Administratie
Vremea hienelor
Cred că nu există sentiment mai sfâșietor decât sentimentul că pe zi ce trece, ne putem da seama că România nu mai are nici o șansă de a se repoziționa într-o matcă firească, a ei, fără a dori neapărat să copieze un model societal anume.
Dacă ar fi să fim sinceri, am recunoaște că mulți dintre noi (eu sunt unul dintre ei), nu iși doresc să avem o țară „ca afară”, cu noii noștri oamenii noștri politici, de speță din ce în ce mai joasă, după cum putem vedea mai ales după încheierea unei sesiuni de alegeri, care modifică substanțial scena politică.
„Întâmplarea” de la Mangalia, locul devenit celebru în campanie prin candidatura independentului Mohammad Murad, dar și prin acuzele dovedite despre corupția primarului în funcție, omul premierului Orban, a fost ieri un teatru de război de gherilă urbană. Cu polițiști în civil dar cu pistoalele la vedere (!), care defilau unul dintre responsabilii campaniei lui Murad, a fost oprit în trafic de 7 mașini de Poliție, probabil la ordin, din dorința de a-l discredita și de a-l „ajuta” pe Murad, om cunoscut și iubit pe Litoralul românesc, mulțumită impresionantelor realizări ale acestuia în domeniul turismului, să piardă alegerile, deși trecea drept favorit la funcția de primar.
Îmi aduc caminte de o discuție cu regretatul profesor Mircea Zaciu. Mergeam adesea împreuna cu el și Alexandru Vlad să-l vizităm pe bunul său prieten Ion Vlasiu, la Bistra, unde marele artist își avea atelierul, la poalele de deal împădurit, la care ajungeai pe un drum șerpuitor, într-un peisaj mirific. Pe drum, discutam situația româniei și spre deosebire de Alexandru și de mine, „profesorul”, așa cum îi spuneam noi, era convins că lucrurile se vor înrăutăți in România, pe toate palierele.
Profesorul a născut sintagma „Vine vremea hienelor”, sintagmă pe care am folosit-o, cu voia lui, ca titlul al unei cărți de publicistică, (Vremea hienelor – ed. Presa Universitară clujeană, Cluj, 2007). Acum, după atâția ani, îmi dau seama ce viziune impecabilă avea, despre viitorul nostru. Oridecîte ori mergeam cu „profesorul” în scurte excursii de o zi, în formula amintită, la care se mai adăuga uneori și poetul Ion Mureșan, ne „certam” pe subiectul acesta. În discuțiie cu Alexandru, îl judecam greșit: credeam că marele intelectual obosise să mai spere și, tocmai de aceea, considera totul pierdut. Dar greșeam. Profesorul lupta cu o tenacitate crâncenă pentru statutul și recunoașterea valorii autentice.
E relevant cazul sculptorului Ion Vlasiu, fiindcă tot l-am amintit, căruia Zaciu a luptat să i se acorde titlul de Honoris Causa al Universității din Cluj. Nu era deloc ușor, date fiind intrigile artiștilor locali, care avertizaseră rectoratul că Ion Vlasiu nu are studii. Atunci, cu hotărâre și putere, susținând că o operă ca cea a lui Vlasiu nu are nevoie de patalamale, profesorul, ajutat de altă uriașă personalitate, profesorul Pompiliu Teodor, a învins.
„Nu acordăm titlul pentru o patalama, ci pentru o operă mare. Dau exemplul chiar Universității clujene, care în 1932 acordă titlul lui Goga, care nu și terminase studiile la Budapesta, nu avea diplomă. Și atâția scriitori americani autodidacți, care au primit titluri de la diverse universități? Oamenii nu nu au nici acum puterea să se elibereze de sechelele gândirii totalitare și nu știu să folosească libertatea (…)…”, notează Mircea Zaciu. A venit, după cum prezicea „profesorul”, în mod oficial, „vremea hienelor”.
A început cu Traian Băsescu când la adapostul experimentului luptei anticoruptie Statul Paralel a parazitat si distrus toate institutiile și a înrobit lui Soros sicietatea civila, reușind în final să și încropească si partid, într-un experiment unic, care a distrus coloana vertebrală a Romaniei. Acum, acest partid al securiștilor din Statul paralel este „marele câștigător”, pregătit cu armele tinereții pângărite cu păcatul minciunii, hoției, tâlhăriei, prefăcătoriei, incompetenței, obrăzniciei, nesimțirii, și tupeului zgomotos, să acceadă la cele mai înalte nivele dar și la orice alt nivel al statului. Un partid cu mulți delatori, incapabili să producă lideri, decât forme de viață cu patalama la mână, precum Vlad Voiculescu, Chichirău, Barna, Nicușor Dan, Cioloș, Drulă, Clotilde Armand, Stelian Ion sau Dominic Fritz. Oameni, – cum ar spune Petre Țuțea -, care vin de nicăieri și merg spre nicăieri. Care va fi rezultatul? Vom fi reprezentați, în tot mai mare proporție, atât în țară cât și în afara ei de trădători pe față care ne vând și ne umilesc zi de zi și ori de câte ori vor primi dispoziție de la șefii lor europeni, sau de aiurea. Alt rezultat este că pleacă nu numai tinerii, ci valorile, indiferent de vârstă, din țară, în timp ce sub ochii noștri ni se fură și ne sunt trimiși la prostituție copiii, ne sunt batjocoriți și exploatați cei care muncesc și vor să trăiască în țara lor, ne sunt exterminați și umiliți prin sărăcire, bătrânii.
Prin eforturi considerabile, poetul Mircea Petean, (el însuși prieten al profesorului), a reușit să aprindă o lumină, prin publicarea le editura clujeana „Limes”, a Jurnalul lui Mircea Zaciu, din perioadele 1991-1992 și 1993-1994. Așa cum ne spune, Mircea Petean, acest document e mult mai mult decât un simplu jurnal. „Este cronica de moravuri a unui imens Intelectual, (s.n) de rasă, pentru care fericirea era mereu în altă parte: a trăit într-un oraș pe care nu l-a iubit; s-a resemnat să lucreze o viață într-o universitate pe care ar fi dorit-o schimbată din temelii; s-a afirmat într-o literatură condamnată la o conducere marginală; (…) S-a simțit exilat în propria lui țară prinsă în chingile unui regim concentraționar, iar în Occidentul supertehnologizat, aseptic și mercantil, a visat la o insulă unde să se retragă în deplin anonimat ca să-și scrie testamentul literar.
Iată marea realizare a dlui Orban: instituirea unei puteri oculte, căreia nu-i pasă de România, mafiotizate, bazată pe minciuna. „Cazul” Mohammad Murad stă mărturie. O minciună enunțată din ce în ce mai apăsat si acceptata aproape cu nepăsare. Asta înseamnă, pentru liberalii sufocați, chiar semnul acceptării acordului comun pentru intrarea in etapa urmatoare, in care ca să nu fie eliminați, așa cum au fost țărăniștii. O vreme în care vor fi obligați să accepte dezvoltarea de strategii care n-au nimic comun cu interesele și valorile românilor și cu România. Cele aducatoare de influenta, putere, bani, succes. Și, să nu ne mire dacă liberalii, vor începe să adopte tot mai abrupt tipul de atac dogmatic, de tip progresist, în fața căruia argumentele raționale nu valorează nimic. Aceasta, socotesc eu, va fi schimbarea unei vremi a quasi-normalității, cu ceeace regretatul Zaciu numea „vremea hienelor”.
Octavian Hoandra
Administratie
Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen
Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.
Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.
Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.
„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze
Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.
Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.
Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări
Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.
Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene
România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.
Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova
Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.
O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.
Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria
Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.
Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.
Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității
Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.
Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:
- 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
- Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
- Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.
Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară
Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.
Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).
Administratie
Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români
Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.
Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas
Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.
Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.
Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor
Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.
„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.
Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei
Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.
Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.
-
Exclusivacum 18 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 5 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



