Actualitate
Doru Pușcașu, cameleonul muzical, despre trupa ,,Om la lună’’: ,,Pentru mine, e ceva fabulos ce mi se întâmplă la vârsta mea’’ (INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE)
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Doru Pușcașu, solistul trupei ,,Om la lună’’, vorbește într-un interviu pentru cititorii Gândul.ro despre cum și-a început cariera în domeniul muzicii, cum a luat naștere numele trupei, precum și despre expereința primului proiect muzical.
Gândul.ro: Pentru început, aș vrea să vă prezentați, în câteva cuvinte, cititorilor Gândul.ro. Cine este omul Doru Pușcașu?
Doru Pușcașu: Salut. Sunt Doru, sunt soț, tată de doi băieți grozavi, fiu și prieten. Am terminat Electronică și Telecomunicații, prin urmare sunt inginer, și am și un master în comunicare și publicitate pe care l-am făcut pentru că mă fascina lumea asta. Am un mic boutique de creație și producție video cu care plătesc facturile și educația copiilor, scriu și cânt în trupa Om la lună. Și, în general, încerc să fac lucrurile mai bine în fiecare zi, să găsesc timp pentru oamenii și lucrurile care mă fac fericit, să fiu mereu conectat cu copiii mei și să le fiu un tată care face tâmpenii cât mai puține. Să simtă că sunt acolo lângă ei în permanență și să simtă dragoste și căldură. Nu e deloc simplu, dar e tare frumos.
Gândul.ro: Cum v-ați început cariera în domeniul muzicii?
Doru Pușcașu: Un bun prieten m-a dus să mă prezinte unui chitarist cu care el voia să își facă o trupă. Ne-am plăcut reciproc de la prima vedere și am hotărât împreună să încercăm să vedem cum ar suna o muzică făcută de noi. Asta se întâmpla în 2002, când eram prin anul doi de facultate. Pentru că ambele posturi de chitarist erau luate, eu am ajuns la bas. Mi-am cumpărat unul care arăta și suna ca o greblă și așa am început să cânt. La voce am trecut mulți ani mai târziu, la plecarea vocalului de pe vremea aceea. Colegii mei au insistat că am voce bună și că ar trebui să cânt eu. Atunci am trecut și la chitară, că nu eram Sting să pot cânta cu vocea și basul simultan. Apoi, am învățat să cânt și la pian și de atunci doar asta am făcut, am cântat.
Gândul.ro: Cum a luat naștere ideea ,,Om la lună’’?
Doru Pușcașu: După ce Oliver, trupa în care am cântat cu prietenii mei cei mai buni preț de vreo șapte ani, s-a oprit, m-am oprit și eu. Și am revenit, pentru că nu mai puteam altfel, vreo șase ani mai târziu. Lumea se schimbase, eu mă schimbasem, așa că am revenit fără prea mari așteptări, doar cu o dorință imensă de a cânta. Și am avut marea surpriză să descopăr că muzica asta a mea este importantă pentru oameni, că ajunge la ei și îi bucură și îi emoționează. Așa că Om la lună crește mare zi de zi. Pentru mine, e ceva fabulos ce mi se întâmplă la vârsta mea.
Gândul.ro: Care a fost inspirația pentru numele trupei?
Doru Pușcașu: O seară cu eclipsă de lună la cabana Postăvaru, într-o iarnă de mult. A fost mai întâi un gând, apoi s-a transformat într-o poezie colectivă, apoi într-un cântec Oliver, iar ani mai târziu, am simțit că om la lună sunt eu. Ce am devenit, cu bunele și cu relele mele, cu nevoile și cu așteptările mele, cu experiența și experiențele mele. E un joc de cuvinte care s-a transformat într-o identitate.
Gândul.ro: Cum vedeți proiectul ,,Om la lună’’ în următorii ani?
Doru Pușcașu: Nu știu ce se va întâmpla, timpurile pe care le trăim sunt atât de imprevizibile, încât mi-e tare greu să vad o perspectivă a viitorului. Pe de altă parte, în tot acest an de când Om la lună e trupă, am făcut mereu lucruri imprevizibile noi înșine, ne-am adaptat și ne-am depășit așteptările mereu. Ce pot să zic cu siguranță este că vom cânta și ne vom bucura de timpul ăsta împreună. Avem deja un an plin de amintiri grozave, am făcut într-un an ceva absolut fabulous, așa simțim cu toții. Album, turneu, sold out-uri multe, prieteni noi, locuri descoperite. Să fim sănătoși, zic, și om vedea.
Gândul.ro: Care a fost primul proiect muzical?
Doru Pușcașu: Trupa 41, cea de care vorbeam la începutul interviului. Trupa de prieteni, cu puțină experiență și mult experiment, o serie lungă de trial and error. Multe așteptări și multe dezamăgiri, dar și bucuria de a compune, de a descoperi lucruri pe care nu le știam despre noi. A fost un bildungs roman, așa cum se zice.
Gândul.ro: Ce vă inspiră pentru a scrie versurile melodiilor?
Doru Pușcașu: Eu scriu foarte mult despre emoții, despre trăiri. E un soi de terapie pentru mine. De asta cred că sunt și așa de relevante pentru oameni versurile mele. Scriu despre lucruri pe care le simțim și trăim cu toții. Și oamenii se regăsesc în cântecele noastre, ele sunt despre ei, despre noi, despre toți. Prin urmare, aș spune că viața însăși este cea mai complexă sursă de inspirație artistică. De la ea îmi iau toate trăirile și le pun în cuvinte și note.
Gândul.ro: Care credeți că a fost cea mai frumoasă experiență din punct de vedere profesional?
Doru Pușcașu: Tot anul acesta a fost extraordinar. Un an în care am trăit de toate. Și care m-a făcut să mă simt foarte confortabil cu cine sunt. Am putut să cânt și pe scene mari și pe scene mici, am compus un disc în perioada de izolare, am trăit niște experiențe minunate alături de colegii mei de trupă, de prietenii mei buni, pentru că timpul ăsta petrecut împreună ne-a dat așa o conectare la care nu mă gândeam. Am experimentat o prietenie începută la maturitate, o prietenie între oameni destul de diferiți, din generații diferite, dar care simt la fel. Anul 2020, așa cum este el neobișnuit, așa cum o să rămână în istorie, pentru mine a fost unul foarte bun profesional.
Gândul.ro: Cum ați descrie momentul în care v-ați urcat prima dată pe o scenă?
Doru Pușcașu: Teribil moment. Am avut niște emoții cât casa, nu puteam să îmi opresc mâinile din tremurat. Și tot mă gândeam ce caut eu acolo, de ce am făcut asta, nu puteam sta cuminte acasă să îmi văd de treabă? Și mi-a luat mulți ani să mai scap de emoții, abia anul ăsta pot spune că mă simt foarte confortabil de fiecare dată când mă urc pe scenă. Pentru că simt că anul ăsta, de fapt, am înțeles cu adevărat că locul meu e acolo, asumat, așa. Locul meu e pe scenă. Și emoțiile s-au transformat în ceva plăcut, într-o bucurie combinată cu o curiozitate și o nerăbdare. Nu mai e deloc frică, sunt niște emoții bune.
Gândul.ro: Dacă v-ați putea întoarce în timp, la debutul carierei, ce sfaturi v-ați oferi?
Doru Pușcașu: Cred că mi-aș spune să plec cu așteptări mai mici și să mă bucur mai mult. Mi-aș mai spune să muncesc și să studiez mai serios, pentru că muzica, la fel ca alte multe lucruri, nu se poate face bine fără muncă zdravănă. Și mi-aș mai spune să nu mă mai iau așa de tare în serios. Multă vreme totul era carne și sânge, totul era cu ultimatumuri și cu pasiuni dezlănțuite. Implicit cu multă suferință. Mi-aș spune, din nou, să mă bucur mai mult și să nu mai iau așa în piept toate prostiile. Nici pe ale mele, nici pe ale celorlalți. Dar una peste alta, cred că am ajuns aici trecând prin toate așa cum am trecut, deci bănuiesc că nu e prea rău nici așa cum am făcut de fapt.
Gândul.ro: Cum v-a afectat situația actuală provocată de pandemie pe plan profesional?
Doru Pușcașu: Dacă vorbesc de profesia cu care îmi întrețin familia, aș putea spune că a fost un an greu, așa cum a fost pentru toată industria de care aparțin. Dar am fost mereu pe linia de plutire, pentru că întotdeauna am încercat să fiu serios și să muncesc cinstit, iar clienții văd și apreciază acest lucru. Așa că, cei cu care am lucrat întotdeauna și cu care am legat o relație profesională trainică au rămas alături de mine, am avut proiecte suficiente cât să nu se simtă criza. Dacă vorbesc de muzică, anul ăsta a fost cel mai prolific an din cariera mea. Cu album, turneu, multe apariții peste tot, festivaluri și tot așa. Mii de kilometri prin țară, prietenii noi, multe experiențe grozave și o perspectivă frumoasă de viitor. Deci bun tare.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum o ziArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă




