Actualitate
De ce a fost obligată la plata unor despăgubiri compania celor mai bogați români?! Tribunalul București a găsit Dedeman vinovată, dar cunoscuta companie a contestat prima decizie (MOTIVARE)
Dedeman, cea mai mare companie cu capital românesc, se află în centrul unui proces fără precedent după ce unul dintre clienții săi a suferit un accident în timp ce se afla în magazinul din Băneasa pentru a cumpăra materiale de construcție. Două țevi metalice, neasigurate cu bară de protecție, au căzut peste el, iar bărbatul a fost transportat, de urgență, cu răni, la spital. În primă fază, compania a fost condamnată la plata unor despăgubiri, dar a contestat decizia, iar Curtea de Apel București se pregătește acum să înceapă judecata în faza a doua.
GÂNDUL.RO, vă prezintă, ÎN EXCLUSIVITATE, detalii despre acest accident, dar și motivele pentru care magistrații de la Tribunalul București au hotărât, la fond, să ”condamnare” compania fraților Pavăl, unii dintre cei mai bogați români.
O zi absolut normală s-a transformat într-un coșmar pentru Cristian Alexandru Viciu. Bărbatul a mers la magazinul Dedeman Băneasa pentru a cumpăra materiale de construcție, numai că a ajuns la spital și a avut nevoie de mai mult de o lună de zile pentru a se recupera.
Raionul de țevi metalice, ”capcană” pentru clienții Dedeman Băneasa
Fără să realizeze pericolul care îl pândea la raionul de țevi metalice, Cristian Alexandru Viciu a intrat în magazinul Dedeman Băneasa pentru a cumpăra materiale de construcție. Era ora 18.00, iar scenariul a luat, brusc, o turnură neașteptată.
După ce a luat din raft ce avea nevoie și se pregătea să îndrepte către casa de marcat, bărbatului i-au căzut în cap – în zona frontală și cea parietală – două țevi metalice cu dimensiune 60 x 40 x 2, lungi de 2 metri (rectangular), acestea fiind așezate, pe raft, la o înălțime considerabilă. Țevile cântăreau aproximativ 15 kilograme și nu fuseseră asigurate cu o bară de protecție de responsabilii magazinului. În urma anchetei s-a stabilit că ”țevile au acționat asupra sa cu o forță de 125.5 newtoni, ceea ce înseamnă că o astfel de lovitură ar fi putut fi fatală, viața bărbatului fiind pusă în pericol”.
Inițial, bărbatul nici măcar nu și-a dat seama că sângerează, un alt client al magazinului atenționându-l. Cristian Alexandru Viciu a mers la biroul de relații cu publicul și a solicitat ajutor, însă nu l-a ajutat nimeni, deoarece ”șeful se uita pe camere” și a fost nevoit să se descurce singur. A intrat în toaletă, pentru a se spăla, fiindcă sângerarea era deja abundentă, sunându-și soția. Aceasta a fost cea care a sunat la numărul de urgență 112, iar în tot acest timp niciun angajat al magazinului nu l-a băgat în seamă. Abia după 10 minute a venit un angajat Dedeman Băneasa pentru a-i aduce bărbatului rănit hârtie igienică și vată.
Responsabilul magazinului a ”descoperit”, într-un târziu, o trusă medicală
Cristian Alexandru Viciu a declarat în fața judecătorilor că atitudinea responsabilului de magazin din acea zi a fost una demnă de o tragi-comedie. Și-a făcut apariția, văzându-l că sângerează, numai că descoperirea unei truse medicale de prim-ajutor s-a dovedit a fi o provocarea aproape imposibil de depășit.
După 30 de minute, au sosit la fața locului voluntari SMURD… din alte magazine, iar angajații Dedeman au reușit – într-un final – să găsească trusa medicală. Cu toate acestea, bărbatului nu i-a fost acordat primul ajutor. Cu puțin timp înainte de sosirea ambulanței, responsabilul de magazin l-a ”invitat” pe bărbatul rănit într-un birou, numai că scopul nu a fost acela de a-l ajuta, ci doar de a-l scoate de sub privirile celorlalți clienți pentru a nu-i… speria. Trebuie menționat că declarația lui Cristian Alexandru Viciu a fost susținută chiar de imaginele suprinse de camerele de luat vederi din magazin, acestea fiind salvate chiar de responsabilii Dedeman Băneasa și vizualiate de polițiștii care au demarat ancheta.
