Actualitate
Director de penitenciar din România, fotografiat în concediu cu un interlop arestat pentru trafic de minori! Imaginile care demască legăturile / La solicitarea GÂNDUL.RO, conducerea închisorii a deschis o ”anchetă”, dar… (FOTO & DETALII EXCLUSIVE)
În mai puțin de o lună, la Penitenciarul Giurgiu au murit trei deținuți. Cercetările sunt ”în curs de desfășurare”, așa cum susțin oficialii centrului de detenție, numai că acum apare o altă informație care zguduie din temelii penitenciarul. De data aceasta, elementele sunt de cu totul altă natură, iar rolul personajului principal este ”jucat” de unul dintre directorii adjuncți ai închisorii, Alina Ionela-Gheorghișor.
În trecut, GÂNDUL.RO a solicitat ministrului Justiției să demareze, de urgență, o anchetă la Penitenciarul Giurgiu, informațiile obținute ÎN EXCLUSIVITATE oferind o imagine de adevărat loc al ”pierzaniei definitive”.
Sursele noastre au dezvăluit că deținuții consumă droguri ”la discreție”, trei dintre ei fiind descoperiți fără semne vitale, iar primele indicii arată că ar fi vorba despre supradoze administrate acestora. -La vremea respectivă, sursele GÂNDUL.RO au dezvăluit, în exclusivitate, că a fost identificat chiar și furnizorul drogurilor, Giani al lui Șobolanca. Doi dintre adjuncții directorului penitenciarului – comisar șef de poliție penitenciară Marius Lucian Fulga – au fost demiși.
Cum se face educație și asistență psihosocială în concediu
Conducerea Penitenciarului Giurgiu, în urma întrebărilor GÂNDUL.RO, a răspuns că aceste destituiri nu au legătură cu ancheta referitoare la decesul celor trei deținuți, iar în ceea ce privește traficul și consumul de droguri din interiorul penitenciarului nu au fost oferite informații, ancheta nefiind încheiată.
”Dezbaterea publică a aspectelor sesizate are potențialul de a periclita eventuale verificări ale organelor judiciare abilitate”
Conducerea Penitenciarului Giurgiu
GÂNDUL.RO a intrat însă în posesia unor alte informații și imagini-bombă, ÎN EXCLUSIVITATE. Potrivit surselor noastre, comisarul de poliție penitenciară Alina Ionela-Gheorghișor, director adjunct Educație și Asistență Psihosocială, pare a avea în anturajul său membri ai unei rețele infracționale.

Alina Ionela-Gheorghișor, împreună cu familia, a făcut mai multe concedii alături de un interlop, Florin Marian Ștefan, care se află, acum, arestat în Penitenciarul Rahova pentru trafic de persoane, sclavie și prostituție. Mai mult, din grupul lor de prieteni face parte și cumnatul lui Florin Marian Ștefan, care este șef Serviciu Asistență Psihosocială la același penitenciar, respectiv la Giurgiu. Cu alte cuvinte, cumnat cu interlopul și subordonat Alinei Gheorghișor. În acest sens, reporterii noștri prezintă și IMAGINI EXCLUSIVE. Ce este foarte interesant, afirmă sursele GÂNDUL.RO, această ”prietenie” cel puțin suspectă se menține și în prezent.
La solicitarea redacției, conducerea Penitenciarului Giurgiu a transmis un răspuns din care reiese că – la nivelul penitenciarului – a fost declanșată o anchetă internă referitoare la situația semnalată.
”Au fost dispuse verificări, la nivelul unității, la acest moment, în baza declarației persoanei indicate, nefiind identificate încălcări ale codului deontologic. Administrația locului de deținere se asigură ca personalul din subordine să respecte prevederile legale, iar atunci când sunt constatate încălcări se dispun măsurile legale care se impun”, precizează comisarul șef de poliție penitenciară Marius Lucian Fulga, directorul Penitenciarului Giurgiu.
Directorul adjunct al Penitenciarului Giurgiu a punctat la capitolul… socializare
E drept că ORDINUL Nr. 2724/C/2018 din 10 iulie 2018 – pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a penitenciarelor – precizează că directorul adjunct ”reintegrare socială” are atribuții specifice (articolul 10).
- a) organizează, coordonează şi răspunde de activitatea sectorului reintegrare socială, asigurând planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi evaluarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate la nivelul unităţii;
- b) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice
- n) realizează evaluarea anuală a nevoilor persoanelor private de libertate în domeniile educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în scopul fundamentării iniţierii demersurilor specifice desfăşurate la nivelul unităţii;
- p) se informează constant, în cadrul programului de audienţe stabilit, cu privire la problemele persoanelor private de libertate în scopul cunoaşterii şi soluţionării acestora;
- y) participă la realizarea unor studii şi cercetări privind fenomenul criminalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar

Dar aceste atribuții se referă la persoanele aflate în penitenciar, scopul tuturor măsurilor fiind reintegrarea socială a acestora. Iată că directorul adjunct al Penitenciarului Giurgiu, Alina Ionela-Gheorghișor, a ajuns la concluzia că interacțiunea cu persoane acuzate/condamnate pentru trafic de minori poate fi considerată educație și asistență psihosocială și pe perioada… vacanțelor.
Și, dacă ținem cont de faptul că această interacțiune a avut loc înainte ca interlopul să fie reținut de DIICOT, se poate afirma că Alina Ionela-Gheorghișor… nu a reușit să-și ”atingă obiectivele profesionale”, dar a punctat la capitolul socializare alături de traficanți de minori.

Cine este interlopul care și-a făcut concediul alături de directorul adjunct al Penitenciarului Giurgiu
Sursele GÂNDUL.RO au dezvăluit, în exclusivitate, că Alina Ionela-Gheorghișor, comisar de poliție penitenciară și director adjunct la Penitenciarul Giurgiu, s-a relaxat – nu cu foarte mult timp în urmă – alături de ”celebrul” Ștefan Florin Marian. Acesta a fost reținut anul trecut – în urma unei anchete DIICOT -, pe data de 19 septembrie, pentru… trafic de minori.
”La data de 19.09.2019 procurorii DIICOT-B.T.Giurgiu au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaţilor Ş. F. M. (n.red. – Ștefan Florin Marian), Ș. P., Ș. A.-D., Ș. M. A. (n.red. – Ștefan Marian Alexandru), M. M. D. şi T. A. I., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori. La data de 12.09.2019, organele de urmărire penală au fost sesizate de către o persoană cu privire la faptul că fiica sa, în vârstă de 15 ani, elevă în clasa a 9 la un liceu din municipiul din Giurgiu, ar putea fi victima infracțiunii de trafic de minori, în sensul că ar putea fi exploatată sexual prin practicarea prostituției, în scopul obținerii unor foloase materiale, de către membrii unei familii din municipiul Giurgiu”, au transmis procurorii DIICOT printr-un comunicat.

În data de 18.09.2019 a fost identificată o a doua parte vătămată minoră,în vârstă de 16 ani, din declaraţia căreia a rezultat faptul că a fost racolată, cazată şi obligată la practicarea prostituţiei de către membrii grupului precum şi faptul că la locuinţa acestora se mai află în prezent un număr de 3 minore. La data de 18.09.2019 procurorii DIICOT-B.T.Giurgiu împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Giurgiu au efectuat 4 percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Giurgiu şi Bacău, în urma descinderilor fiind găsite 4 minore care se aflau în locaţiile respective.
Extras din comunicatul DIICOT
Florin Marian Ștefan se află în arest preventiv
Pe data de 20 februarie a acestui an, procurorii DIICOT – biroul teritorial Giurgiu – au trimis în judecată mai multe persoane, toate fiind acuzate de o infracțiune gravă – constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de minori, în formă continuată.
”… constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. (…) din 09.10.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Giurgiu, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpaţii Ștefan Florin Marian, trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de minori, în formă continuată (5 acte materiale – persoane vătămate minore D. D.I, C. A.R, S.Ş.A, F.I. şi L. A. M.) și Ștefan Marian Alexandru, trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de minori, în formă continuată”
Alături de ”partenerii de concediu” ai Alinei Ionela-Gheorghișor, comisar de poliție penitenciară și director adjunct la Penitenciarul Giurgiu, au mai fost trimise în judecată alte 5 persoane, toate fiind acuzate de aceeași infracțiune.
”Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Ștefan Florin Marian, Tudorachi Adrian Ionuț zis Adicu, Ștefan Marian Alexandru, Ștefan Petronela zisă Mama; Musi Mihai Dănuţ zis Lis, Ștefan Andreea Diana zisă Soli şi Paţa Ionela Sorana. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în Camera de Consiliu, astăzi, 20.02.2020. Încheiere finală camera preliminară – 20.02.2020”
Pe data de 8 septembrie a acestui an, judecătorii de la Tribunalul Giurgiu au analizat cererile formulate de incupații Ştefan Florin Marian, Ştefan Marian Alexandru & ceilalți implicați în rețeaua care se ocupa cu traficul de minori.
Cu toții au dorit ca măsura arestului preventiv să fie înlocuită cu aceea a ”arestului la domiciliu”. În ceea ce îi privește pe ”prietenii de relaxare” ai directorului adjunct de la Penitenciarul Giurgiu, judecătorii au fost tranșanți, având în vedere că aceștia prezintă un grad mare de pericol public.
”Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul Ştefan Florin Marian, de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul Ştefan Marian Alexandru, de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. În baza art. 362 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală raportat la art. 208 alin. 2, 3, 4 Cod procedură penală, Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv luată faţă de inculpaţii Ştefan Florin Marian şi Ştefan Marian Alexandru, şi menţine măsura arestului preventiv faţă de cei doi inculpaţi. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08.09.2020, ora 14,46”, au hotărât judecătorii.
Actualitate
O nouă eră în războiul asistat de algoritmi: cum a devenit Maven Smart System „motorul” campaniei aeriene împotriva Iranului
Planificatorii Pentagonului și statele majore americane au folosit într‑un mod fără precedent inteligența artificială în timpul celor 38 de zile de război aerian împotriva Iranului, arată date nou publicate despre modul în care a fost utilizat Maven Smart System (MSS), suita de AI a Departamentului Apărării.
13.000 de ținte în 38 de zile: foamea de AI pe câmpul de luptă
„Operațiunea Epic Fury a folosit Maven Smart System al Palantir pentru a executa misiuni de lovire în întregul spațiu de luptă, 13.000 de ținte în 38 de zile”, a declarat Cameron Stanley, Chief Digital & AI Officer (CDAO) al Pentagonului, la conferința SCSP AI+Expo.
Militarii, spune el, au arătat „o poftă nesățioasă” pentru astfel de instrumente: „[Instrumentele de AI] ne permit să luăm toate aceste date, să le sintetizăm și să luăm decizii mai bune, mai rapide, pe câmpul de luptă.”
MSS este o suită de instrumente de inteligență artificială derivată din experimentul inițial Project Maven, evoluată într‑un instrument multifuncțional de planificare militară dezvoltat de Palantir. (O ramură separată a Maven este operată de Agenția Națională de Informații Geospațiale.)
Explozie de utilizare: miliarde de „tokens” pe zi
În timpul Epic Fury, folosirea MSS a crescut abrupt, atât în sfera clasificată, cât și în cea neclasificată, au explicat oficialii.
– Utilizarea neclasificată a crescut cu 38% de la o lună la alta.
– Utilizarea clasificată a urcat cu 89%.
– Măsurată în „tokens” – operațiunile matematice de bază care stau la baza AI generative – vârful zilnic de consum a explodat cu 4.425%.
La un moment dat, a precizat un purtător de cuvânt al Pentagonului, utilizarea zilnică a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de tokens.
Prin comparație, într‑un context civil, o singură interacțiune cu un chatbot poate consuma câteva sute de tokens, iar un „power user” care folosește AI intensiv, de exemplu pentru programare, poate ajunge la circa un sfert de milion de tokens pe zi.
„De la începuturile sale modeste, ca o mică echipă transfuncțională de circa 45 de oameni în Pentagon, [Maven] a explodat și a devenit cea mai bună capabilitate de comandă și control (C2) asistată de AI de pe planetă”, a spus Stanley.
De la identificarea teroriștilor la „vederea în direct” a câmpului de luptă
Ce produce, concret, această activitate intensă? Pentagonul a refuzat să ofere exemple specifice din conflictul cu Iranul, însă descrie funcționalități care amintesc, la versiuni militare, de trusele de AI comerciale.
MSS include unelte „low‑code/no‑code” care permit personalului fără expertiză în programare să își construiască propriile aplicații sau chiar agenți AI semi‑autonomi, capabili să preia sarcini repetitive.
În același timp, sistemul execută funcții profund militare.
Nucleul Project Maven a fost, inițial, detectarea țintelor teroriste în ore interminabile de imagini video provenite de la drone. Treptat, suita s‑a extins către ceea ce Palantir descrie ca „o vedere sincronizată, în timp real, a spațiului de luptă”, care permite planificare și execuție de misiuni sincronizate, automatizează detectarea obiectelor și centralizează procesul de identificare și gestionare a țintelor.
Tehnologia analizează combinații complexe de imagini video, imagini satelitare și alte surse de informații extrem de tehnice, potrivit companiei și relatărilor publice. Maven Smart System poate, de asemenea, să filtreze biblioteci uriașe de rapoarte de informații și să genereze rezumate sau posibile opțiuni de acțiune viitoare, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„Nu adversarul, ci capacitatea noastră”: lupta pentru putere de calcul
Toată această activitate consumă o cantitate tot mai mare de putere de calcul, avertizează Stanley.
„Cea mai mare teamă a mea, în acest moment, nu este adversarul”, a spus el la SCSP AI+Expo. „Cea mai mare teamă a mea este: putem ține pasul?”
„Vedem o creștere dramatică, nu doar în utilizarea sistemelor noastre, ci și în cantitatea de compute necesară”, a continuat el. „Departamentul analizează în prezent diverse modalități prin care putem crește capacitatea în fiecare domeniu, la fiecare nivel de clasificare, pentru a ne asigura că acea poftă nesățioasă este satisfăcută, de la cel mai tânăr operator până la cel mai înalt comandant.”
Costul vitezei: erori, victime colaterale și testarea algoritmilor
Accelerarea AI în război nu este lipsită de riscuri, recunoaște Stanley. Nu a discutat explicit pagubele colaterale în loviturile asupra Iranului, deși chiar prima zi a campaniei a ucis cel puțin 175 de persoane într‑o școală aflată lângă o bază a Gardienilor Revoluției, incident atribuit unor informații învechite. Astfel de tragedii, subliniază observatorii, au avut loc și înainte de era AI.
CDAO insistă însă că algoritmii sunt supuși unor programe riguroase de testare. Pe termen lung, Stanley susține că o echipă mixtă om‑mașină, în care fiecare îl verifică pe celălalt, ar putea reduce erorile și salva vieți.
„Deși ritmul s‑a accelerat, un lucru care mă preocupă profund în război este să minimizez greșelile, mai ales în ceea ce privește deciziile operaționale”, a spus el. „Și știm, din istoria noastră lungă, că oamenii, singuri, greșesc. Mașinile, singure, greșesc și ele. Ce încerc să implementez este cea mai bună echipă om‑mașină posibilă.”
„Folosești tehnologia pentru ceea ce face ea cel mai bine – procesare foarte rapidă a datelor – dar păstrezi întotdeauna omul care va analiza situația, va aplica arta operațională, contextul și intenția legală, pentru a reduce drastic erorile și a asigura superioritatea decizională pe câmpul de luptă”, a concluzionat Stanley.
Actualitate
O nouă dimensiune a recunoașterii pe câmpul de luptă: Teledyne FLIR Defense lansează sistemul Black Recon pentru vehicule blindate
Teledyne FLIR Defense a dezvăluit recent o inovație tehnologică de ultimă oră sub forma unei „microdrone” intitulate Black Recon. Conceput special pentru a fi integrat pe vehiculele terestre cu echipaj uman, acest sistem promite să ofere trupelor de la sol un avantaj tactic fără precedent, transformând fiecare vehicul într-un centru mobil de lansare și coordonare a dronelor.
Sistemul Black Recon este compus dintr-un lansator echipat cu trei aparate de zbor de dimensiuni reduse. Conform detaliilor tehnice oferite, dronele decolează în mod autonom, execută misiuni complexe de recunoaștere, supraveghere și achiziție a țintelor (RSTA), iar la finalul misiunii revin singure la lansator pentru andocare și reîncărcare automată.
Supraveghere persistentă la viteze de top: Performanțele tehnice care definesc noua microdronă
Deși cântărește mai puțin de 450 de grame, Black Recon impresionează prin capabilitățile sale de zbor. Microdrona poate atinge viteze de aproximativ 90 km/h și are o autonomie de zbor de până la o oră. Aceste specificații o fac ideală pentru monitorizarea rapidă a perimetrului în medii de luptă dinamice, unde informațiile în timp real sunt vitale pentru supraviețuirea echipajului.
Testele inițiale au fost deja efectuate cu succes în condiții climatice aspre, în Norvegia, pe parcursul iernii trecute. De asemenea, sistemul a fost evaluat în teren utilizând vehicule de tip Ford Raptor, demonstrându-și versatilitatea și capacitatea de integrare pe diverse platforme terestre.
Extinderea către piața globală: Contracte europene și perspective pentru forțele terestre americane
Impactul tehnologiei pe piața de apărare este deja vizibil. Dezvoltatorul a confirmat deja semnarea unor contracte cu doi clienți europeni, ale căror nume rămân confidențiale. Deși sistemul nu a fost încă prezentat oficial în demonstrații pentru Armata SUA, sunt așteptate teste oficiale cu forțele americane în cursul acestui an, interesul pentru soluții autonome de recunoaștere fiind la un nivel record.
Livrările pentru noul sistem sunt programate să înceapă în anul 2027. Totodată, producătorul și-a luat angajamentul de a dezvolta module suplimentare care vor extinde utilitatea sistemului. Viitoarele actualizări vor include sarcini utile letale și senzori specializați pentru detecția amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).
Siguranță sporită pentru operatori: Automatizarea ca pilon central al misiunilor de mare intensitate
Obiectivul principal al sistemului Black Recon este acela de a oferi comandanților o imagine clară și persistentă asupra câmpului de luptă, fără a expune militarii la riscuri inutile. Prin automatizarea completă a lansării, recuperării și reîncărcării, operatorii primesc acces rapid la informații tactice esențiale, menținând în același timp un ritm ridicat al operațiunilor.
Această soluție de ultimă generație subliniază tendința globală de a integra sistemele autonome în structura de bază a unităților de infanterie mecanizată, oferind o protecție sporită și o capacitate de reacție mult mai rapidă în fața amenințărilor imprevizibile.
Actualitate
Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei
O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.
Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal
Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.
Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac
Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.
Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice
Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.
-
Exclusivacum 4 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum o ziInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 3 zileNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum 3 zileRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX



