Actualitate
De Ziua Mondiala impotriva risipei alimentare se infiinteaza Federatia Bancilor pentru Alimente din Romania
Lidl este una dintre companiile care, împreună cu Rețeaua Băncilor pentru Alimente, sprijină combaterea risipei alimentare prin acțiuni de amploare la nivel național
29 septembrie a fost declarată Ziua Mondială împotriva risipei alimentare de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations), o decizie pe care Lidl, rețeaua Băncilor pentru Alimente din România și ceilalți parteneri ai acesteia o salută și o sărbătoresc prin înființarea la începutul lunii septembrie a Federației Băncilor pentru Alimente din România – FBAR. Lidl, alături de celelalte companii care susțin rețeaua de Bănci pentru Alimente, sprijină această inițiativă, care atrage atenția populației asupra problemei risipei alimentare și invită și ceilalți actori din mediul privat să se alăture.
De la înființarea primei astfel de Bănci, în 2016 în București, și până în prezent, Lidl a investit peste 2.000.000 lei pentru deschiderea și funcționarea rețelei de Bănci pentru Alimente din România. În plus, compania a dezvoltat constant inițiative pentru a oferi un sprijin suplimentar Băncilor pentru Alimente, prin acțiuni precum colectele de alimente realizate cu ajutorul clienților desfășurate în perioada sărbătorilor.
„Business-ul nostru este, într-o măsură foarte mare, despre alimente. Avem peste 275 de magazine, situate în toate județele țării, ceea ce înseamnă că zi de zi, punem în circulație o cantitate semnificativă de produse alimentare pe întreg lanțul de aprovizionare și până la consumatorul final. De aceea, suntem conștienți că este de datoria noastră să luăm o poziție fermă împotriva risipei alimentare, prin acțiuni concrete, atât la nivelul operațiunilor noastre, cât și prin parteneriate relevante cu societatea civilă. Suntem parteneri ai rețelei de Bănci pentru Alimente încă de la înființarea primei Bănci, iar rezultatele înregistrate până acum de acest program dovedesc că este o soluție eficientă, cu viziune, la problema risipei alimentare în România,” a declarat Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR Lidl România.
Combaterea risipei alimentare cu ajutorul partenerului Lidl – apel la implicare comună
Încă de la înființarea primei Bănci pentru Alimente din România, în 2016, Lidl s-a implicat activ în lupta contra risipei alimentare, sprijinind organizația atât financiar, cât și cu donații de produse. Până în prezent, pe lângă sprijinul de peste 2.000.000 lei pentru deschiderea și funcționarea rețelei de Bănci pentru Alimente din România, Lidl a donat aproximativ 170 de tone de produse alimentare care au ajuns mai departe către persoanele aflate în dificultate, beneficiari ai organizației.
Pentru a veni în sprijinul rețelei de Bănci pentru Alimente pe toată perioada anului, în special în perioadele când este o mai mare nevoie în comunitățile defavorizate, Lidl a realizat o serie de acțiuni suplimentare de colectare și donare de produse. O astfel de inițiativă este colecta de alimente, prin care își propune să îi implice pe clienții săi în sprijinirea persoanelor defavorizate și să îi ajute să conștientizeze problema risipei alimentare și efectele pe care le are aceasta. Ediția-pilot a colectei a avut loc în 2019, în perioada sărbătorilor de iarnă, timp de 2 săptămâni, în 12 magazine din țară. Cu ajutorul clienților săi, Lidl România a colectat 16,7 tone de alimente, care au fost distribuite mai departe către aproximativ 7.000 de beneficiari ai rețelei Băncilor pentru Alimente. Totodată, anul acesta, cu ocazia Sărbătorilor de Paște, compania a donat peste 2.500 de pachete cu alimente și produse de igienă, în valoare totală de 120.000 lei, pentru persoanele vulnerabile.
În perioada ianuarie – august 2020, activitatea Băncilor pentru Alimente din Romania a fost mai intensă față de anul trecut. Cu efort și dedicație s-au colectat la nivel național mai mult de 1600 de tone de alimente, chiar și în noul context al pandemiei de COVID-19. În plus, la începutul pandemiei, în perioada martie – aprilie 2020, Lidl a sprijinit organizația donând peste 4 tone de produse alimentare, care au ajuns la persoane aflate în dificultate. Chiar dacă riscurile pandemiei nu au trecut, echipele Băncilor pentru Alimente încearcă să lupte în continuare împotriva risipei alimentare și să fie alături de persoanele defavorizate care au nevoie de sprijin acum mai mult ca oricând.
Ce sunt Băncile pentru Alimente?
Băncile pentru Alimente sunt organizații non-profit care colectează și distribuie ONG-urilor partenere produsele pe care producătorii, importatorii, distribuitorii sau retailerii le donează. Obiectivul asumat al Băncilor este acela ca alimentele și produsele nealimentare considerate surplusuri, în care au fost investite resurse materiale și muncă, să nu ajungă pierderi sau risipă, ci să fie consumate de către cei aflați în dificultate și care nu au putere de cumpărare. În această categorie de surplus intră produsele:
- care prezintă erori de ambalare, etichetare și gramaj;
- provenite în urma activităților promoționale încheiate;
- care sunt consumate doar într-o anumită perioadă a anului;
- rămase în urma schimbării strategiei de marketing;
- aflate în apropierea datei de scadență;
- alte produse de care proprietarii nu mai au nevoie din diverse motive, dar sunt bune pentru consum/utilizare.
Dincolo de colectare, sortare și redistribuire a produselor primite, echipele Băncilor încearcă să identifice noi oportunități de colaborare, atât pentru a asigura o varietate de produse colectate (pentru a oferi beneficiarilor alimente care să le asigure o dietă echilibrată), cât și pentru a promova ideea donării surplusului.
„Zilnic întâlnim provocări logistice, de finanțare sau de organizare a distribuirii optime a produselor, însă aspectele pe care activitatea noastră le implică ne motivează să continuăm: atât protecția mediului și sprijinul în tranziția către o economie circulară, respectiv un mediu sustenabil, cât și aspectul social întrucât persoanele defavorizate primesc ajutor alimentar, dar și o șansă în plus pentru integrare socială. De asemenea, există un impact pozitiv și la nivelul mediului privat, deoarece companiile care donează își reduc pe de o parte costurile de distrugere a alimentelor care ajung la data scadență și pe de altă parte pot beneficia de anumite facilități fiscale conform Legii nr. 227/2015 și Codului fiscal, în funcție de regimul de transfer al alimentelor: donație sau sponsorizare“, a declarat Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Prima Bancă pentru Alimente a fost înființată în București, în 2016. Aceasta este în același timp prima organizație din România care funcționează conform principiilor FEBA – European Food Banks Federation, iar din anul 2019, în urma unei perioade de monitorizare și training, este Proiect asociat al FEBA. Banca pentru Alimente București a fost urmată de alte patru astfel de organizații în orașele: Cluj, Roman, Brașov și Oradea.
La începutul acestui an, cele cinci bănci s-au afiliat într-o rețea informală a Băncilor pentru Alimente pentru a se putea sprijini reciproc în activitate și pentru a face schimb de produse atunci când există stocuri mai mari într-o anumită regiune, pregătind astfel înființarea unei Federații naționale. În plus, la începutul lunii septembrie 2020, cele cinci Bănci Regionale funcționale au pus bazele Federației Băncilor pentru Alimente din România – FBAR. „Am fi încântați ca această Federație să devină în cel mai scurt timp membră deplină a FEBA. Pe viitor, ne dorim ca activitatea să se extindă și să existe câte o Bancă Regională în fiecare euro-regiune care apoi să se alăture acestei structuri naționale”, a adăugat Gabriel Sescu.
În ultimii ani, activitatea Băncii pentru Alimente București și, ulterior, și a celorlalte Bănci Regionale din țară a fost sprijinită constant de un grup de companii: Lidl România, Metro România, Kaufland România, PENNY, CHEP Romania, Kellogg’s, IWA, Unilever, Nestlé, Danone, Heidi Chocolat, Tymbark, Orbico România, Albalact, Covalact, LaDorna, Rarăul etc. care au înțeles să se implice mai mult în lupta împotriva risipei alimentare, sprijinind Băncile pentru Alimente.
