Anchete
Ce înseamnă „o Românie normală” pentru Klaus Iohannis/„Îşi bat joc de noi. Efectiv furau cu sacul” VIDEO
Ce înseamnă „o Românie normală” pentru Klaus Iohannis/„Îşi bat joc de noi. Efectiv furau cu sacul” VIDEO/IMAGINILE FRAUDEI LA ALEGERI: Membri USR-PLUS umblă la sacii cu voturi, păziţi de jandarmi, în Sectorul 1
Dan Tudorache, primarul în funcţie al Sectorului 1, a declarat, miercuri, la România TV, că mai mulţi reprezentanţi USR au intrat în clădirea Biroului Electoral Sector 1, de unde au ieşit încărcate cu rucsaci. Social-democratul a explicat că persoanele „nu aveau ce să caute” în clădirea Primăriei Sectorului 1, care în mod normal, e păzită de jandarmi. „Au intrat ca hoţii în clădire şi în vedeam după o oră şi jumătate cu rucsacii în spate. Acel jandarm i-a lăsat să plece. Le-a facilitat plecarea”, a acuzat Tudorache.
În cadrul emisiunii „Punctul Culminant”, edilul PSD i-a explicat jurnalistului Ciutacu faptul că acele persoane „efectiv, la ora 18:30, nu aveau ce să caute” în clădirea Primăriei Sectorului 1.
„Cel mai mult m-a contrariat că acele trei persoane văzute urcându-se, jandarmii le-au facilitat plecarea. Acum îi lasă să plece. Oamenii ăştia îşi bat joc!
Ce trebuie să mai demonstrăm că acolo s-a furat şi se fură în continuare. Au intrat ca hoţii în clădire şi îi vedeam după o oră şi jumătate cu rucsacii în spate. Acel jandarm i-a lăsat să plece. Le-a facilitat plecarea”, a afirmat Tudorache.
Edilul spune că „nu trebuia să fie nimeni în clădire”, la momentul la care se aflau reprezentanţii USR.
„Le refacem tot traseul. În clădire sunt camere. Jandarmii noştri nu i-au lăsat pe reprezentanţii noştri să intre în clădire. Pe reprezentantul PSD care avea la vedere nişte hârzii l-au săltat. (…) Să se facă dreptate şi la hoţia din seara asta la hoţia din USR”, a spus Tudorache.
Unul din indivizii intraţi în sala cu saci este un consilier al lui Clotilde Armand, spun invitaţii din platoul Sinteza Zilei.
Cei care intră în sala cu buletinele de vot o fac de mai multe ori, de vreme ce lumina este aprinsă şi stinsă, constată Mihai Gâdea.
Printre buletinele aflate în sacii din încăperea respectivă sunt şi buletine de vot de la Primăria Generală, precum şi de la Consiliul General.
Explicaţiile Jandarmeriei: „Accesul este restricţionat”
„Vorbim despre o misiune de pază care se desfăşoară la Biroul Electoral de sector. O misiune importantă. Tratăm foarte serios această misiune.
Nimeni nu a intrat în zona restricţionată, păzită şi dată în consemn jandarmului, care are o mare responsabilitate acolo să predea acea încăperea intactă.
Pe parcursul zilei, mai multe persoane au venit în zona respectivă. Persoanele pe care dumneavoastră le-aţi dat la TV au stat mai puţin de 1 minut. Au ajuns în zona în care accesul era restricţionat. Jandarmul din postul de pază le-a pus în vedere că nu au acces la acea oră în acel loc şi persoanele s-au conformat şi au plecat. Nu au ajuns până în zona restricţionată.
Din ce am înţeles de la colegul meu, voiau să verifice integritatea sigiliilor. Toate persoanele care ajung în această zonă nu au acces în încăperea aflată sub paza jandarmului. Accesul este restricţionat şi se face doar când în zonă sunt desfăşurate actvităţi de către membrii biroului de sector.
Accesul este foarte bine controlat. Există un registru în care se trec toate persoanele care intră şi ies din acea zonă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Georgian Enache, la România TV.
În replică, jurnalistul Victor Ciutacu l-a rugat pe reprezentantul Jandarmerie Române să comenteze imaginile suprinse de camerele de supraveghere, prezentate de România TV. În imagini apar mai multe persoane după miezul nopţii, în jurul orei 00:50, în sala în care ar fi fost buletinele de vot, după alegerile locale.
Tudorache: „Ce să mai renumăr?”
„Din cauza asta nu se doreşte renumărarea voturilor”, a acuzat Dan Tudorache.
Edilul social-democrat afirmă că filmarea a fost realizată în noaptea de luni spre marţi.
„Toate s-au petrecut azi noapte când efectiv furau cu sacul. Ce cere renumărarea lor? Ce să mai renumăr? L-a lăsat acolo şi pleacă cu altul”, a spus Tudorache.
De asemenea, avocatul lui Dan Tudorache a afirmat că mai mulți membri ai USR sunt acuzați că ar fi adus saci cu buletine de vot.
„Eu am fost sunat de către un membru al Biroului Electoral de Sector din partea PSD, o femeie. Era disperată că au intrat 30 de membri ai USR în secția de votare, cu sacii în mână, jandarmii permițând, iar doamna a vrut să intre în calitatea ei, să verifice dacă s-au rupt sigiliile. Nu i s-a permis timp de aproape 40 de minute. S-a sunat la 112 de nenumărate ori, nimeni nu venea. Aici jandarmi i-au interzis intrarea, membrilor biroului. USR-iștii erau sus”, a spus Mihai Drăgan, avocatul lui Dan Tudorache, la postul Antena3, citat de DcNews.
De cealaltă parte, consilierul premierului, Virgil Guran, a declarat, în direct la România TV, că dacă există suspiciuni privind votul de la Primăria Sectorului 1, acestea trebuie elucidate.
„În momentul în care există anumite suspiciuni, trebuie elucidate. Dacă e cazul să se renumere voturile, trebuie renumerate. Rugămintea e că nu se victimizeze PSD-ul. Nu mă refer la sectorul 1. Am exemple concrete în Dâmboviţa o comună în care s-au făcut 600 de vize de flotant şi au câştigat pesediştii. Să nu se victimizeze nimeni, nu putem să dăm vina unii pe alţii. Din punctul meu de vedere, unde există suspiciuni, să se renumere voturile”, a spus Virgil Guran.
Şeful PNL Sectorul 1 a venit la locul de unde au fost furaţi mai mulţi saci plin cu voturi. Acesta susţine că nu a a văzut imaginile şi nu poate comenta pe seama acestora.
„Am venit ca simpli cetăţeni să asigurăm că votul românilor este păstrat în cele mai bune condiţii pentru ca să nu existe niciun fel de îndoială. Poate să vadă o ţară întreagă cum se comportă PSD-ul. Noi nu am fost acolo, nu ştiu imaginile. Cei care trebuie să răspundă sunt PSD-işti care au organizat” , a declarat Burduja.
„Eu am incredere în instituţiile statului, există legi. Dacă aşa ceva s-a întâmplat, trebuie să se dea explicaţii. O anchetă este deja în desfăşurare” , a mai declarat Burduja.
Burduja şi Văduva au venit pentru a se asigura că voturile sunt păstrate în siguranţă.
„Cât de mult îşi bat joc de noi? Am văzut filmări când trei persoane avea fiecare în spate un rucsac. Coborau dintr-un loc din care nu aveau ce să caute. O să mă uit pe camere să văd de unde vin acei oameni”, a declarat edilul Dan Tudorache, în direct la România TV.
Reacția poliției
În urma imaginilor apărute în spațiul public, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București- Sectorul 1- Secția nr 4, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, au demarat verificări, pentru stabilirea situației de fapt. (Cerasela N.).
https://www.romaniatv.net/dan-tudorache-noi-dezvaluiri-despre-scandalul-de-la-biroul-electoral-sector-1-isi-bat-joc-de-noi-acolo-s-a-furat-si-se-fura_538960.html
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 18 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 5 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene




