Actualitate
EXCLUSIV. Interviu cu politologul Andrei Țăranu, despre implementarea votului electronic în România: Votul electronic ajută foarte mult democrația
Câteva milioane de români nu vor putea vota pentru alegerile locale din 2020. Cea mai mare parte, din cauza faptului că sunt plecați în străinătate, o altă parte aflându-se în centre Covid. Mai există și categoria celor care nu au vize de flotant pentru localitățile în care locuiesc. Astfel, România își alege lideri a căror reprezentativitate este scăzută, democrația având de suferit. Una dintre soluțiile care ar sprijini creșterea procentului celor care votează, ar putea fi introducerea sistemului de vot electronic. Gândul a stat de vorbă cu politologul Andrei Țăranu, despre principalele elemente de care România ar avea nevoie pentru implementarea unui astfel de sistem de vot și despre plusurile și minusurile cu care acesta ar veni la pachet.
Gândul: Care sunt principalele elemente de care România ar avea nevoie pentru a implementa votul electronic?
Andrei Țăranu: În primul rând, ar trebui pusă la punct o infrastructură digitală cu id-uri electronice pentru toți cetățenii români, ceea ce, în esență, nu ar fi foarte greu.
Practic ar fi nevoie de un fel de e-mail instituțional pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru cei care sunt în vârstă și care probabil nu au calculator.

Cu toate că pe teritoriul țării există persoane care nu beneficiază de calculatoare sau de alte dispozitive de logare, pentru a fi asigurat principiul egalității, ar trebui ca toți cetățenii să primească aceste id-uri.
După acest pas, este nevoie de un server național care să fie extrem de bine securizat, alături de un soft care poate fi implementat pe modelul țărilor baltice, cele care au atins cel mai mare nivel de evoluție din acest punct de vedere.
Acest sistem ar trebui perfecționat și folosit pentru toate alegerile electorale.
Spre exemplu, în Statele Unite se acceptă toate cele trei tipuri de voturi (votul electronic, votul prin corespondență și votul fizic). Cu toate acestea, fiecare tip de vot este exercitat la intervale diferite de timp. Astfel, votul electronic se exercită cu o zi înainte de votul fizic, cel prin corespondență cu o săptămână înainte, iar cel fizic, evident, în ziua oficială a alegerilor.

Gândul: Cum i-ar ajuta votul electronic pe cei care sunt plecați în străinătate sau nu au vize de flotant pentru localitățile în care se află când au loc alegerile?
Andrei Țăranu: Ar simplifica foarte mult procedura. Totuși, mai grav este că există cetățeni care au toate drepturile de a vota și sunt în centrele Covid. La ei nu se poate ajunge nici măcar cu urna mobilă. Acești oameni sunt deprivați de dreptul lor de a vota, împotriva constituției și a tuturor legilor.
Nu s-a făcut nimic în acest sens, deși se știa din martie că virusul nu va fi eradicat până în perioada alegerilor. Asta arată clar incapacitatea administrației politice românești de a negocia cu acest gen de probleme.
Gândul: Dacă ne uităm la experiența statelor baltice, care au implementat votul electronic, ce concluzii pot fi trase?
Andrei Țăranu: Votul electronic ajută foarte mult democrația, deoarece există o mult mai puternică implicare cetățenească. Totuși, aici trebuie pus un bemol. Cea mai mare țară baltică, Lituania, are 2.7 milioane de locuitori, în timp ce Estonia și Letonia au sub două milioane de locuitori.
Marea diferența între aceste țări și România este că ele au mult mai puțini locuitori. Estonia are o populație mai mică decât Bucureștiul. Este mult mai ușor de implementat un astfel de sistem de vot într-o țară mai mică, în comparație cu implementarea sa într-o țară precum România, care are aproximativ 19 milioane de locuitori.
Cu toate acestea, implementarea votului electronic aduce avantaje mult mai mari decât dezavantajele. Desigur, este vorba despre un proces de implementare de durata medie, 2-3 ani, dar asta se poate realiza doar dacă există cu adevărat voință politică și administrativă.
În ceea ce privește obsesiile legate de securitate cibernetică, acestea ar putea fi deja depășite cu mult. Au fost discuții că votul electronic din Statele Unite ar fi fost fraudat, însă nici până acum nu s-a demonstrat nimic, în timp ce modelele europene de vot electronic par a fi extrem de sigure și aproape imposibil de spart.
Din punctul meu de vedere, Rusia, care are graniță cu Lituania, Estonia și Letonia, ar fi avut tot interesul să spargă aceste servere. Totuși, nu s-a reușit acest lucru. Acestea sunt argumentele care îmi întăresc poziția de adept al votului electronic.
Gândul: Cum ar trebui implementat votul electronic în România?
Andrei Țăranu: Dacă ar fi implementat în România, votul electronic ar trebui foarte rapid dublat de votul prin corespondență.
Spre exemplu, Franța a dezvoltat primul strămoș al internetului de astăzi, denumit Minitel. Spre sfârșitul anilor 80 se vorbea foarte mult de introducerea votului pe rețeaua Minitel. Se vorbea foarte mult despre cât este de sigur un vot prin acea rețea, dar și cât de mult putea fi influențat votul. În acea perioada nu existau Cambridge Analytica, ori alte povești de acest gen.
Marea problemă a votului electronic nu este legată de securitatea votului, ci de manipularea sa prin formule de fishing electoral, atunci când cetățenii sunt bombardați de recomandări de a vota anumiți candidați.
De aceea, pentru început, ar fi binevenit votul prin corespondență pentru toate felurile de alegeri, cel puțin ca perioadă intermediară.
Gândul: Cu alte cuvinte, dacă s-ar implementa, votul electronic ar aduce mai degrabă probleme de filosofie a acțiunii de a vota, decât de securitate a sa?
Andrei Țăranu: Exact. Modul în care cetățenii ar putea fi influențați să voteze online ar fi mai problematic decât puțin probabilele vulnerabilități ale sistemului în sine.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 4 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