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
Actualitate
Paradoxul din Golful Persic: De ce victoriile aeriene răsunătoare nu mai sunt suficiente pentru a câștiga un război
Atunci când secretarul apărării, Pete Hegseth, a depus mărturie în fața Senatului marțea trecută, acesta a venit pregătit să susțină victoria „istorică și copleșitoare” împotriva Iranului. Bilanțul său era impresionant pe hârtie: marina iraniană scufundată, rachetele neutralizate, baza industrială de apărare distrusă aproape complet și capacitatea militară a Teheranului dată înapoi cu zeci de ani.
Cu toate acestea, senatorii au ridicat o întrebare inevitabilă: dacă înfrângerea a fost atât de decisivă, de ce forțele iraniene continuă să atace bazele americane și navele comerciale? Această discrepanță reprezintă miezul dilemei operațiunii Epic Fury. Deși aviația tradițională a câștigat supremația la mare altitudine, aceasta nu a reușit să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, unde dronele și rachetele ieftine au paralizat traficul maritim.
Iluzia controlului total și eșecul doctrinei clasice
Problema centrală este ignorarea unui concept critic: „litoralul aerian”. Strategii militari tradiționali, precum generalul în rezervă David Deptula, susțin că nu este nevoie de o regândire a conceptelor forțelor aeriene și că superioritatea aeriană se exercită de la sol până la limita spațiului cosmic. Realitatea de pe teren îi contrazice însă brutal.
Litoralul aerian nu este doar o chestiune de altitudine, ci o zonă de contact unde domeniile militarizate interacționează într-un mod nou. Statele Unite au controlat cerul albastru deasupra Iranului, dar acest control nu s-a extins și în zona joasă, unde roiurile de drone și rachetele dispersate nu formează un sistem integrat ce poate fi prăbușit prin lovituri chirurgicale. În timp ce aviația se concentra pe „cerul albastru”, a abdicat de la responsabilitatea de a controla spațiul aerian imediat deasupra apei și solului.
Războiul de uzură la joasă altitudine: O provocare pe care tehnologia de vârf nu o poate rezolva
Superioritatea aeriană tradițională se bazează pe prezența reactivă — avioanele nu pot rămâne permanent în aer, așa că viteza înlocuiește persistența. Această logică funcționează doar dacă inamicul luptă după aceleași reguli. În schimb, sistemele ieftine și consumabile ale Iranului au mutat lupta în jos, în littoralul aerian, o zonă pe care forțele aeriene au considerat-o fie imposibil de controlat, fie problema altcuiva.
Eșecul nu a fost cauzat de lipsa avioanelor de generația a cincea, ci de presupunerile eronate care au stat la baza planificării. Deși forțele americane au distrus radare și centre de comandă, amenințarea persistentă a dronelor a împiedicat marina americană să escorteze navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Conform definiției proprii a forțelor aeriene, dacă nu poți asigura libertatea de acțiune pentru întreaga forță comună, înseamnă că nu deții superioritatea aeriană.
Lecțiile dure din operațiunea Epic Fury și viitorul conflictelor asimetrice
Ideea că o campanie aeriană modelată după succesul din Irak din 1991 ar putea îngenunchea Iranul în scurt timp s-a dovedit a fi o iluzie. Iranul și-a păstrat majoritatea stocului de rachete și a reușit să închidă strâmtoarea timp de luni de zile, obligând Washingtonul să accepte acorduri în condiții nefavorabile.
Controlul aerului se decide astăzi în acest „litoral aerian”, unde mase de sisteme mobile, autonome și cu costuri reduse pot nega libertatea de manevră a unei superputeri. Cea mai grea lecție pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații este că bătălia decisivă s-a mutat mai jos, acolo unde radarele scumpe și avioanele invizibile au o eficiență limitată.
-
Exclusivacum 3 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 2 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 2 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Administratieacum 4 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari
-
Exclusivacum 4 zileRomânia offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți



