Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 30 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă.

„Am avut astăzi o întâlnire de lucru cu premierul Ludovic Orban și cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru a discuta pe marginea proiectelor de lege reparatorii elaborate de Guvern și menite să corecteze Legile justiției. După cum probabil vă amintiți, am insistat încă de acum câteva luni să se lucreze intens la minister pentru ca aceste proiecte să poată fi puse în dezbatere publică cât mai curând. Doar printr-un dialog transparent și extins se pot repara acele prevederi care s-au dovedit toxice atât pentru actul de justiție, cât și pentru sistemul de justiție.

În ultimii ani, în România s-a vorbit mult despre justiție. Intervențiile legislative intempestive și brutale ale PSD din perioada 2017 – 2019 asupra Legilor justiției au fost extrem de criticate.

Modificările aduse de PSD, făcute fără consultare, cu ignorarea completă a partenerilor de dialog, fie nu au avut o justificare reală, fie nu au reușit să ofere garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra sistemului judiciar.

Efectul acestor amputări legislative s-a concretizat într-un asalt pesedist asupra justiției, unul concertat și bine pus la punct.

Cu toții știm care a fost reacția societății civile, a mediului profesional și, nu în ultimul rând, a organismelor europene și internaționale specializate. Printr-un efort comun societate civilă – Președinte – opoziție parlamentară- magistrați, s-a evitat îngenunchierea sistemului de justiție și subordonarea sa politicului.

De la proteste, sesizări făcute la Curtea Constituțională, Comisia de la Veneția sau alte organisme europene, până la demersurile instanțelor care au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu trimiteri preliminare – dintre care unele vor fi soluționate în curând – toate aceste acțiuni au determinat evitarea acelui pericol. Aceste lucruri nu sunt însă suficiente.

România are multe restanțe, printre care și recomandările MCV, GRECO sau ale Comisiei de la Veneția, care trebuie implementate cât mai curând, dar care trebuie să se reflecte în soluții legislative votate de un Parlament responsabil.

Actuala majoritate pesedistă din Parlament a dovedit în numeroase rânduri că orice proiect bine intenționat poate fi distrus sau deviat de la scopul său în doar câteva zile prin proceduri parlamentare alerte.

Va fi nevoie de o altă majoritate democratică și legitimă, rezultată în urma alegerilor parlamentare, care să își asume și să voteze legi ale justiției coerente.

Proiectele normative au rolul de a repune pe fundamente corecte mecanismele de funcționare ale justiției. Această contra-reformă din ultimii ani nu doar că a bulversat sistemul de justiție, dar a afectat principiile de bază ale funcționării sale: independența, profesionalismul, imparțialitatea și meritocrația. Reintroducerea concursului pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, asigurarea independenței procurorului, instituirea unei proceduri transparente de numire a procurorilor în funcții de rang înalt, reinstituirea unui echilibru instituțional în numirea și revocarea în aceste funcții și reducerea influenței factorului politic, ca și desființarea mult discutatei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, iată,  câteva dintre cele mai importante aspecte care trebuie clarificate.

Mai multe detalii va prezenta în această seară ministrul Justiției.

Am spus în repetate rânduri, o justiție corectă și egalitatea în fața legii sunt pilonii esențiali ai unei democrații autentice.

Românii au dovedit că sunt în mod autentic atașați de valorile democratice și ale statului de drept, care trebuie să se reflecte și în viața statului, a fiecărui sistem public din România.

Așadar, întâlnirea de astăzi îmi reconfirmă hotărârea Guvernului de a face tot ce ține de el, chiar și în aceste condiții, pentru ca sistemul de justiție să funcționeze optim, în spiritul aspirațiilor societății. Aceasta înseamnă că e nevoie de legi bune, de dialog, de atitudine constructivă și, totodată, este nevoie ca oamenii care sunt parte din mecanismul înfăptuirii actului de justiție să-și înțeleagă responsabilitatea enormă pe care o au.

Pentru a crea o reală schimbare pe termen lung, toate aceste deziderate la care m-am referit nu pot fi susținute conjunctural doar de un partid politic sau altul, ori doar pe perioada unui singur ciclu electoral. Dimpotrivă, astfel de deziderate trebuie să fie permanente și asumate de toți factorii decizionali.

Și pentru că am făcut referire la o schimbare profundă în bine, despre asta sunt și alegerile parlamentare din decembrie. Un pas a fost deja făcut, rezultatele alegerilor locale de duminică au arătat că cetățenii își doresc administrații eficiente, care să servească interesul public.

În decembrie trebuie să continuăm acest drum. Pentru dezvoltarea României, majoritatea nocivă care a acționat până acum în Parlament, prin încercări repetate de a dinamita inclusiv economia românească, poate fi sancționată doar prin vot.

Este inadmisibil ca în anul 2020 să avem încă discuții aprinse despre fraudarea votului. Este inadmisibil că practici toxice, folosite în trecut, continuă să fie îmbrățișate de politicieni retrograzi, care nu înțeleg că minciuna și dezinformarea nu mai sunt tolerate de români. Alegerile parlamentare sunt cele care pot trimite în istorie acest mod nociv de a face politică.

Înainte de a vă răspunde la întrebări, vreau să fac și câteva referiri la situația epidemiologică actuală. Opinia aproape unanimă a specialiștilor este că în Europa un al doilea val al pandemiei este iminent.

Deja cele mai multe țări de pe continent înregistrează zilnic cifre mai mult decât îngrijorătoare. Nici la noi situația nu este bună, din păcate chiar astăzi am înregistrat un nou record negativ de infectări.

Este imperativ să facem toate eforturile pentru a inversa acest trend ascendent și a menține epidemia sub control. De responsabilitatea fiecăruia dintre noi depind viața și sănătatea celorlalți.

În mod evident, acest virus nu va dispărea prea curând și, în aceste condiții, până când va fi disponibil vaccinul sau un tratament eficient, trebuie să găsim soluții care să ne permită să avem o societate și o economie funcționale.

În acest moment, prioritar este ca sistemul sanitar să nu fie copleșit de un număr semnificativ de bolnavi de COVID-19.

Așadar, dragi români, respectați cu rigoare regulile, fiți prudenți, evitați aglomerațiile și deplasările inutile pentru a nu vă expune riscului de infectare.

Acum, dacă dumneavoastră din sală aveți întrebări, vă rog!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Ați felicitat PNL pentru scorul istoric obținut la alegerile locale. De cealaltă parte, PSD a înregistrat mai multe pierderi în teritoriu, însă în continuare deține cele mai multe șefii de consiliu județean și a câștigat și cele mai multe primării. Totodată, liberalii s-au clasat pe locul al treilea în Capitală, din punct de vedere al scorului politic. Considerați că Partidul Național Liberal a avut anumite puncte slabe la aceste alegeri sau ar trebui să facă unele schimbări pentru parlamentare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste alegeri au fost câștigate de Partidul Național Liberal cu un scor politic de 34%, urmat de alte partide. Este prima dată în istoria postdecembristă când PSD pierde alegerile locale – știți foarte bine – și din acest punct de vedere această victorie a Partidului Național Liberal este și una simbolică. Este prima dată de după Revoluție când un partid de dreapta câștigă net alegerile locale din România, dar, sigur, nimeni nu este perfect și niciun partid nu este perfect. Şi aici au fost realizări notabile, a fost acest vot popular care a validat politica Partidului Național Liberal, care a invalidat politica pesedistă, dar întotdeauna lucrurile pot fi făcute mai bine. Au fost situații unde, din păcate, rezultatele au fost departe de așteptări, cum au fost și situații foarte interesante, unde rezultatele au fost peste așteptări.

Jurnalist: Domnule Președinte, în declarația dumneavoastră de luni, după alegeri, apreciați că alegerile s-au desfășurat fără probleme majore și chiar ați felicitat autoritățile și pe membrii Birourilor electorale pentru efort. Asistăm însă în ultimele două zile la un val de acuzații de fraudă venite din toate părțile și de la toate partidele, inclusiv de la PNL, cereri de renumărare, plus, au ieșit la iveală o serie de deficiențe în procesul de numărare și de manevrare a voturilor în secțiile de votare. Întrebarea este: vă mențineți evaluarea pe care ați făcut-o luni și ce lecții sunt de luat, dacă sunt, pentru procesele electorale viitoare?

Președintele României: Dați-mi voie, în primul rând, să spun că rămân la opinia mea. Tot procesul electoral propriu-zis a decurs peste așteptări de bine, iar comisiile electorale din secții au lucrat mult, și-au dat silința și au reușit să rezolve problemele care au apărut, însă, se pare că după vot unii indivizi, vom vedea cine anume, au încercat să fraudeze rezultatele, falsificând, se pare, anumite înscrisuri. Este pur și simplu inacceptabil și aceste proceduri trebuie net îmbunătățite. Dacă, dacă se constată că pesediștii au încercat să fraudeze rezultatele votului, atunci este clar că electoratul va sancționa drastic acest comportament, iar autoritățile trebuie să verifice la sânge și cât se poate de rapid cine şi cum și din ce partid a reușit sau nu a reușit să fraudeze rezultatul acestor alegeri. Dincolo de aceste aspecte, care aruncă o lumină foarte proastă asupra unora, este foarte clar că există și proceduri care sunt folosite de anumiți candidați pentru a se pune în scenă, însă, în măsura în care aceste solicitări nu depășesc cadrul legal, ele vor trebui luate ca atare și puse în operă. Repet, cei vinovați vor fi trași la răspundere.

Jurnalist: Astăzi s-a înregistrat un nou record negativ de cazuri de coronavirus și tot astăzi în Capitală spitalele pentru pacienții cu COVID-19 au rămas fără locuri libere. În acest context, care sunt măsurile pe care urmează să le ia autoritățile, astfel încât să fie limitată răspândirea coronavirusului? Şi, dacă vă gândiți la anumite restricții în contextul în care am văzut că și în Capitală s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri?

Președintele României: În primul rând, repet, măsurile care trebuie luate sunt cele individuale, simple, clare: mască, distanță, igienă. Dar, se vede că există persoane care nu vor sau nu intenționează să respecte toate normele, și atunci trebuie să se intervină. Nu ne dorim, eu nu îmi doresc să reintroducem restricții, dar, este evident că, dacă numărul infectărilor crește, în anumite localități și pe anumite segmente este posibil să se reintroducă anumite restricții, altfel lucrurile scapă de sub control. Am vorbit astăzi și cu premierul despre aceste chestiuni și cu ministrul de Interne și cu ministrul Sănătății. Toți sunt foarte hotărâți să facă în așa fel încât lucrurile să nu iasă de sub control. Chiar la ora asta, dacă nu mă înșel, există o videoconferință cu prefecții pentru a stabili ce măsuri și unde trebuie luate. Repet, nu îmi doresc și nu ne dorim să reintroducem restricții, dar dacă lumea nu este atentă și numărul de infectări crește, atunci, acolo unde avem incidența cea mai mare, este foarte posibil să se reintroducă anumite restricții; local, regional, acolo unde gradul de infectare este pur și simplu prea mare pentru a fi tolerat ca atare.

Jurnalist: Tot în ceea ce privește subiectul fraudării electorale, ați fost 14 ani primar, deci știți cum se organizează alegerile locale. Cum ați semnalat și dumneavoastră, anul acesta s-au înmulțit acuzele de fraudă electorală. Întrebarea e: credeți că un primar care își începe mandatul sub aceste acuzații, are legitimitate? 

Președintele României: Un primar are legitimitate prin votul popular prin care este ales și nu prin proceduri administrative și eu sunt convins că toate aceste acuzații vor fi clarificate de autorități și niciun primar nu va fi obligat să-și înceapă mandatul sub semnul întrebării validării alegerilor.

Jurnalist: În prima declarație pe care ați făcut-o după alegerile locale, aţi  numit USR-PLUS şi PNL motoarele schimbării. V-aţi gândit și la acei primari ex-pesediști care au trecut la PNL și dacă da, ce schimbare așteptați de la aceștia?

Președintele României: Eu aștept schimbări de la partidele care au dovedit că au proiecte bune pentru România, au proiecte bune pentru comunitățile lor şi sunt convins că numărul de primari care vor veni cu proiecte bune pentru administrație, pentru comunitățile lor este semnificativ mai mare decât numărul primarilor care doar așteaptă să treacă timpul. Nu putem să individualizăm așteptările de dezvoltare ale unei țări. Este nevoie de oameni dornici să aducă o schimbare în plus, o schimbare pozitivă, sustenabilă, dar în politică este nevoie și de partide care, în ansamblu, sunt dispuse să facă aceste schimbări, să își asume riscul schimbărilor, fiindcă schimbările întotdeauna vin cu un risc politic. Nu toată lumea își dorește schimbarea în bine, să știți. Şi pentru că Partidul Național Liberal, dar și USR-PLUS, care sunt la început de drum, au dovedit că doresc o schimbare a felului în care se face politică în România, că doresc să vină cu reforme bune pentru România și pentru români, din aceste motive am spus și luni ce am spus.

Jurnalist: Așa cum ați anunțat și dumneavoastră, potrivit numărătorii paralele a PNL, Partidul Național Liberal a câștigat aceste alegeri la scorul politic cu 34%. Astăzi a fost o ședință a Biroului politic la Partidul Național Liberal și s-a decis ca majoritățile în consiliile locale și județene să se facă cu partenerii de la USR Plus și PMP. Totodată, este interzisă o majoritate cu PSD, ALDE sau Pro România. Pe de altă parte, neoficial există lideri care susțin că în localitățile mici şi în primăriile mici este mai rezonabil pentru ei să aibă o majoritate cu PSD. Întrucât aţi mai transmis liberalilor că sunteți împotriva traseismului politic și uneori nu s-a ținut cont de opinia dumneavoastră, v-aș întreba dacă de această dată sunteți la fel de ferm și sunteți împotriva unei colaborări de orice fel în teritoriu cu PSD?

Președintele României: Mi se pare corect ca, după alegeri, în partide să se discute cine cu cine poate să facă alianțe și cine cu cine să nu facă alianțe. Din motive pe care le-am enunțat de multe ori, consider că Partidul Național Liberal este forța politică care poate să bată PSD și să schimbe modul în care se face politică în România. Acest lucru este văzut la fel și în PNL și, din acest motiv, colaborările PNL și PSD sunt excluse. PNL este motorul schimbării, PSD este, dacă putem să spunem așa, promotorul politicii toxice, pe care o vedem și în Parlament și pe care nu ne-o dorim noi și nici românii.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Dezbaterea de aseară dintre Donald Trump și Joe Biden a fost apreciată negativ, dezaprobată aproape în unanimitate de întreaga lume și de presa mondială ca fiind caracterizată de un discurs al urii și al dezbinării, mai ales în contextul în care trăim la nivel mondial o criză sanitară și una a democrației. Dacă analizăm campania electorală pentru locale din România, putem să sesizăm pe alocuri un discurs radical de excludere, venit cam de la toți actorii politici și nu numai. Şi permiteți-mi să vă dau două citate scurte. Unul al dumneavoastră: „Pentru PSD nu contează că sute de români au murit. Pentru PSD a fost important să creeze o criză pentru ca să aibă pentru ce critica Guvernul.”. Vă dau și un citat, pentru echilibru, al lui Marcel Ciolacu la adresa liberalilor: „Cea mai mare crimă pe care o comiteți zi de zi este să nu testați populația, să vă bateți joc de români. Da, voi sunteți criminali.”. În consecință, luând în considerare și discursul radical al celor de la PSD, evident, dar acum vă întreb pe dumneavoastră: considerați că ați contribuit într-o mică măsură la o încredere din ce în ce mai scăzută a românilor în politicieni și în democrație printr-un astfel de discurs?

Președintele României: Nu, dar eu cred că prin ceea ce spun public, acum mai nou, mai des, contribui la o mai bună informare și la o mai bună înțelegere a politicii din partea românilor şi sunt convins că toată lumea – și cei care m-au votat și cei care nu m-au votat – au înțeles că lucrurile pe care le spun, le spun în interesul public și că sunt Președintele tuturor românilor.

Jurnalist: Bună seara! Colegii mei v-au întrebat deja despre temele fierbinți ale zilei. Eu v-aș întreba de câte ori v-ați testat dumneavoastră.

Președintele României: Nu m-am testat, fiindcă nu am fost în contact cu nicio persoană bolnavă. Testările se fac atunci când există o bănuială că ar fi o posibilă contaminare. Eu port masca la toate întâlnirile, după cum vedeți păstrez distanța și nu numai în cadrul conferințelor de presă, ci și la oricare alte întâlniri, și evit participarea la evenimente aglomerate, evit total participarea la evenimente aglomerate. Recomand tuturor românilor să fie precauți! E mai bine, e mai sănătos.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Ați vorbit puțin mai devreme despre importanța alegerilor parlamentare. În contextul în care de Paște ați recomandat românilor să stea acasă și să nu iasă pentru a nu se infecta cu coronavirus, pentru alegerilor locale le-ați recomandat românilor să iasă în număr cât mai mare la vot, dar cu măsurile de siguranță, voiam să vă întreb pentru luna decembrie, când vor avea loc alegerile parlamentare, ce le recomandați românilor, în contextul în care vorbim despre două evenimente importante, alegerile parlamentare, și vor urma sărbătorile de Crăciun.

Președintele României: Eu recomand tuturor să respecte toate măsurile, mai ales acelea simple pe care le tot repet – mască, distanță, igienă – și atunci, împreună, vom reuși să îngrădim răspândirea acestei pandemii. Însă, trebuie să recunoaștem, evoluția este fluidă. Trebuie să vedem de la o zi la alta cum evoluează pandemia. Avem prea puține informații încă și oamenii de știință, medicii, experți cercetează cum se evaluează situația pandemiei, cum poate fi tratată, prevenită și așa mai departe. Însă, trebuie să recunoaștem în același timp că acum, la sfârșitul anului, știm totuși mult mai multe despre pandemie, despre virus, despre posibile tratamente, decât am știut, de exemplu, de Paște. Ca atare, în acest moment, experții spun că alegerile sunt posibile, dacă respectam toate normele prescrise. Până atunci mai este mult, observăm, convingem oamenii să fie atenți, și, dacă totul merge bine, atunci cu siguranță putea să avem alegeri parlamentare la fel cum am avut alegeri locale, sper fără circul aferent de renumărare a voturilor și fără furtișaguri sau posibile furtișaguri.

În ce privește sărbătorile de iarnă care vin – clar, vom avea sărbătorile de Crăciun, de Anul Nou, nu cred ca virusul va dispărea până atunci. Și atunci recomand tuturor românilor să-și planifice sărbătorile în așa fel încât să se întâlnească cu relativ puțină lume, să nu meargă în locuri aglomerate, să păstreze distanța, masca și să fie precauți. Și Crăciunul se poate sărbători cu precauție.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, așa cum spuneți, PNL a câștigat alegerile locale, însă cum explicați faptul că, după patru ani de luptă politică cu PSD, o luptă politică pe care ați purtat-o dumneavoastră, PNL și USR PLUS, tot PSD a câștigat cei mai mulți primari din țară, cei mai mulți președinți de consilii județene și a scos un scor politic de 30%  la nivel național, cu doar 4% în urma PNL?

Președintele României: Schimbările în politică, în administrația locală, nu se produc foarte rapid și cu siguranță oamenii au observat în multe localități că există alternative viabile și au votat alternativele. Așa se explică că prima dată de la Revoluție încoace un partid de dreapta, adică PNL, a câștigat alegerile locale, însă PSD, cu toate apucăturile lui și cu toată  abordarea toxică din Parlament are încă un număr destul de mare de votanți, iar dacă eu sau cineva din PNL critică PSD, pe bună dreptate, atunci noi criticăm Partidul Social Democrat, nu alegătorii. Fiecare român are dreptul să voteze și să aleagă pe cine dorește. Nu există alegători buni și aligatori răi, există alegători români. De aceea facem alegeri democratice, de aceea la urmă numărăm voturile și cine are cele mai multe voturi acela conduce.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați menționat ceva mai devreme în discursul dumneavoastră reacția societății civile la asaltul PSD asupra justiției, aceeași societate civilă care de altfel este lăudată și în raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România își arată tot mai des și mai puternic în ultima vreme îngrijorarea față de faptul că lupta împotriva corupției a stagnat. Recent, peste 24.000 de persoane au adresat o petiție, este adresată dumneavoastră, domnului Cătălin Predoiu și procurorului șef DNA, în care își manifestă îngrijorarea față de faptul că DNA pare să ancheteze în ultima vreme infracțiuni mărunte, de competența altor parchete, în timp ce pe marii corupți nu îi mai deranjează nimeni. Dacă pe vremea Laurei Codruța Kövesi vedeam miniștri, foști miniștri și parlamentari trimiși în judecată, acum, cu câteva puține… mă rog, notabile excepții, precum dosarul Unifarm, citim despre mită în pizza, destructurări de rețele de comerț pe plajă la Mangalia sau la Eforie, mai  nimic despre marea corupție. În consecință, cetățenii au solicitat o analiză a activității parchetului anticorupție și repornirea motoarelor DNA. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, dacă lupta împotriva corupției mai este o prioritate în România și ce răspuns aveți pentru cetățenii care vi s-au adresat.

Președintele României: Pentru mine, Președintele României, lupta anticorupție este extrem de importantă și nu am de gând să îmi schimb abordarea în această privință. Iar ceea ce am prezentat astăzi în introducerea conferinței de presă cu siguranță poate să arate că nu doar acest aspect al justiției, lupta anticorupție, mă interesează și ne interesează, ci întreaga justiție, din care face parte lupta anticorupție. Știți foarte bine că au fost mai multe întâlniri și mai multe inițiative în ultima vreme pentru a reporni în forță lupta anticorupție, pentru a reporni în forță lupta împotriva unor rețele de crimă organizată. Toate acestea trebuie repornite. Să fim foarte sinceri, acest asalt brutal al PSD asupra justiției a stopat într-un fel nu numai actul de justiție sau nu a încercat doar să politizeze justiția. De ce credeți că PSD s-a străduit să pună cizma pe gâtul justiției? Pentru că a vrut să oprească lupta anticorupție. Nu a reușit, că ne-am opus cu toții, dar a reușit într-un moment dat s-o încetinească oareceva. Acum întreg procesul, începând cu legile justiției, cu felul în care acționează marile parchete trebuie reimpulsionat, exact la asta lucrăm și eu, și ministrul justiției, cu sprijinul Guvernului și, sper, al societății civile.

Jurnalist: Pentru că vorbeați despre alegerile parlamentare, aș vrea să vă aduc în atenție cea mai recentă decizie a Curții Constituționale. Practic, judecătorii au decis să respingă sesizarea dumneavoastră și astfel să dea drept Parlamentului să stabilească data alegerilor parlamentare. Se pune problema acum ca această dată să fie amânată. Deja s-au luat în calcul mai multe variante. ALDE propune, de exemplu, martie 2021. Întrebarea este dacă vedeți oportună o astfel de amânare a alegerilor parlamentare.

Președintele României: Nu, nu văd oportună amânarea alegerilor parlamentare. Este încercarea jalnică a unor politicieni care știu nu mai intră încă o dată în Parlament să mai prindă câteva luni de diurnă. Cam la asta se reduce, în opinia mea, fiindcă ultimul termen rezonabil din punct de vedere al mandatului este 6 decembrie. Și sper foarte mult ca procedurile care sunt încă în curs să ducă la validarea acestei date. Sunt aproape convins că așa va fi. Niciun politician serios, niciun parlamentar serios nu-și imaginează că poate să stea până la „Sfântul Așteaptă”, doar așa. Mandatul se termină. Riscăm să intrăm într-o perioadă inadmisibilă și vă spun și de ce. Mandatul parlamentarilor se termină pe 20 decembrie. Parlamentul nu se dizolvă din oficiu. Mai rămâne. Își iau diurna, fac „comiții, comitete”. Nu mai pot hotărî legi organice. Pot discuta doar legi simple. Și vă dați seama ce catastrofă pentru România ca în plină iarnă, în plină pandemie, să fie Parlamentul plin de oameni care nu pot hotărî mai nimic. Va fi nevoie de legi, va fi nevoie de acțiune pentru a stăpâni fenomenele care sunt posibile – sper să nu fie cazul. Și atunci, pentru a putea acționa, nu doar pentru legile justiției, pentru a stăvili pandemia, pentru a veni cu legi bune, care lămuresc situațiile concrete, este nevoie de un Parlament cu puteri depline, un Parlament 100% funcțional. Nu un Parlament ca acum, cu o majoritate toxică și cu parlamentari care abia așteaptă să mai ia diurnă încă trei luni de zile peste mandat.

Jurnalist: În completarea întrebării colegei mele, voiam să vă întreb cum vedeți dumneavoastră totuși decizia CCR pe acest subiect, cu legea prin care Parlamentul stabilește data alegerilor, și ce se va întâmpla dacă totuși Parlamentul adoptă amânarea alegerilor parlamentare.

Președintele României: Știți foarte bine că eu nu comentez deciziile Curții Constituționale. Pe de altă parte, până când nu vedem motivarea acestei decizii, este dificil de evaluat ce se întâmplă în continuare. Așadar, așteptăm să se îndeplinească procedura normală, constituțională.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș dori să vă întreb, în contextul în care mâine plecați la Consiliul European și în același context în care astăzi a apărut și un raport al Comisiei Europene privind statul de drept: România susține condiționarea acordării fondurilor din pachetul de redresare de respectarea statului de drept? Și, de asemenea, cum vedeți inițiativa unor state precum Polonia și Ungaria de a face un institut comun, care să verifice dacă se respectă sau cum se respectă statul de drept în țări membre ale Uniunii Europene, printre care și România?

Președintele României: În primul rând, dați-mi voie să vă spun că apreciez apariția acestui raport. Este primul raport care analizează situația statului de drept, libertatea presei, și așa mai departe, în toate statele membre ale Uniunii Europene. România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie, în locul MCV, care discriminează într-un fel România și Bulgaria. Deci, este foarte bine că avem acest raport. Este foarte bine că în acest raport lucrurile sunt spuse așa cum le vedem și noi. De exemplu, legile justiției, statul de drept – se spune clar: în perioada 2017-2019, evoluția a fost foarte problematică. În 2020, Guvernul în funcțiune încearcă să revalideze, să repornească procesul pentru a echilibra ce s-a greșit.

Deci, lucrurile sunt foarte bune. În aceeași măsură, se reiau unele chestiuni care au apărut și în rapoartele MCV și toate aceste lucruri se vor reflecta în proiectele care vor fi prezentate chiar în această seară de ministrul Justiției. Sunt proiecte de reparare a legilor justiției, care vor intra într-o dezbatere amplă, o dezbatere publică, altfel decât a făcut PSD, care le-a aranjat acolo undeva, într-o cămăruță de la partid sau de la Parlament, nu știe nimeni, a ieșit cu ele, le-a împins cu forța, și era cât pe-aci să ne strice toată democrația.

Acest fel de raport este util fiindcă putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde sunt exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică, independentă, și toate lucrurile pe care le-am mai discutat.

Suntem de acord și eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România, suntem hotărâți, și eu, și Guvernul, și partidele democratice, să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine, să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Deci, da, sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept.

Cum se poate face acest lucru? Sigur, prin analiză, prin studiu, prin vot în final, iar inițiativele unor alte state membre, de a înființa institute, prefer să nu le comentez.

Jurnalist: Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a spus săptămâna trecută că are în plan ca toți călătorii să fi testați pe aeroport. Voiam să vă întreb ce informații aveți despre această decizie și dacă știți cumva că se pregătesc alte restricții pentru românii care vor să călătorească în afara țării?

Președintele României: Trebuie să recunoaștem că, în măsura în care avem tot mai multe persoane infectate, în Europa în general, statele au reînceput să introducă tot felul de restricții și pentru intrarea în țară și este posibil să avem și noi nevoie de anumite proceduri. Sper să nu fie cazul să introducem noi restricții, dar aceste chestiuni sunt evaluate la intervale scurte de specialiștii noștri. Știți foarte bine, avem Comitetul național care se ocupă de aceste lucruri. Ce pot să spun eu pentru românii noștri care trăiesc în afara țării, sau pleacă în delegație de serviciu, sau în concediu – să se informeze foarte bine, să vadă care sunt procedurile, să fie responsabili, să se ferească de această boală cruntă și să respecte cu sfințenie măsurile care sunt impuse de autoritățile care au un cuvânt de spus acolo unde se găsesc ei.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, ați spus că nu sunteți de acord cu amânare alegerilor parlamentare, dar, în același timp, tot dumneavoastră, în această seară, ați vorbit despre restricții la nivel local, în cazul în care vom asista la o creștere a numărului de cazuri. Vă întreb, cum este posibilă organizarea alegerilor parlamentare în decembrie în situația în care s-ar putea ca tot atunci anumite localități să fie în carantină, spre exemplu?

Președintele României: Alegerile din decembrie, dacă avem grijă și nu ne infectăm disproporționat, se pot organiza exact în aceleași condiții cum am avut alegeri locale acum, duminica care a trecut. Nu sunt alegeri obișnuite – nici alegerile locale, nici cele parlamentare nu vor fi alegeri obișnuite. Vor trebui respectate norme stricte. Probabil ați fost la vot toți, ați văzut, se măsoară temperatura, se dezinfectează mâinile, sunt proceduri speciale de primire, de citire a documentelor și așa mai departe. Și iată, cu respectarea acestor norme speciale, am reușit să organizăm în condiții rezonabil de bune alegeri locale și putem să organizăm și alegeri parlamentare.

Jurnalist: Dar în cazul în care o localitate va fi în carantină, cum se va putea vota în decembrie acolo?

Președintele României: Carantina nu înseamnă că omul nu iese din casă. Carantină înseamnă că omul nu este din localitate, dar, așa cum se duce să își cumpere pâine, poate să meargă la secția de vot și să voteze, respectând normele sanitare, evident.

Jurnalist: Aș dori să revin la respingerea de către Curtea Constituțională a sesizării pe care ați făcut-o două privind legea potrivit căreia Parlamentul stabilește data alegerilor și nu Guvernul. Ce veți face când veți primi motivarea Curții? Veți promulga legea în această formă sau intenționați să o retrimiteți Parlamentului spre reexaminare?

Președintele României: Ce fac eu de obicei când primesc o motivare de la Curtea Constituțională. O citesc împreună cu specialiștii din Administrație cu mare atenție, analizăm situația și luăm o măsură pe care ulterior o anunțăm public.

Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc tuturor multă sănătate!