Actualitate
Program integral Mozart, transmis live, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“
Joi, 22 octombrie 2020, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Lior Shambadal, va susține, de la ora 19.00, un program integral semnat de Wolfgang Amadeus Mozart, în regim live, în cadrul stagiunii online. Concertul este transmis în direct, fără spectatori, din Sala mare a Ateneului Român, pe canalele online ale instituției. Programul Mozart este alcătuit din Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KV App.56 (completare de Philip Wilby), cu violonistul Florin Croitoru şi pianistul Cristian Niculescu în ipostază solistică, Motetul în re major, Ave Verum Corpus, KV618, Missa în do major, KV220. Corul Filarmonicii „George Enescu” este pregătit de Iosif Ion Prunner. „Va fi o premieră cu Missa în do major KV220, alături de cunoscutul dirijor Lior Shambadal. De asemenea, va fi interpretat în premieră la Ateneu, Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră”, subliniază dirijorul Iosif Ion Prunner.
„Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KV App. 56 este o lucrare reconstruită de compozitorul şi muzicologul britanic Philip Wilby, din care Mozart a conceput un fragment de 120 de măsuri din partea întâi. Philip Wilby a finalizat această primă mişcare, iar pentru următoarele două a ales să orchestreze secţiunile similare dintr-o lucrare din aceeaşi perioadă, şi anume Sonata pentru pian şi vioară în re major, KV 306, apreciind că aceasta din urmă pare să fi fost compusă pe scheletul concertului neterminat”, explică muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.
Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”
Dirijor
LIOR SHAMBADAL
Solişti
FLORIN CROITORU
CRISTIAN NICULESCU
Program
Wolfgang Amadeus Mozart
Concert în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KVApp.56 (completare de Philip Wilby)
Motet în re major, Ave Verum Corpus, KV618
Missa în do major, KV220
Dirijorul corului
IOSIF ION PRUNNER
Concertul transmis live de pe scena Ateneului Român va putea fi ascultat pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu”: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube ().
***
Lior Shambadal
Născut la Tel Aviv în 1950, Lior Shambadal a studiat în oraşul natal violă, trombon, compoziţie (cu Sergiu Natra) şi dirijat. A continuat la Mozarteum Salzburg, unde a lucrat cu Carl Melles. S-a stabilit apoi la Viena şi a fost îndrumat de dirijori de renume: Hans Swarowsky, Carlo Maria Giulini, Igor Markevitch, Sergiu Celibidache, Franco Ferrara. Şi-a extins studiile şi asupra altor domenii, precum muzica electronică şi compoziţia, cu Witold Lutoslawski şi Henri Dutilleux, şi fenomenologia muzicală, la Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz. Compozitor prolific, Lior Shambadal are o creaţie ce cuprinde cu precădere muzică de cameră şi lucrări simfonice. Dirijor principal la Berliner Symphoniker timp de 22 de ani (1997-2019), are o carieră bogată în angajamente ca director muzical şi dirijor invitat în Europa, Asia, Israel şi pe continentul american. În cele peste două decenii la pupitrul Berliner Symphoniker, a dirijat renumita orchestră berlineză în numeroase concerte la Berlin Philharmonie şi la Konzert Haus, precum şi în turnee în Japonia, China, Coreea, Italia, Spania, Irlanda, Anglia, Franţa, Germania.
În 2009-2010 a fost director muzical la Orquesta Filarmónica de Bogotá din Colombia, alături de care a realizat turnee în China şi în Itali. În 1980, Lior Shambadal a devenit dirijor principal la Haifa Symphony Orchestra, iar între 1986 şi 1993 a dirijat Kibbutz Chamber Orchestra Tel Aviv, cu numeroase turnee europene. Între 2000 şi 2003 a condus Orchestra Simfonică Radio din Ljubljana. Fondator al ansamblului Musica Nova din Tel Aviv, Lior Shambadal de asemenea a condus formaţia Mendelssohn Players din Berlin. Repertoriul său în genul operei cuprinde peste 40 de titluri din literatura consacrată (germană, italiană, franceză, rusă, engleză), precum şi prime audiţii absolute, dintre care se pot menţiona „Gesualdo” de Franz Hummel şi „Kirisk” de Magret Wolf, cu un libret de D. Aitmatow. Din 1993 şi până în 2000 a deţinut postul de director general muzical la Pfalztheater Kaiserslautern, realizând peste 400 de spectacole, inclusiv cu ocazia inaugurării noii clădiri a operei. Alte apariţii pe scenele teatrului liric îl regăsesc pe Lior Shambadal în Canada (Ontario Opera), Israel (New Israeli Opera şi Kibbutz Chamber Orchestra) şi Rusia (Teatrul Bolşoi din Moscova). Lior Shambadal susţine frecvent cursuri de măiestrie de dirijat şi de interpretare de lied, în Berlin, Vicenza, Roma, Imola, Pescara, în Republica Cehă şi în America de Sud.
***
Violonistul Florin Croitoru s-a lansat într-o carieră de succes pe plan internaţional în urma debutului său ca solist cu Orchestra Filarmonicii din Viena sub bagheta lui Christoph von Dohnanyi, când a fost elogiat de presa austriacă drept „un solist fenomenal”. S-a format sub îndrumarea unor pedagogi din România, fiind discipolul maestrului Ştefan Gheorghiu şi a urmat cursurile de măiestrie ale profesorilor Erick Friedman, Herman Krebbers şi Jacques Ghestem, Eduard Schmieder, Victor Danchenko. Este deţinătorul a 11 premii la concursuri internaţionale de vioară, în 1992 fiind laureatul concursului „Fritz Kreisler” de la Viena. A susţinut numeroase concerte şi recitaluri pretutindeni în lume. Interpretările sale au fost transmise în difuzări live la diferite posturi de radio şi TV din SUA, Ungaria, Italia, Franţa, Austria, Japonia, Irlanda, Islanda, Suedia, Polonia, Norvegia, Marea Britanie, România. De asemenea, are numeroase înregistrări pe CD cu majoritatea lucrărilor din literatura pentru vioară. Are în repertoriu piese din cele mai diverse epoci stilistice, de la preclasic la muzică contemporană, precum şi câteva programe rare de recital, cum sunt „Nicolo Paganini – 24 de Capricii pentru vioară solo”, „Fritz Kreisler – Universul miniaturilor”, „Virtuozitatea violonistică”, „Florin Croitoru cântă propriile transcripţii şi compoziţii originale”. În 2013, Florin Croitoru a publicat în premieră mondială două albume de transcripţii pentru vioară solo, realizate după unele dintre cele mai frumoase şi dificile piese de virtuozitate compuse pentru pian (www.maximumpublishinghouse.webs.com). Pe lângă activitatea concertistică în turnee în străinătate, începând cu anul 1999 solistul desfăşoară o bogată activitate pedagogică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2003, prin susţinerea tezei de doctorat, s-a materializat cercetarea sa în ceea ce priveşte o nouă metodă de predare a viorii. Ca rezultat, studenţii săi au fost premiaţi la diferite concursuri naţionale şi internaţionale de vioară. De asemenea, Florin Croitoru este invitat ca membru în juriu la concursuri internaţionale.
***
Pianistul Cristian Niculescu desfăşoară o bogată activitate concertistică în săli de prestigiu precum Philharmonie Berlin, Gasteig München, Konzerthaus Berlin, Deutsche Oper Berlin, studiourile de concerte ale Radioului Danez din Copenhaga sau de la Norddeutscher Rundfunk Hamburg, în Franţa, Anglia, Italia, Danemarca, Norvegia, Austria, Japonia şi în SUA. A studiat la Bucureşti cu Cristina Georgescu şi cu Sandu Sandrin şi la Berlin, la Hochschule der Künste, cu Hans Leygraf şi Georg Sava. În perioada 1994-1999 a urmat cursuri de măiestrie cu Dmitri Bashkirov la Salzburg şi la Madrid. A debutat ca solist cu Orchestra Naţională Radio din Bucureşti în 1987 şi în recital la Ateneul Român în 1988; a concertat cu numeroase orchestre din România: Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj sub bagheta maestrului Emil Simon, iar după anul 1999 cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională şi cu Orchestra de Cameră Radio şi cu toate orchestrele filarmonicilor din România. În străinătate este invitat să colaboreze atât ca solist, cât şi în cadrul serilor de muzică de cameră organizate de Cleveland Chamber Symphony, Berliner Philharmoniker, Berliner Sinfonie-Orchester, Norddeutscher-Rundfunk Orchester Hamburg, Brandenburgische Philharmonie Potsdam, Münchner Philharmoniker şi Deutsches Symphony Orchestra Berlin. A fost invitat la renumite festivaluri internaţionale: în Germania la Berliner Festspielen, Musik-Bienale für Zeitgenössische Musik Berlin, Hamburger Musikfest, Nürnberger Tage Neuer Musik, Potsdamer Musikfestspielen, Festivalurile de la Schloss Honhardt şi Schloss Glienicke; în Norvegia la Festivalul Internaţional „Grieg” şi Festivalul de muzică nouă „Autunale” din Bergen; în Danemarca la Festivalurile internaţionale Sobygard, Skagen şi Vendsyssel Festival; în Austria, în cadrul Academiei de vară Mozarteum de la Salzburg; în România, la Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti 2000, 2001 şi 2005), Festivalul Internaţional „George Enescu” Bucureşti, Festivalul „Classic Openair am Gendarmenmarkt” Berlin.
Actualitate
De la legendă la autonomie: Airbus dezvăluie U145, drona gigant care va redefini logistica militară
O premieră mondială la Berlin
Airbus a făcut un pas decisiv către viitorul aviației fără pilot prin lansarea noului sistem autonom U145. Bazat pe consacratul elicopter civil și militar H145, acest vehicul aerian neechipat este prezentat săptămâna aceasta la Salonul Aeronautic de la Berlin sub forma unei machete la scară reală, marcând o evoluție majoră în portofoliul gigantului european. Deși proiectată inițial pentru misiuni de transport logistic, drona promite să devină un pilon central în teatrele de operațiuni complexe.
Inteligență artificială sub o structură consacrată
U145 nu este doar un elicopter golit de scaune, ci o platformă complet autonomă, dotată cu senzori specializați și un sistem avansat de inteligență artificială. Este a doua aeronavă cu aripi rotative din gama Airbus care trece prin acest proces de transformare, urmând pașii modelului VSR700. Pentru a răspunde cerințelor logistice, designul a fost optimizat prin includerea unei uși frontale rabatabile și a unei podele dedicate pentru marfă, facilitând încărcarea și descărcarea rapidă în medii ostile.
Orizont 2030: Drumul spre operativitate deplină
Calendarul de dezvoltare este unul ambițios, dar riguros. Primele teste de zbor, care vor include un pilot de siguranță la bord, sunt programate pentru sfârșitul acestui an. Totuși, maturitatea deplină a sistemului și intrarea oficială în serviciu sunt estimate pentru începutul anului 2030. Această perioadă va fi utilizată pentru a perfecta parteneriatele strategice cu lideri din domeniul misiunilor autonome, asigurând o versatilitate care să depășească simplul transport de provizii.
Arsenalul viitorului: De la cercetare la „navă-mamă”
Dincolo de rolul său logistic, U145 este pregătit pentru o gamă largă de aplicații militare. Acesta va putea fi utilizat în misiuni de recunoaștere înarmată, supraveghere și, esențial pentru tacticile moderne, în echipe mixte „om-mașină” (MUM-T). Mai mult, platforma este proiectată să funcționeze ca o „navă-mamă” pentru lansarea de efecte aeriene, o capabilitate critică în conflictele de înaltă intensitate. Cu o moștenire solidă în spate — familia H145 având peste 1.800 de unități în serviciu și milioane de ore de zbor — U145 pleacă la drum cu avantajul unei fiabilități deja demonstrate în mediul civil și parapublic.
Actualitate
Geeks with Guns”: Duș rece de realism pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în misiunile speciale
În timp ce Pentagonul accelerează integrarea tehnologiilor de ultimă oră, amiralul Frank Bradley, șeful operațiunilor speciale ale SUA, lansează un avertisment critic: entuziasmul pentru Inteligența Artificială (IA) trebuie temperat de realitățile dure ale câmpului de luptă. În cadrul unei intervenții recente, acesta a solicitat o „evaluare lucidă” a modului în care aceste instrumente sunt implementate în teatrele de operațiuni, subliniind că tehnologia nu poate înlocui discernământul uman în momentele critice.
Mitul IA pe front: Între eficiență administrativă și realitatea din prima linie
Deși recunoaște că Inteligența Artificială transformă deja forțele pentru operațiuni speciale, făcându-le mai eficiente în gestionarea datelor și a logisticii, amiralul Bradley atrage atenția asupra unei confuzii periculoase. În prezent, foarte puține sisteme desfășurate efectiv pe front utilizează o „IA reală” la marginea rețelei (edge AI).
„Trebuie să fim extrem de precauți cu privire la modul în care integrăm aceste soluții în livrarea forței letale”, a punctat acesta. Mesajul este clar: deși potențialul există, distanța dintre un algoritm de laborator și un sistem autonom capabil să ia decizii corecte sub foc inamic rămâne considerabilă.
Mașinile nu pot fi trase la răspundere: Etica războiului rămâne o sarcină umană
Pilonul central al argumentației amiralului Bradley este responsabilitatea juridică și morală. Fundamentul oricărui conflict armat modern este guvernat de Legile Conflictului Armat, care impun distincția între combatanți și civili, proporționalitatea forței și umanitatea.
„La finalul zilei, comandantul, omul, este cel care decide utilizarea violenței letale. El trebuie să aibă încrederea că această violență este exercitată în limitele legii”, a explicat acesta. Argumentul decisiv împotriva autonomiei totale a mașinăriilor este unul simplu, dar imbatabil: „Mașinile nu pot fi trase la răspundere”. Indiferent cât de avansat devine arsenalul, de la praștia antică la rachetele Tomahawk sau dronele ghidate prin IA, „omul din buclă” (human in the loop) rămâne o condiție nenegociabilă.
„Doctori în științe capabili să câștige o bătaie de bar”: Noul profil al soldatului de elită
Pentru a naviga în această nouă eră digitală, comandamentul forțelor speciale caută un nou tip de operator. Bradley a descris acest profil folosind o imagine plastică: „Geeks with Guns” (intelectuali înarmați). Este vorba despre militari care sunt simultan letali în teren și fluenți în limbaj tehnologic, capabili să înțeleagă și să manipuleze software-ul care rulează echipamentele de ultimă generație.
Acești „doctori în științe” ai câmpului de luptă trebuie să posede abilitatea rară de a gestiona instrumente complexe fără a-și pierde instinctul de luptător. Totuși, amiralul a insistat pe necesitatea smereniei în fața tehnologiei.
Limitele algoritmului în fața „lebedelor negre” ale războiului
În ciuda promisiunilor oferite de analiza predictivă, amiralul Bradley avertizează că războiul rămâne, prin excelență, un domeniu al imprevizibilului. Niciun algoritm, oricât de sofisticat ar fi, nu poate modela perfect evenimentele de tip „lebedă neagră” – acele situații imprevizibile care pot schimba soarta unui conflict într-o secundă.
„Incertitudinile războiului rămân ceva ce nicio mașină nu poate prezice”, a concluzionat acesta, reafirmând că, în fața haosului din teren, intuiția și etica umană rămân singurele busole sigure. Astfel, viitorul apărării nu aparține mașinilor, ci oamenilor capabili să stăpânească mașinile fără a deveni dependenți de ele.
Actualitate
Investiție record pentru viitorul aviației navale: Marina SUA plusează cu un miliard de dolari pentru noile avioane de antrenament
Într-o mișcare strategică menită să asigure superioritatea aeriană a viitoarelor generații de piloți, Marina Statelor Unite a decis suplimentarea bugetului pentru noul avion de antrenament cu aproape 900 de milioane de dolari. Decizia vine ca un răspuns direct la presiunile industriei de apărare, care a avertizat că subfinanțarea ar putea periclita unul dintre cele mai critice programe de modernizare ale flotei.
Programul, cunoscut sub numele de Undergraduate Jet Training System (UJTS), a suferit o modificare financiară spectaculoasă. Dacă în luna martie plafonul maxim pentru faza de proiectare și producție era stabilit la 1,8 miliarde de dolari, noile date oficiale indică o creștere la 2,7 miliarde de dolari. Această ajustare reflectă o reevaluare realistă a costurilor de producție pentru primele aeronave, într-un context economic și tehnologic tot mai complex.
Realism financiar sub presiunea gigantilor din industrie
Creșterea bugetului nu este doar o cifră într-un tabel, ci rezultatul unui dialog tensionat între oficialii militari și marii contractori de apărare. Reprezentanții Marinei au confirmat că actualizarea plafonului de preț a fost necesară pentru a integra noile estimări de cost rezultate din informațiile recente primite de la potențialii furnizori.
Criticile din partea industriei nu au fost deloc voalate. Lideri din sectorul aviației și securității au subliniat anterior că bugetul inițial de 1,8 miliarde de dolari ar fi reprezentat un „obstacol major”, riscând să sufoce programul încă din primii doi ani din cauza constrângerilor bugetare severe. Această „gură de oxigen” financiară pare să fie biletul de siguranță pentru ca următoarea generație de avioane de școală să nu ajungă un proiect eșuat înainte de a decola.
Arena competitorilor: Cine se luptă pentru contractul de miliarde
Miza este uriașă: un contract care vizează livrarea a până la 216 aeronave moderne. Printre principalii competitori se numără Textron Aviation Defense, care propune modelul Beechcraft M-346N, dezvoltat în parteneriat cu Leonardo. Compania rămâne fermă pe poziții, declarând că este concentrată pe oferirea unei soluții de antrenament probate, capabilă să răspundă nevoilor stricte ale misiunilor navale.
Pe de altă parte, consorțiul format din SNC, Northrop Grumman și General Atomics mizează pe proiectul Freedom Trainer. Deși unii oficiali ai grupului s-au arătat sceptici față de viabilitatea financiară a proiectului în formatul vechi, noua injecție de capital ar putea schimba dinamica negocierilor. Totodată, gigantul Boeing monitorizează atent situația, deși păstrează o discreție totală asupra detaliilor ofertei sale.
Surpriza Lockheed Martin: O posibilă revenire în cursă?
Unul dintre cele mai comentate momente ale competiției a fost retragerea surprinzătoare a celor de la Lockheed Martin, care plănuiau să ofere modelul TF-50N în colaborare cu Korea Aerospace Industries. În lumina noilor realități bugetare, se ridică întrebarea dacă gigantul aeronautic își va reevalua decizia.
Deși oficialii companiei nu au confirmat o revenire, aceștia au punctat că evaluează constant oportunitățile portofoliului lor pentru a se asigura că rămân aliniați cu strategiile de business și misiunile clienților militari. Cu un buget acum mult mai atractiv, competiția pentru formarea piloților de elită ai Marinei intră într-o nouă etapă, una în care excelența tehnologică trebuie să fie susținută de o finanțare pe măsură.
-
Exclusivacum 5 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 2 zileViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 21 de orePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 2 zileIPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
-
Exclusivacum 21 de orePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 5 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