Ambulanța solicitată de soția bărbatului l-a transportat pe acesta la Spitalul de Urgență Elias starea sa fiind una îngrijorătoare. Potrivit femeii, aceasta a avut un șoc atunci când și-a întâlnit bărbatul, la spital, plin de sânge și cu capul spart.
”După ce a discutat cu medicii de la Camera de Gardă și a înțeles că situația este gravă, aceasta (n.red. – soția bărbatului accidentat) a luat legătură cu numitul S. A. (n.red. – responsabilul de magazin din ziua respectivă) pentru a-i reproșa faptul că nu a avut nici cea mai mică intenție să îl ajute, iar acesta a avut o atitudine total nepotrivită, neprofesională și nepoliticoasă, spunându-i soției sale că asta se întâmplă în magazinele de construcții”, se menționează în hotărârea de la fond.
”Ambuscada” Dedeman Băneasa și o lună de concediu medical pentru bărbatul ”ghinionist”
Accidentul în care a fost implicat Cristian Alexandru Viciu din cauză că angajații Dedeman Băneasa nu au catadicsit să fixeze o bară de protecție pentru a asigura țevile metalice se putea transforma într-o tragedie.
Dar, chiar dacă bărbatul a scăpat cu viață, a fost nevoie de mai bine de o lună pentru ca el să își poată relua viața normală, în tot acest timp fiind nevoie de investigații medicale amănunțite – ”2 investigații computer tomograf, RMN atât pentru zona cerebrală, cât și pentru zona cervicală, nenumărate consultații la neurologie, la medicină internă, oftalmologie, balneo-fizioterapie și recuperare medicală”.
”Primele trei săptămâni de la producerea accidentului au fost dificile pentru mine, nu m-am putut deplasa singur, având fotofobie și dureri severe de cap, motiv pentru care am și revenit la Camera de Gardă a Spitalului Elias. În toată această perioadă am avut nevoie de însoțitor, neputând să mai conduc mașina, îngreunând, astfel, și situația soției mele. Totodată, ca urmare a accidentului pe care l-am suferit în magazinul Dedeman Băneasa, am rămas și cu cicatrici în locurile în care s-au produs loviturile, însă cea din zona frontală este cea vizibilă”, spune bărbatul.
Din cauza faptului că nu a putut să își desfășoare activitatea, Cristian Alexandru Viciu nu a mai putut să își îndeplinească nici obligațiile contractuale ce îi incumbau din contractul de mandat pentru agentul de asigurare (…), încheiat cu MedLife Europe Designated Activity Company, iar societatea a reziliat contractul.
Potrivit actelor medicale depuse la dosarul cauzei, Cristian Alexandru Viciu a suferit un traumatism cranio-cerebral, iar certificatul medico-legal eliberat de către Institutul Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” (…) conține următoarele constatări:
- plagă de aproximativ 3 cm, ale cărei caracteristici morfologice nu pot fi examinate fiind acoperite cu steristrip (n.red. – plasture)
- plaga de 1 cm. acoperită de steristrip parietal dreapta, acuză amețeli, acuză cefalee.
- motivul prezentării: TCC și TCF prin lovire accidentală cu un corp dur;
- anamneza: lovire accidentală cu un corp dur (țevi metalice) cu TCC secundar fără alte semne/simptome, fără pierdere conștientei; fără acumulări hemoragice craniene
- diagnostic final: TCC minor; plăgi contuse și frunte parietal stânga cu hematom epicranian parietal stânga
După ce a fost la un pas de moarte bărbatul a rămas și fără loc de muncă
Se spune că un necaz nu vine niciodată singur, iar Cristian Alexandru Viciu simțit asta pe propria piele. Nu numai că a fost nevoit să stea mai mult de o lună de zile în concediu medical, dar a rămas fără nicio sursă de venit din cauza neglijenței angajaților Dedeman Băneasa.
Bărbatul spune că – până la momentul accidentului – a avut o relație contractuală excelentă cu Metropolitan Life, îndeplinindu-și toate criteriile de performanță, ceea ce a dus și la obținerea unor venituri suplimentare față de suma garantată lunar în contract.
”Rezilierea acestui contract, ca urmare a faptului că nu mi-am mai putut desfășura activitatea, a avut ca rezultat și imposibilitatea de a-mi conduce propria agenție, deoarece finalitatea acestui contract era crearea unei rețele de agenți, a unui portofoliu propriu de clienți și deschiderea unor agenții Metropolitan Life pe care ar fi trebuit să le conduc, fapt ce ar fi generat niște venituri mult mai mari față de sumele menționate în contract. În acest moment, situația mea este din ce în ce mai gravă, deoarece nu am reușit să îmi găsesc un alt loc de muncă. M-am prezentat aproape în fiecare zi la medic, făcând fizioterapie două ore pe zi”, declară Cristian Alexandru Viciu.
Surprinzător, Dedeman Băneasa nu a manifestat nicio urmă de interes față de problemele cu care s-a confruntat bărbatul pe parcursul celor 3 luni scurse de la data producerii accidentului, neglijența și indolența fiind ”puncte de reper”.
Cristian Alexandru Viciu a sesizat inclusiv Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, iar în răspunsul primit i s-a transmis să se adreseze organelor de urmărire penală. Bărbatul a dat în judecată Dedeman, cerând 600.000 lei daune materiale și 400.000 lei daune morale.
”La cuantificarea daunelor morale arată că până la sfârșitul lunii decembrie a fost total izolat deoarece starea de sănătate nu i-a permis să desfășoare activitatea în mod normal și nici să își trăiască viața ca un om normal, soția sa fiind nevoită să se descurce singură și totodată să aibă grija și de reclamant, inclusiv să îl ducă la doctor, să clarifice situația sa de asigurat cu Casa de Asigurări, respectiv ANAF. Vizitele nesfârșite la doctor au creat un stres suplimentar deoarece de la consult la consult situația se schimba, erau necesare alte investigații, tratamente, iar faptul că toți medicii care l-au văzut i-au spus ca loviturile la cap trebuie monitorizate pe termen lung, dându-i de înțeles ca oricând se pot produce modificări, nu i-au ușurat situația”
Extras din motivarea instanței de judecată
Dedeman SRL a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată
Cea mai mare companie cu capital românesc s-a dovedit a fi insensibilă, chiar dacă accidentul bărbatului s-ar fi putut încheia tragic.
Nu numai că, la momentul respectiv, angajații magazinului din Băneasa au dat dovadă de o lipsă de reacție strigătoare la cer, dar conducerea companiei a formulat și o întâmpinare prin care a cerut ca cererea de chemare în judecată formulată de Cristian Alexandru Viciu să fie respinsă. Totodată, reprezentanții Dedeman Băneasa au susținut și că locul în care s-a produs accidentul nu era ”acoperit” în totalitate de camerele de luat vederi, motiv pentru care nu s-a putut vedea ”tot ceea ce s-a întâmplat în realitate”.
”Pârâta DEDEMAN S.R.L a formulat întâmpinare la acțiunea reclamantului prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată ca netemeinică și nefondată; respingerea capătului de cerere cu privire la daune materiale ca netemeinic și nefondat; respingerea capătului de cerere referitor la daune viitoare ca netemeinic și nefondat; respingerea capătului de cerere cu privire la daune morale ca netemeinic și nefondat. În subsidiar, în cazul în care se va admite cererea de chemare în judecată, s-a solicitat respingerea capătului de cerere referitor la daune viitoare ca netemeinic și nefondat; diminuarea pretențiilor reclamantului cu privire la daune materiale doar la cheltuielile medicale pentru care poate fi stabilită legătură de cauzalitate cu evenimentul produs în magazinul pârâtei și doar în măsura în care aceste cheltuieli pot fi probate cu documente, financiar-contabile; diminuarea pretențiilor reclamantului cu privire la daune morale la suma de 1.000- 1,500 euro”, se arată în motivarea instanței de judecată.
Sentința judecătorilor: ”Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de…”
Cristian Alexandru Viciu a cerut, în instanță, 600.000 lei daune materiale și 400.000 lei daune morale. Analizând toate informațiile depuse la dosar, judecătorii de la Tribunalul București au decis au hotărât ca Dedeman SRL să îi plătească bărbatului 50.000 de lei reprezentând daune morale.
”Tip soluție: Admite în parte cererea. Soluția pe scurt: Admite în parte cererea. Obligă pârâta (n.red. – Dedeman SRL) la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale. Respinge în rest cererea reclamantului, ca neîntemeiată. Obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.200 lei , cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. (…) Obligă pârâta la plata în favoarea statului a sumei de 2.105 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă pretențiilor admise. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul București, secția a IV-a civilă”, au hotărât magistrații.
Accidentul lui Cristian Alexandru Viciu nu este doar un caz izolat. Dedeman SRL s-a aflat în mijlocul unui alt scandal, fiind obligată să plătească – în 2018 – 6.000 de euro daune morale către un bărbat din Iași, Adrian Alexie. Acesta s-a ales cu o tăietură la picior după ce o foaie de tablă a căzut din căruciorul unui alt client. Foile de tablă nu fuseseră aranjate corect în cărucior, iar judecătorii au decis că societatea Dedeman a fost ”parțial responsabilă de incident”.
În ce privește accidentul din București, Curtea de Apel a primit deja contestația companiei Dedeman și se pregătește să fixeze termen pentru prima înfățișare în faza a doua a procesului.
Actualitate
Umbrele trecutului: Conexiunile lui Bill Clinton cu Jeffrey Epstein, reanalizate la lumina noilor devoalări
Scandalul Jeffrey Epstein, miliardarul acuzat de trafic de persoane și abuzuri sexuale, continuă să genereze valuri de controverse, mai ales în contextul apariției unor noi loturi de documente și mărturii. Aceste devoalări reaprind dezbaterea publică asupra legăturilor sale cu figuri proeminente, iar declarațiile anterioare ale unor personalități sunt acum supuse unei noi analize riguroase. În centrul atenției se află și fostul președinte american Bill Clinton, a cărui relație cu Epstein și Ghislaine Maxwell a fost, de mult timp, o sursă de speculații intense.
O declarație oficială sub semnul intrebării
În 2019, la trei zile după arestarea lui Epstein, Bill Clinton a emis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, o declarație scurtă pe Twitter, menită să clarifice și să delimiteze implicarea sa. Textul oficial sublinia că președintele Clinton nu avea cunoștință despre „teribilele crime” pentru care Jeffrey Epstein fusese condamnat în Florida sau despre cele nou aduse în discuție la New York.
Potrivit declarației, între 2002 și 2003, Clinton ar fi efectuat un total de patru călătorii la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein: una în Europa, una în Asia și două în Africa. Se specifica că aceste deplasări erau legate de activitatea Fundației Clinton, iar personalul, susținătorii Fundației și echipa sa de protecție din Secret Service erau prezenți la fiecare etapă a călătoriilor. De asemenea, era menționată o singură întâlnire cu Epstein, în biroul său din Harlem, în 2002, și o scurtă vizită, aproximativ în aceeași perioadă, la apartamentul lui Epstein din New York, alături de un membru al personalului și echipa de securitate. Declarația concluziona că nu mai vorbise cu Epstein de peste un deceniu și că nu vizitase niciodată Insula Little St. James, ferma lui Epstein din New Mexico sau reședința sa din Florida.
Călătorii și intâlniri: O imagine incompletă?
Deși oficial, declarația lui Clinton a încercat să ofere o imagine clară și limitată a interacțiunilor sale cu Epstein, analiștii și publicul au pus sub semnul întrebării exhaustivitatea acestei prezentări. Mulți susțin că mărturia din 2019 ar putea fi doar o parte a adevărului, lăsând loc pentru numeroase întrebări fără răspuns și detalii potențial omise.
Istoria relației dintre Clinton și Epstein a fost adusă în atenție publică încă din 2011, când Virginia Roberts Giuffre, una dintre victimele lui Epstein, a vorbit despre conexiunile miliardarului cu personalități influente. Contextul noilor documente și mărturii readuce în discuție necesitatea unei transparențe complete, sugerând că legăturile dintre fostul președinte și controversatul finanțist ar fi putut fi mult mai complexe decât cele admise inițial.
Epstein și cercurile puterii: O rețea extinsă
Cazul Jeffrey Epstein a dezvăluit o rețea extinsă de influență, implicând nu doar figuri politice, ci și nume sonore din mediul de afaceri, academic și aristocratic. Fiecare nouă informație aduce la lumină noi conexiuni și ridică întrebări esențiale despre modul în care Epstein a reușit să opereze sub radar pentru o perioadă atât de lungă, protejat de rețelele sale de susținere.
În acest peisaj complex, declarația lui Bill Clinton, departe de a închide capitolul, continuă să fie un punct de referință într-o anchetă mult mai amplă, care pare să scormonească din ce în ce mai adânc în cercurile înalte ale societății. Adevărul complet despre interacțiunile sale și ale altor figuri publice cu Epstein rămâne o necunoscută persistentă, iar presiunea pentru devoalări suplimentare nu face decât să crească.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
-
Exclusivacum 4 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 3 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Featuredacum 3 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 4 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 5 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!



