Actualitate
Rezultate finale: Ei vor fi „stăpânii” marilor orașe din România în următorii patru ani! Ce rezultate au obținut și pe cine au bătut la alegerile locale!
Gândul.ro vă prezintă azi rezultatele finale ale alegerilor locale din acest an din orașele-reședință de județ din țara noastră. Publicăm astfel rezultatele finale din cele mai mari orașe din România, ce candidați au câștigat marile primării, cu ce procent, și care au fost următorii clasați, adică cei învinși și din ce partide provin aceștia! Datele sunt culese de pe platforma Roaep – Autoritatea Electorală Permanentă.
Aceștia sunt primarii marilor orașe din România, precum și rezultatele alegerilor locale:
Arad
Călin Bibarţ (PNL) a obţinut 33,68% din voturi în cursa pentru Primăria Arad, fiind cu 2.738 de voturi în faţa principalului contracandidat, senatorul Adrian Wiener (USR PLUS), în timp ce senatorul PSD Mihai Fifor (Alianţa PSLC) a obţinut 7.108 voturi.
Alba Iulia
La Alba Iulia Alba, noul primar Gabriel Pleșa (USR PLUS) a fost ales cu 36,81% din numărul voturilor, la o prezență la vot de 35,97%. Următorii clasați au fost Paul Voicu (PNL) și Gheorghe Stanciu (PSD)
Pitești
Piteștul a fost câștigat de PSD, prin candidatul Cristian Gentea, care a obținut 34,82%. Următorii clasați au fost Sorin Apostoliceanu de la PNL și Ionuț Moșteanu de la USR PLUS.
Bacău
Primăria Bacău a fost câștigată de Daniel Stanciu (PNL – USR – PLUS) cu 29,32%, urmat de Sergiu Sechelariu și Cosmin Necula.
Oradea
Orașul Oradea a fost câștigat cu un scor extrem de mare, de peste 70% de către Alin Birta, de la PNL. Ceilalți candidați de pe următoarele locuri au fost Zolta Cseke (Uniunea maghiarilor) și Emilian Pavel (PSD)
Bistrița Năsăud
Aici a câștigat Ioan Turc (PNL – USR PLUS), cu un scor de aproape 42 %. Pe următoarele locuri s-au clasat Marius Niculae și Ionuț Simionică.
Botoșani
Orașul Botoșani a fost câștigat de PSD, prin Ionuț Andrei, care a obținut un scor de 37,10%, urmat de Mugurel Flutur (PNL) și Marcel Gheorghiță (USR PLUS).
Brăila
La Brăila a câștigat Marian Dragomir de la PSD, cu 63%, urmat de Lucian Căprariu (PNL) și Cristian Isvoranu (USR PLUS).
Brașov
Aici a câștigat useristul Allen Coliban, cu 42%, urmat de George Scripcaru (PNL) și Florin Orțan (PSD).
Cluj
Clujul a fost adjudecat de către Emil Boc, cu un scor foarte mare, de 74,76%, urmat de Emanuel Ungureanu (USR PLUS).
Constanța
Aici a câștigat Vergil Chițac de la PNL cu 28,49%, urmat de Stelian Ion de la USR Plus și de către Decebal Făgădău, de la PSD.
Craiova
Olguța Vasilescu de la PSD a câștigat Craiova, cu un scor de 34,29%, urmată de Nicolae Giuglea de la PNL și de Antonie Solomon de la Partidul Ecologist.
Galați
Galațiul a fost câștigat de către Florin Pucheanu de la PSD, cu un scor de 59,19%, urmat de Ionel Rodeanu (USR) și Cătălin Cristache (PMP).
Giurgiu
Acest oraș a fost adjudecat de către Valentin Anghelescu de la PNL, cu un procent de 42,54%, urmat de Marian Măroiu de la PSD și Nicolae Barbu de la Pro România.
Slobozia
Orașul din Ialomița a fost câștigat de către Dragoș Soare de la PNL, cu un scor 31,09 %, urmat de Alexandru Potor (PSD) și de Nicolae Mocioniu de la Pro România.
Iași
Cel mai mare oraș din Moldova a fost recâștigat de Mihai Chirica, trecut la PNL, cu scorul de 42,01%, urmat de Cosette Chichirău (USR PLUS) și Camelia Gavrilă de la PSD.
Baia Mare
Orașul din Maramureș a fost câștigat de Cătălin Cherecheș ( ALIANȚA ELECTORALĂ COALIȚIA PENTRU MARAMUREȘ CMM) care a luat 41,54 % di voturi, urmat de Mircea Cirț de la PNL și Dan Ivan de la USR PLUS.
Drobeta Turnu Severin
Orașul din Mehedinți a fost câștigat de către Vasile Screciu de la PSD (40,38%). Următorii clasați au fost Olimpiu Cîrjan de la PNL și Constantin Gherghe de la Pro România.
Târgu Mureș
Orașul reședință din Mureș a fost câștigat de un etnic maghiar, Zoltan Soos (50,54%), independent, urmat de Claudiu Maior de la Pro România.
Piatra Neamț
„Pietricica” a fost câștigată de către candidatul PNL Andrei Carabelea (26,27%). Următorii clasați au fost Victor Chitic de la PMP și Răzvan Cuc de la „Alianța pentru Piatra Neamț”.
Slatina
Reședința Județului Olt a fost „cucerită” de către Emil Stelian Moț de la PSD, cu un scor de 49,65%, care i-a învins pe Liviu Voiculescu de la PNL și pe Marius Bălașa de la Pro România.
Ploiești
În cel mai mare oraș din Prahova a câștigat Liviu Andrei Volosevici, de la PNL, cu un procent de 57,52%, urmat de Mihai Ganea și Răzvan Enescu (USR PLUS).
Zalău
Reședința județului Sălaj va fi condusă de către PSD, prin Ionel Ciunt, care a obținut 51% din voturi, și i-a învins pe Remus Iordache de la USR PLUS și pe Nicolae Fazakas (Uniunea Democrată Maghiară).
Satu Mare
Orașul va fi condus de către Kereskenyi Gabor (Uniunea Democrată Maghiară) care a obținut un scor de 52%, urmat de Radu Panait de la USR PLUS și de Dorel Coica de la PSD.
Sibiu
Aici primar va fi pentru următorii patru ani Cora Astrid Fodor (Foroumul Democrat al Germanilor), care a obținut 43,05% din voturi. Următorii clasați au fost Cosmin Adrian Bibu de la PNL și Andrei Apostoiu de la USR PLUS.
Suceava
Suceava a fost câștigată de penelistul Ion Lungu, cu un scor de 31,92%, urmat de Marian Andronache de la PMP și de Dan Ioan Cușnir de la PSD.
Alexandria
Cum era de așteptat, reședința județului Teleorman a fost câștigată de către PSD, prin Victor Drăgușin, care a obținut un scor foarte mare, de 50,56%. Ceilalți clasați au fost Veronica Mitran de la PNL Goerge Dobre.
Timișoara
Revelația acestor alegeri este, de departe, germanul Dominic Fritz, de la USR PLUS, care a câștigat orașul de pe Bega cu un scor de 53,25%. Fostul primar liberal Nicoale Robu s-a clasat pe locul 2, urmat de Voichița Lăzureanu de la PSD PPU.
Tulcea
Orașul de pe malul Dunării a fost câștigat de către penelistul Ilie Ștefan, cu cu 40,36% din voturi. Următorii clasați au fost Andaluzia Luca de la PSD și Constantin Hogea.
Râmnicu Vâlcea
Mircia Gutău va fi primar în următorii patru ani la Râmnicu Vâlcea, candidat al Partidului Ecologist, care a luat 47,81% din voturi. A fost urmat de Virgil Pârvulescu de la PNL și de Florin Gheorghiu de la USR PLUS.
Vaslui
La Vaslui a câștigat PSD, prin Vasile Pavăl, cu un procent de 62,02%. Următorii clasați au fost Tudor Polak de la PNL și Alin Silitră de la USR PLUS.
Focșani
Reședința județului Vrancea va fi administrată de către Valentin Misăilă de la PSD, care a obținut 47,1% din voturi. Ceilalți clasați au fost penelistul Ion Șefan și Corina Atanasiu de la USR PLUS.
Cine și cu cât a câștigat în Capitală
Nicuşor Dan – 42, 81 % – 282.631 voturi
Gabriela Firea – 37, 97% – 250.690 voturi
Sector 1
Clotilde Armand (USR – PLUS)- 36.455 voturi (40,95%)
Daniel Tudorache (PSD) – 35.451 voturi (39,82%)
Sector 2
Radu Nicolae Mihaiu (USR-PLUS) – 42.094 voturi (36,91%)
Dan-Cristian Popescu (PSD)- 35.920 voturi (31,49%)
Sector 3
Robert Negoiţă (Alianţa PRO Bucureşti 2020) – 58.786 voturi (43,74%)
Adrian-Flavius Moraru (PNL) – 38.279 voturi (28,48%)
Sector 4
Daniel Băluţă ( PSD-PPUSL ) – 58.577 de voturi (57,03%)
Elena-Simona Spătaru (USR-PLUS) – 30.688 voturi (29,88%)
Sector 5
Cristian-Victor Popescu Piedone (PPUSL) – 25.902 voturi (28,08%)
Daniel Florea (PSD) – 23.649 voturi (25,64)
Sector 6
Ciprian Ciucu (PNL) – 54.134 voturi (43,4%)
Gabriel Mutu (PSD) – 43.105 voturi (34,56)
Actualitate
O nouă dimensiune a recunoașterii pe câmpul de luptă: Teledyne FLIR Defense lansează sistemul Black Recon pentru vehicule blindate
Teledyne FLIR Defense a dezvăluit recent o inovație tehnologică de ultimă oră sub forma unei „microdrone” intitulate Black Recon. Conceput special pentru a fi integrat pe vehiculele terestre cu echipaj uman, acest sistem promite să ofere trupelor de la sol un avantaj tactic fără precedent, transformând fiecare vehicul într-un centru mobil de lansare și coordonare a dronelor.
Sistemul Black Recon este compus dintr-un lansator echipat cu trei aparate de zbor de dimensiuni reduse. Conform detaliilor tehnice oferite, dronele decolează în mod autonom, execută misiuni complexe de recunoaștere, supraveghere și achiziție a țintelor (RSTA), iar la finalul misiunii revin singure la lansator pentru andocare și reîncărcare automată.
Supraveghere persistentă la viteze de top: Performanțele tehnice care definesc noua microdronă
Deși cântărește mai puțin de 450 de grame, Black Recon impresionează prin capabilitățile sale de zbor. Microdrona poate atinge viteze de aproximativ 90 km/h și are o autonomie de zbor de până la o oră. Aceste specificații o fac ideală pentru monitorizarea rapidă a perimetrului în medii de luptă dinamice, unde informațiile în timp real sunt vitale pentru supraviețuirea echipajului.
Testele inițiale au fost deja efectuate cu succes în condiții climatice aspre, în Norvegia, pe parcursul iernii trecute. De asemenea, sistemul a fost evaluat în teren utilizând vehicule de tip Ford Raptor, demonstrându-și versatilitatea și capacitatea de integrare pe diverse platforme terestre.
Extinderea către piața globală: Contracte europene și perspective pentru forțele terestre americane
Impactul tehnologiei pe piața de apărare este deja vizibil. Dezvoltatorul a confirmat deja semnarea unor contracte cu doi clienți europeni, ale căror nume rămân confidențiale. Deși sistemul nu a fost încă prezentat oficial în demonstrații pentru Armata SUA, sunt așteptate teste oficiale cu forțele americane în cursul acestui an, interesul pentru soluții autonome de recunoaștere fiind la un nivel record.
Livrările pentru noul sistem sunt programate să înceapă în anul 2027. Totodată, producătorul și-a luat angajamentul de a dezvolta module suplimentare care vor extinde utilitatea sistemului. Viitoarele actualizări vor include sarcini utile letale și senzori specializați pentru detecția amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).
Siguranță sporită pentru operatori: Automatizarea ca pilon central al misiunilor de mare intensitate
Obiectivul principal al sistemului Black Recon este acela de a oferi comandanților o imagine clară și persistentă asupra câmpului de luptă, fără a expune militarii la riscuri inutile. Prin automatizarea completă a lansării, recuperării și reîncărcării, operatorii primesc acces rapid la informații tactice esențiale, menținând în același timp un ritm ridicat al operațiunilor.
Această soluție de ultimă generație subliniază tendința globală de a integra sistemele autonome în structura de bază a unităților de infanterie mecanizată, oferind o protecție sporită și o capacitate de reacție mult mai rapidă în fața amenințărilor imprevizibile.
Actualitate
Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei
O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.
Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal
Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.
Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac
Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.
Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice
Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
-
Exclusivacum 3 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 3 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum o ziGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 12 oreInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 2 zileNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum 2 zileRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX



