Administratie
Laurențiu Ștefan – „Președintele din umbră” al României!

Pe Klaus Iohannis l-am cunoscut încă din 2001. Legasem o relație apropiată cu Susanne Kastner, unul dintre liderii SPD-ului german, care era într-o relație de prietenie cu noul primar al Sibiului de atunci. De-a lungul carierei sale l-am mai întâlnit de câteva ori pe KWI față-n față, strict în momente unghiulare pentru politica românească și ascensiunea sa, bune de povestit într-o carte de memorii.
Cu această introducere vreau să vă comunic că am apucat să-l cunosc bine, suficient încât să pot evalua sau prognostica corect acțiunile sale din exercițiul puterii. Cu câteva excepții totuși, care m-au făcut, în ambiția mea de a descifra jocurile de putere, să cercetez în plus cine, cum și de ce îi influențează deciziile preponderent. Cum influența asupra sa din partea liderilor PNL este cvasinulă, era clar că trebuia căutat printre colaboratorii săi apropiați din Palatul Cotroceni.
Piste gen generalul Lucian Pahonțu, servită public cu prea mare transparență, sau a altor apropiați din zona serviciilor secrete, deși fezabile, nu-mi explicau coerent de ce acționează într-un anume fel KWI în momente importante (și am o listă lungă, de la jocul intern cu partidele politice, până la raportarea la administrația Trump și impunerii unor mesaje publice de tip sorosist).
Ca să n-o mai lungesc, așa l-am descoperit ca „playmaker” la Cotroceni, pe Laurențiu Ștefan, azi consilier prezidențial pe politică internă: matematician, cu diplomă de la Universitatea București, a absolvit apoi tot acolo și cursurile de Științe Politice; școlit apoi suplimentar în Marea Britanie, Austria și SUA, își ia doctoratul în 2003 cu o teză despre – atenție! – „Recrutarea elitelor politice în România post-comunistă”, susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative; a lucrat și cu Adrian Sârbu, atotputernicul „boss” al Pro TV de-acum 20 de ani, apoi timp de 11 ani, în intervalul 2004-2015.
A fost specialist în Probleme Politice al Ambasadei SUA la Bucureşti; din această poziție a cultivat sau repudiat relaționarea liderilor politici sau de influență români cu toți ambasadorii SUA la București din perioada menționată, printre care români s-a numârat și fostul șef al Cancelariei Cotroceniului, Dan Mihalache, acesta este și omul prin care s-a propulsat în ianuarie 2015 în poziția de sfătuitor pe politică internă al lui KWI, exact pe domeniul de expertiză al lui Mihalache, și pentru că nu era loc pentru doi, acesta a fost „expulzat” (prin mijloace specifice Statului Paralel), direct în ambasada de la Londra, și-acum în Cipru.
Cercetarea mea îl indică astfel ca fiind principalul influencer al deciziilor prezidențiale. CV-ul său remarcabil îl recomandă solid chiar și pentru o astfel de poziție, cunoscătorii însă pricep bine care e textura reală a relaționărilor sale, baza propunerilor de acțiune internă și externă pe care Laurențiu Ștefan le implementează eficient (pentru scopurile echipei din care face parte!), de la vârful politicii românești. Că face bine sau rău, vom vedea în scurt timp, dar cel puțin eu sau alții ca mine, pricepem mai bine de-acum de ce și cum se iau deciziile importante în România.
Cozmin Gușă
Administratie
Sindicatul „Forța Legii” critică planul Guvernului de reorganizare a sistemului sanitar: „Nu se poate reduce totul la costuri!”

Intenția guvernului de a reorganiza rețeaua sanitară prin evaluarea numărului de paturi, internări și transferuri între spitale este o temă recurentă și necesară, dar aceasta nu poate avea ca unic obiectiv reducerea costurilor, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului Național „Forța Legii”. Sindicatul avertizează că numărarea paturilor și a internărilor fără a analiza cauzele acestor cifre poate conduce la decizii greșite.
Reorganizarea trebuie să țină cont de nevoile reale ale populației și de accesul la servicii de calitate
Reorganizarea sistemului sanitar „trebuie să fie fundamentată pe: nevoile reale de sănătate ale populaţiei, accesul echitabil la servicii medicale de calitate și respectarea statutului profesional al personalului medical și reziliența sistemului în fața unor crize sanitare (precum pandemia COVID-19)”, se arată în comunicatul de presă semnat de vicepreședintele Sindicatului Național „Forța Legii”, Marius Sepi.
Legarea salariilor medicilor de „performanța” spitalului, o măsură inechitabilă
În ceea ce privește intenția Guvernului de a modifica mecanismul de salarizare a personalului medical, corelând veniturile acestora cu activitatea desfășurată de spitale, SNFL este de părere că legarea veniturilor medicilor de „performanța” spitalului riscă să accentueze inechitățile între unități mari și mici, între centre universitare și spitale din mediul rural. „Este esențial ca salarizarea să reflecte complexitatea muncii, competențele, responsabilitățile și riscurile profesionale – nu doar indicatorii financiari sau statistici decuplați de realitatea de la patul bolnavului”, precizează SNFL.
Risc de descurajare a personalului medical și de scădere a calității actului medical
În plus, deși scopul declarat al acestor măsuri este „reducerea risipei”, Sindicatul Național „Forța Legii” avertizează că implementarea lor fără o consultare reală cu specialiștii din domeniu și cu organizațiile reprezentative ale salariaților poate avea efecte nedorite, precum descurajarea personalului medical din spitalele mai mici sau slab finanțate, ceea ce poate accentua exodul către centre mari, sectorul privat sau străinătate, și scăderea calității actului medical, acolo unde presiunea pe „performanță financiară” va duce la externalizări grăbite sau la refuzul unor internări necesare, pentru a evita costuri „nejustificate”.
Sindicatul solicită transparență, dialog social real și fundamentare profesională
Sindicatul Național „Forța Legii” solicită Guvernului transparență, dialog social real și fundamentare profesională în procesul de reformă sanitară. Personalul medical trebuie să fie partener în acest proces, nu doar o „variabilă de ajustare” în ecuația bugetară. „O reformă sustenabilă în Sănătate trebuie să urmărească în primul rând binele pacientului și siguranța salariaților, nu doar optimizarea financiară pe termen scurt”, subliniază Sindicatul Național „Forța Legii”. (Paul D.).
Administratie
Simina Tănăsescu, noul președinte al CCR: Un nou capitol pentru justiția constituțională din România?

Alegerea unui nou președinte al Curții Constituționale (CCR) este un moment crucial pentru sistemul juridic românesc. Simina Tănăsescu, cu o carieră academică solidă și experiență în drept constituțional, a fost recent investită în această funcție importantă. Numirea sa ridică întrebări despre viitorul CCR și direcția pe care o va lua instituția sub noua conducere.
Simina Tănăsescu: Un profil academic solid și experiență în drept constituțional
Simina Tănăsescu a fost aleasă noul președinte CCR cu cinci voturi din nouă, un moment semnificativ pentru Curtea Constituțională a României. Considerată o voce a reformei în cadrul CCR, ea aduce o vastă experiență în drept constituțional și european. Născută în 1968, Simina Tănăsescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991 și a obținut titlul de doctor cu distincție la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța, în 1997. Activitatea sa academică este remarcabilă, fiind autoarea a peste 75 de studii, articole și cronici publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Printre lucrările sale notabile se numără „Principiul egalităţii în dreptul românesc” (1998), „Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002) și „Reforma constituţională: analiză şi proiecţii” (2012).
Cum se alege președintele CCR? Un proces democratic și echilibrat
Conform Constituției României, Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, fiecare având un mandat de nouă ani, fără posibilitatea de prelungire. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României, asigurând un echilibru instituțional esențial. Președintele CCR este ales prin vot secret, pentru un mandat de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de cinci zile de la înnoirea Curții. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea în primul tur, se organizează un al doilea tur între primii doi clasați.
Rolul președintelui CCR: Coordonare, conducere și reprezentare
Președintele CCR joacă un rol crucial în coordonarea și conducerea activității Curții Constituționale, asigurând funcționarea eficientă și imparțială a acestei instituții fundamentale. Printre responsabilitățile președintelui CCR se numără gestionarea ședințelor, coordonarea activității judecătorilor și reprezentarea instituției în relațiile cu alte autorități. Având în vedere experiența sa anterioară ca și consilier prezidențial și judecător CCR din 2019, Simina Tănăsescu este pregătită să gestioneze aceste responsabilități complexe.
Impactul numirii: Spre o CCR mai modernă și eficientă?
Alegerea Siminei Tănăsescu ca noul președinte CCR ar putea reprezenta un nou capitol în activitatea Curții Constituționale. Considerată o promotoare a reformei, numirea sa sugerează o potențială direcție către modernizarea și eficientizarea proceselor decizionale ale instituției. Un aspect important al acestei alegeri este susținerea transpartinică de care s-a bucurat Simina Tănăsescu. Pe lângă sprijinul președintelui Nicușor Dan, ea a primit voturi și din partea unor judecători apropiați PSD, precum Cristian Deliorga și Giani Stan, demonstrând abilitatea sa de a construi consens dincolo de liniile politice. Experiența sa academică solidă și publicațiile sale indică faptul că activitatea CCR sub conducerea sa va fi caracterizată de o abordare riguroasă și bine fundamentată teoretic a problemelor constituționale complexe.
Ce urmează? Următorii ani, decisivi pentru rolul CCR în statul de drept
Numirea Siminei Tănăsescu în funcția de președinte al CCR deschide un nou capitol pentru Curtea Constituțională. Experiența sa academică și susținerea transpartinică sugerează o abordare pragmatică și orientată spre reformă. Următorii ani vor fi cruciali pentru a observa modul în care viziunea sa se va concretiza în deciziile și activitatea CCR, consolidând astfel rolul instituției în statul de drept din România.
Administratie
Prutul, baraj în calea migrației ilegale: Români și moldoveni, umăr la umăr împotriva traficului de migranți
-
Administratieacum 4 zile
Schimbare majoră în Penitenciare: Apelul de Dimineață devine „treaba tuturor”, ofițerii coboară pe secții
-
Exclusivacum 4 zile
Sistemul Penitenciar, impotmolit in trecut: „Groparii” incă păzesc cimitirul ANP, Directorul General Burcu, singur impotriva „grelei moșteniri”
-
Exclusivacum o zi
FSANP către magistrați: „A venit și rândul vostru! Ați fost complici, nu ați acționat în numele legii”
-
Exclusivacum 4 zile
Sistemul Antigrindină sub lupa: Adevăruri incomode și intâlniri decisive
-
Featuredacum 4 zile
De cine se tem magistrații? Poliția va asigura protecție totală pentru judecători și procurori, inclusiv pensionari, familiile și avuțiile lor
-
Exclusivacum 4 zile
România are mai puțini polițiști în stradă in 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Sindicatul Diamantul acuză Guvernul că refuză să ofere informații despre „majorarea de excelență” și se consideră deasupra legii
-
Featuredacum 2 zile
Vacanțe mai ieftine pentru polițiști în 2025: Decontarea serviciilor turistice, cu anumite condiții!