în specializarea Fizica Pământului și Protecția Mediului, are un doctorat în fizică la Universitatea din București din 2013, cu teza intitulată Dinamica maselor de apă în Nord-Vestul Mării Negre.

Experiența sa acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv oceanografie operațională, fizica oceanelor și mărilor, analiza și evaluarea principalilor parametri fizici a apei de mare, a dinamicii maselor de apă, acustică subacvatică și schimbări climatice.

Aceasta și-a început cariera ca asistent de cercetare la Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Marină Grigore Antipa din Constanța (2003-2019), unde a lucrat alături de specialiști de renume național și internațional și a participat la expediții oceanografice naționale și internaționale.

În cadrul echipei DHM, suntem persoane cu abilități și perspective diferite, dar și cu multe obiective comune, ceea ce aduce la crearea unei atmosfere dinamice, interesante, de colaborare. Fiecare membru este încurajat să-și exprime ideile și să contribuie la obiectivele comune ale echipei. Ca cercetători ai Centrului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, lucrăm pentru și în folosul celorlalte structuri specializate, iar din acest punct de vedere considerăm că suntem perfect integrați în marea familie a DHM.

Maria-Emanuela Mihailov

Mihailov are numeroase specializări internaționale în domenii precum impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine, epidemiologia radiațiilor și radio-ecologie, predicția sonarului și prognoza numerică marină. Este autor și coautor a peste 20 de lucrări, cărți și capitole și evaluator de proiecte naționale și internaționale, precum și referent în reviste de specialitate.

Ceea ce regăsim cel mai captivant în activitatea noastră, este posibilitatea de a înțelege dinamica complexă a oceanelor și a mărilor și de a explora noi teme de cercetare. Fie că este vorba despre cercetarea unei noi tehnologii sau dezvoltarea unor soluții inovatoare, fiecare zi aduce în sine, noi provocări și oportunități de învățare.

De asemenea, colaborarea cu colegii din secțiile specializate ale DHM, în diverse domenii, și împărtășirea ideilor pentru a găsi cele mai bune soluții, reprezintă un alt aspect captivant al activității noastre. Toate acestea, se regăsesc în posibilitățile ce ni se oferă, de a contribui la progresul și inovația din domeniul științelor legate de cunoașterea mării.

În mod particular, în ceea ce privește oceanografia aplicată în domeniul militar, cel mai interesante aspecte se regăsesc în capacitatea de a contribui la dezvoltarea tehnologiilor și strategiilor care pot îmbunătăți operațiunile militare pe mare, în special predicția condițiilor oceanografice, planificarea și gestionarea resurselor și a riscurilor de mediu, de dezvoltare de tehnologii inovatoare, a declarat Maria-Emanuela Mihailov.

Direcția Hidrografică Maritimă, prin Maria-Emanuela Mihailov, se implică activ și în proiecte privind schimbările climatice și securitatea. Astfel, din 2021, este membru contributor la proiectele Campaniei de Dezvoltare a Capabilităților Multinaționale (Joint Staff J-7 – MCDC).

Tematica proiectelor vizează implicațiile schimbărilor climatice asupra securității și efectele lor potențiale asupra operațiunilor militare. Seria MCDC este o inițiativă de dezvoltare a forțelor multinaționale care se concentrează pe dezvoltarea și accesarea în colaborare a conceptelor și capabilităților pentru a aborda provocările asociate cu desfășurarea de coaliții și operațiuni multinaționale.

Dezvoltarea și accesarea în colaborare a conceptelor și capabilităților pentru a aborda provocările asociate cu desfășurarea de coaliții și operațiuni multinaționale. Participarea DHM la proiectele MCDC demonstrează implicarea activă a României în eforturile NATO de a se adapta la noile provocări de securitate generate de schimbările climatice. (L. Irimia).

Actul normativ prevede, la art. XXXI, că se modifică  alin. (1) de la art. 12 din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

Astfel, personalul participant care a dobândit calitatea de Veteran din teatrele de operații și care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecțiuni fizice și/sau psihice în urma participării la acțiuni militare, misiuni și operații beneficiază de:

♦ dreptul de a purta uniforma militară, după trecerea în rezervă sau în retragere;

♦ o sumă forfetară lunară, neimpozabilă, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru personalul în activitate;

♦ o indemnizație lunară în valoare de 1.000 lei, neimpozabilă, indexabilă anual cu rata inflației, după trecerea în rezervă sau retragere.

Ce nu scrie în noul act normativ este data de la care se aplică dispozițiile respective. Spun asta, deoarece în OUG nr. 115/2023 (ordonanța trenuleț), la art. XII lit. e), este prevăzut clar că în anul 2024 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023 drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020. (I. Nedelcu).

Guvernul României estimează pentru acest an o creștere economică de aproximativ 3%, la o rată anuală a inflației de 5%, deși primele două luni din 2024 ne-au făcut campioni la acest capitol în UE.

În timp ce România consemnează creștere economică, bazându-se pe pomparea în economie de bani împrumutați, la dobânzi foarte mari, alte state europene nu se pot lăuda cu creșteri, dar, în schimb, inflația este la cote joase (2,2% în martie). A ajuns de-a dreptul un moment cataclismic acela în care guvernele sunt nevoite să anunțe stagnare sau descreștere economică, deși mulți economiști sunt de părere că o stagnare și chiar o creștere negativă sunt de preferat în anumite momente.

Inflația este alimentată, în principal, de consumul populației, de aceea BNR trebuie să intervină prin dobânda de politică monetară pentru a descuraja creditarea. Dacă vrem să nu ne mai luptăm cu inflație mare, nu trebuie decât să temperăm consumul și să economisim. Exemplul Germaniei este grăitor în acest sens.

Germanii economisesc, datele sugerând că aceștia au fost mai cumpătați ca acum doar în timpul crizei financiare și economice din 2008. Germania a încheiat anul trecut în recesiune, cu o creștere economică negativă de 0,3%, notează Deutsche Welle. Experții nu exclud posibilitatea ca și anul acesta să se încheie tot cu o recesiune, după ce guvernul german și-a redus deja prognoza de creștere pentru acest an de la 1,3 la 0,2 la sută.

Salvarea poate veni din consumul privat, potrivit Bundesbank și economiștilor guvernamentali. Speranța este că, dacă se cheltuiesc mai mulți bani în comerț, consumatorul obișnuit poate deveni din nou un factor de creștere economică, așa cum s-a întâmplat după restricțiile din timpul pandemiei. Datorită măsurilor luate de guvern, precum majorarea alocațiilor pentru copii și unele reduceri de taxe, cetățenii germani au în prezent mai mulți bani în buzunar, conform ministrului economiei, Robert Habeck, citat de ARD. Îi au în buzunar, preferând să-i țină mai mult acolo și în conturi bancare de depozit.

În același timp, inflația scade iar veniturile reale cresc. Deși oamenii au bani, consumul privat nu a devenit încă un factor generator de creștere, mai scrie ARD. Datele companiei de cercetare a pieței, GfK, și ale Institutului pentru Studii de Piață din Nürnberg, au arătat o ușoară îmbunătățire a sentimentului consumatorilor în februarie, după o scădere bruscă în ianuarie.

Dar creșterea de doar 0,6% este atât de nesemnificativă încât nici nu merită menționată, precizează ARD. Potrivit lui Chris-Oliver Schickentanz de la compania de administrare a activelor Capitell, motivul pentru scăderea consumului este dat și de ratele mai mari ale dobânzilor. Schema de plată cumpără acum, plătește mai târziu, care, mulți ani, a asigurat un consum serios, nu mai este atât de atractivă tocmai din cauza dobânzilor percepute, a spus acesta pentru ARD.

O analiză GfK a comportamentului consumatorilor a concluzionat că o proporție foarte mică dintre aceștia sunt dispuși să cheltuiască, dar preferă să economisească. Potrivit cercetătorilor, germanii au fost mai cumpătați doar în timpul crizei financiare și economice din 2008. Majoritatea germanilor sunt conștienți de problemele economice globale, fiind, în mod clar, îngrijorați de stabilitatea locurilor lor de muncă în viitor. (L. Anghel).