Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) participă astăzi, 25 februarie 2021, la webinarul cu tema Dialogul judiciar la nivel mondial şi lansarea bazei de date online a hotărârilor judecătoreşti, organizat de Fundaţia Internaţională pentru Sisteme Electorale (IFES).

Evenimentul îşi propune să analizeze ansamblul specific alegerilor, unde guvernarea şi stabilitatea pot fi compromise, precum şi eventuale cazuri în care judecătorii pot fi supuşi unei presiuni politice acerbe atunci când iau hotărâri care privesc domeniul electoral. Totodată, aceste ipoteze pot afecta semnificativ nivelul de încredere al părţilor interesate privind chestiunile juridice de natură electorală, chiar dacă alegerile se desfăşoară fără incidente.

Obiectivul principal al webinarului este să ofere răspunsuri la întrebări pregnante precum: Care sunt temele comune care apar în hotărârile judecătoreşti din întreaga lume privind domeniul electoral? Cum răspund judecătorii la nivel global la aceste provocări? Care este rolul acestora în disputele pre-electorale şi post-electorale?

AEP este reprezentată la acest eveniment de domnul Daniel Duţă, directorul general al Departamentului logistică şi resurse electorale.

IFES este o organizaţie internaţională care promovează democraţia în întreagă lume şi colaborează cu societatea civilă, instituţiile publice şi sectorul privat pentru a construi democraţii reziliente.

Parlamentul australian s-a mișcat repede și a votat legea care obligă giganţii tehnologici Facebook și Google, dar nu numai, să plătească pentru conținutul de știri preluat din mass-media. La momentul de față, se observă o ofensivă mondială împotriva giganților din Big Tech, care au monopolizat piața publicității pe Internet folosindu-se de informația furnizată de jurnaliști.

Legea a fost adoptată cu uşurinţă după ce companiile Facebook şi Google au ajuns la un acord cu autorităţile australiene pentru a evita să fie supuse unui arbitraj obligatoriu.

Ce drepturi garantează presei noua lege. Exemplu pentru România

Legea deschide calea pentru ca marii jucători digitali să investească zeci de milioane de dolari în știrile furnizate de ziare. Această lege s-ar putea dovedi un model pentru rezolvarea conflictelor dintre giganţii Facebook și Google şi autorităţile de reglementare din întreaga lume pentru a echilibra relaţiile dintre mass-media tradiţionale, aflate într-o mare dificultate financiară, şi companiile IT care domină Internetul şi captează o parte semnificativă a veniturilor din publicitate. Guvernul australian a declarat că legea va garanta că organizaţiile de presă „sunt compensate în mod echitabil pentru conţinutul pe care îl generează, contribuind astfel la menţinerea vie a jurnalismului de interes public în Australia”.

De acum înainte, Google va plăti pentru conţinutul de ştiri care apare în noul său instrument numit Google News Showcase, iar Facebook va trebui să plătească furnizorii care apar în produsul său News, ce urmează să fie lansat în Australia mai târziu în cursul acestui an.

Și WhatsApp a cedat. Promisiunea lui Zuckerberg

După blocarea publicării de linkuri către articole de ştiri din mass-media locale sau internaţionale ca răspuns la proiectul de lege, proprietarul Instagram şi WhatsApp a cedat şi a încheiat un acord de ultimă oră cu guvernul de la Canberra. Mai mult, grupul condus de Mark Zuckerberg a anunţat că va investi cel puţin un miliard de dolari în conţinut de ştiri în următorii trei ani. Această sumă, comunicată într-o postare pe blog de Nick Clegg, responsabil pentru afaceri publice, se adaugă celor 600 de milioane de dolari investiţi în mass-media din 2018.

La rândul său, Google şi-a exprimat deja acordul să plătească „sume semnificative” în schimbul conţinutului oferit de grupul de presă al magnatului Rupert Murdoch, News Corp., care a făcut presiuni în favoarea adoptării acestei legi în Australia. Facebook şi Google au la dispoziţie două luni pentru a încheia alte acorduri prin care să evite un arbitraj obligatoriu.

GRUPARE INFRACŢIONALĂ SPECIALIZATĂ ÎN TRAFIC DE DROGURI, DESTRUCTURATĂ

În urma unei investigaţii care a durat 4 luni, poliţiştii antidrog şi procurorii D.I.I.C.O.T. au destructurat una dintre cele mai importante grupări infracţionale specializate în distribuţia de heroină şi noi substanţe psihoactive din Bucureşti.

Poliţiştii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală au desfăşurat investigaţii pentru destructurarea unuia dintre cele mai importante grupuri infracţionale organizate specializat în distribuţia de heroină şi noi substanţe psihoactive din Bucureşti.

Gruparea ar fi distribuit droguri şi noi substanţe psihoactive, în special în zonele locuite de persoane cu antecedente penale şi fără venituri.

Operaţiunea a fost finalizată în dimineaţa zilei de 23 februarie 2021, când poliţiştii antidrog şi procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 10 percheziţii în Bucureşti, în sectoarele 2 şi 5, la adresele unde locuiesc cei în cauză. De asemenea, au fost puse în executare 23 de mandate de aducere.

În urma activităţilor desfăşurate, au fost ridicate 30 de grame şi 28 de bile de heroină, o pungă şi diferite cantităţi vărsate de praf, susceptibile a fi noi substanţe psihoactive, 10 comprimate de metadonă, 2 grame de cannabis, 8.150 de lei şi 4.310 euro, mai multe seringi hipodermice cu urme, telefoane mobile şi cartele sim, un card bancar, diferite materiale şi recipiente folosite la ambalarea şi porţionarea drogurilor şi noilor substanţe psihoactive, precum şi înscrisuri.

Totodată, la descinderi au fost identificate, legitimate şi verificate peste 50 de persoane depistate în incinta şi în apropierea imobilelor percheziţionate.

Pe parcursul celor 4 luni de instrumentare a cauzei, pentru conturarea probatoriului, poliţiştii antidrog şi procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat zeci de prinderi în flagrant delict.

Persoanele bănuite au fost prezentate procurorilor D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, care au dispus reţinerea a 11 dintre acestea, ulterior instanţa de judecată dispunând arestarea preventivă pentru 30 de zile, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de droguri de risc, efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive şi constituirea unui grup infracţional organizat.