IERI

În dialogul cu dl. Emanuel Valeriu, pînă şi unii oameni ai legii par a jindui după vremurile de odinioară: „De ce presa n-ar putea fi îngrădită?”. Chiar aşa?!?

K. O.

O veste „îmbucurătoare”: Sfecla de zahăr a fost strînsă de pe 8 la sută din suprafaţa cultivată. Scăpăm de diabet!

Semne ale dezgheţului

Scriu aceste rînduri înaintea penultimei zile pe care delegaţia noastră o petrece la New York: cea în care este programată o alocuţiune a preşedintelui Iliescu, în plenul adunării generale, şi o conferinţă de presă. Ambele vizînd chestiuni de cea mai strictă actualitate şi de o deosebită importanţă pentru viitorul relaţiilor României cu comunitatea internaţională. Pînă astăzi, programul s-a dovedit a fi extrem de încărcat, schemei fixate la Bucureşţi adăugîndu-i-se din mers noi momente. Unul dintre acestea a fost o acţiune consacrată femeii; într-o firească succesiune după summit-ul dedicat copilului, desfăşurată sub patronajul cîtorva dintre reprezentanţele de frunte ale feminismului politic, grup dominat de către doamna Margaret Thatcher. 
Cu acest prilej, domnul Ion Iliescu a avut prilejul unui al treilea schimb de cuvinte cu „doamna de fier”, schimb depăşind vizibil simpla amabilitate, fie ea şi diplomatică. Intr-o conferinţă de presă ad-hoc, organizată la sediul misiunii diplomatico române, imediat după recepţie, cu ziarişti români aflaţi la New York, preşedintele ne-a relatat că în cursul acestui scurt dialog, doamna Thatcher a afirmat că înţelege dificultăţile prin care trece ţara noastră în acest moment, dar că este convinsă că ele vor fi depăşite. O constatare şi o convingere de bun augur, care ne fac să credem că gheaţa neînţelegerii, instalată în

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 4 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• O nouă armă de distrugere în masă: „DINCĂ 1001”

Comandantul Forţelor NATO din Europa este deosebit de îngrijorat de dezvăluirile făcute ieri de un ziar independent din Bucureşti in legătură cu agenţii bacteriologici deţinuţi de un cunoscut lider politic român. Amintitul ziar a relatat cu lux de amănunte că dl. Dumitru Dincă — fost şef al Comenduirii Pieţei Universităţii, cunoscut disident neorevoluţionar de largă recunoştinţă europeană — a declarat şi a probat că se află în posesia unei „colecţii de păduchi” ultrasecreţi, amorsaţi într-un container artizanal. Această demonstraţie de forţă făcută de Dumitru Dincă în faţa opiniei publice mondiale ridică o seamă de necunoscute pentru analiştii Institutului de Studii Strategice de la Londra la care s-a apelat de către înalte oficialităţi militare aliate. Sînt aceşti agenţi bacteriologici — se întreabă experţii — opera exclusivă a celebrului disident, sau există o cooperare între liderul amintit şi camarazii săi în producerea acestor temuţi vectori biologici cu rază medie de acţiune? Surse din apropierea NORAD au dezvăluit că, potrivit datelor culese de reţeaua sateliţilor militari de spionaj şi avertizare, producţia armei bacteriologice ,,Dincă 1001″ a început în Golania, în corturile special amenajate pentru mascarea acestei activităţi strategice. Echilibrul militar mondial pare astfel să fie ameninţat de la Bucureşti. 

• „Universul” e deocamdată salvat

Domnul Michel Honorin, unul din cei mal cunoscuţi realizatori de la canalul de televiziune Antenne 2, care toarnă în această perioadă un film documentar în România, ne-a făcut plăcerea unei vizite la redacţie, prilej cu care a ţinut să vadă şi citeva din secţiile tipografiei Universul. Domnul Michel Honorin s-a arătat interesat să cumpere pe loc această venerabilă şi modernă unitate poligrafică, echipa care ii însoţeşte declarîndu-se la rindul său dispusă să contribuie cu mici sume la această achiziţie, la citeva minute după exprimarea ofertei, la tipografie s-a prezentat un purtător de cuvînt al I.R.V.M.R. Bucureşti care a declarat că această acţiune ar reprezenta un sabotaj. La lutta continua.

AMBIDEXTRU

Buletin de ştiri

Cauza accidentului de la Combinatul chimic Făgăraş – o reacţie chimică

Comisia guvernamentală instituită în scopul cercetarii cauzelor care au provocat explozia de la Combinatul Chimic Făgăraş şi-a încheiat cercetările săptămina trecută. Din discuţiile cu reprezentanţi ai procuraturii locale şi ai consiliului de administraţie rezultă că posibilitatea unui sabotaj sau a unui act criminal este exclusă; rămînînd a se stabili dacă este vorba de un accident cu responsabilitate sau la unul tehnic. Cercetările comisiei interne de anchetă, precum şi ale reprezentanţilor firmei suedeze furnizoare a instalaţiei în cauză, concluzionează că aici au detonat circa 7—10 tone exploziv, deşi personalul instalaţiei a respectat întocmai normele de exploatare, de fabricaţie, de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor. Cauza incendiului la nitratorul nr. 4, a fost o reacţie chimică. Evaluarea iniţială a pagubelor la circa 100 milioane lei a fost corectă. Avariile la celelalte instalaţii ale combinatului au fost remediate, astfel că în combinat se lucrează normal. Se aşteaptă concluziile comisiei guvernamentale.

Ziarul Libertatea din 4 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 4 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 4 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Istoria neromanţată a „României Libere”

Din analiza efectuată a rezultat că această adunare generală a avut drept scop „legalizarea” unor iniţiative deja luate de către întreprinzătorii „privatizării ziarului România Liberă” întrucît in data de 22 martie a,c.. deci cu patru zile înainte de organizarea adunării generale, cei 6 iniţiatori, arătaţi mai sus pe baza unor cereri înregistrate în aceeaşi zi au obţinut 6 acorduri ale Comisiei Naţionale pentru Industrie Mică şi Servicii (acorduri de la 1760 la 1765 — ANEXELE nr. 2-7).

În aceste condiţii, salariaţii din redacţia ziarului „România Liberă”, care concurau la e-laborarea numai a cotidianului şi a revistei săptămînale „Acasă”, administrate de Editura „PRESA LIBERA” au fost repartizaţi să lucreze in cele 6 întreprinderi mici, organizate conform Decretului-Lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. Astfel conform acordului nr. 1760/22 martie a.c. ziarul „România Liberă” urma să fie editat numai de 20 angajaţi sub conducerea lui Mihai Petre Băcanu, iar revista săptăminală „Acasă” de către alţi 20 salariaţi coordonaţi de Mihai Creangă (acord nr. 1762/22. III. 1990). Ceilalţi salariaţi au fost repartizaţi în cadrul celorlalte 4 întreprinderi mici: Editura „ROMÂNIA LIBERĂ” condusă de Uncu Anton, Editura „R” condusă de Ichim Florica, „R. L. Informatică” condusă de Niculescu Maier Ştefan şi „Tehnic Press” condusă de Iftimie Ecaterina. Aceste întreprinderi, pină la data prezentului control nu pot prezenta documente atestînd funcţionarea lor, iar angajaţii respectivi continuînd sa lucreze tot pentru editarea cotidianului „România Liberă”.

În baza acordurilor date de Comisia Naţională, Primăria municipiului Bucureşti, la rîndul său, a eliberat în data de 31 martie a.c. 6 autorizaţii de funcţionare pentru întreprinderile mici sus-menţionate (ANEXELE nr. 8—13) toate avînd ca sediu vechea redacţie a ziarului „România Liberă” din Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1.    

Din analiza modului cum au fost eliberate acordurile şi autorizaţiile de funcţionale a celor 6 întreprinderi mici s-a constatat că:
— Editura „PRESA LIBERA” înfiinţată prin Decretul nr. 57/1990 ca instituţie centrală specializată în administrarea presei (a ziarelor şi revistelor care apar in municipiul Bucureşti, inclusiv a ziarului „România Libera”) prin directorul său Pelteacu Stan, nu a luat nici o măsură pentru stoparea transformării cotidianului „România Liberă” in ziar particular şi nu a informat organele competente despre decizia celor 6 intreprinduri mici. In plus, această măsură de stopare putea fi luată avînd în vedere că „privatizarea” ziarului „România Liberă”, propusă şi aprobată de adunarea generală din 26 martie a.c., concretizată in acordurile şi autorizaţiile date nu se putea realiza întrucît pînă la data prezentă nu există un cadru legal pentru trecerea unor unităţi proprietate de stat în cea privată;
— eliberarea celor 6 acorduri de către Comisia Naţională pentru Industria mică şi servicii s-a făcut fără o analiză temeinică, şi cu multă uşurinţă, în sensul că eliberarea acordurilor şi semnarea acestora de către directorul Stroiescu Dan-George s-a făcut în aceeaşi zi (22 martie a.c.) în care au fost depuse cererile de constituire a celor 6 întreprinderi, acestea fiind întocmite de o singură persoană.

COMUNICAT

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de Informare în masă a Adunării Deputaţilor a trimis spre difuzare Agenţiei de presă „Rompres” următorul Comunicat:
Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare in masă a Adunării Deputaţilor a luat act de conţinutul interpelării unul grup de senatori in legătură cu măsurile preconizate de guvern în domeniul presei scrise şi, în mod special, de situaţia creată în jurul statutului juridic al ziarului „România iiberă”.    
Comisia consideră că se impun, intervenţia organelor legal investite pentru clarificarea acestui caz, care nu este singular, şi solicită luarea acelor măsuri care să asigure legalitatea funcţionării ziarelor proprietate de stat.
Comisia hotărăşte formarea unui grup de lucru compus din cîte un reprezentant al fiecărei formaţiuni parlamentare din comisie, care va urmări soluţionarea cercetării în curs.