Actualitate
Ziua Mondială Alzheimer 2020 | Agenţia AMOS News
Luna septembrie marchează Ziua Mondială Alzheimer, 21 septembrie, zi dedicată creșterii gradului de conștientizare a acestei afecțiuni, de a recunoaște impactul ei, dar și de a acționa în sprijinul celor afectați. Stigma este persistentă în jurul acestei afecțiuni și de aceea trebuie să continuăm să vorbim despre demență și în timpul # COVID19.
București, 21 septembrie 2020 – Pe 21 septembrie este celebrată la nivel global Ziua Mondială Alzheimer, iar anul acesta este necesar mai mult ca oricând ajutorul pentru a continua să conștientizăm această maladie. Prin campania intitulată „Hai să vorbim despre demență!” Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN Romania) își dorește creșterea gradului de conștientizare cu privire la grupul care este cel mai susceptibil să se confrunte cu simptomele severe ale COVID-19, precum și cu izolarea socială. Prin intermediul campaniei se dorește atenuarea fricii celor afectați și a stigmei asociate, dar și încurajarea oamenilor să caute informații, sprijin și sfaturi – lucru extrem de necesar în timpul pandemiei globale COVID-19.
“Anul acesta trăim circumstanțe fără precedent datorate COVID-19. Dacă nu le spunem oamenilor că demența este o boală și că există lucruri pe care le putem face pentru a reduce riscul de a o avea, atunci nu vom reuși niciodată să schimbăm percepția și stigma asupra ei. Mijloacele de comunicare online ne-au deschis calea de a sta de vorbă cu persoane interesate de acest subiect la nivel national, iar webinarul de astăzi de la ora 18 de pe pagina de Facebook a asociației este un exemplu în acest sens.”, declară Cristina Vlădău, vicepreședinte APAN Romania.
Boala Alzheimer (BA) afectează tot mai multe persoane, în România numărul lor este estimat la 300.000 de persoane. Iar când vorbim despre ‘persoana cu boală Alzheimer’ ne gândim la toți cei din jurul lor, care duc povara, membri ai familiei, prieteni, vecini, membri ai comunității, îngrijitori etc. iar numărul lor este cu mult mai mare.
Ce înseamnă boala Alzheimer? Ne spune dr Daciana Toma, medic de familie: “Dincolo de semnificația medicală, științifică, pentru mulți este o mare rușine, o mare pedeapsă care ‘a căzut’ pe capul persoanei și a familiei. Dar nu este așa! Boala Alzheimer este o afecțiune cronică evolutivă, la fel ca hipertensiunea sau diabetul, dar în care persoana are nevoie de un alt fel de îngrijire, un alt fel de atenție. Și poate chiar mai multă iubire decât în alte situații. Pentru că da, în cazul persoanelor cu BA chiar trebuie să facem dovada iubirii pe care le o purtăm, să depășim etapa pur declarativă. Să îi iubim ‘la bine și la greu, cu bune și cu mai puțin bune’.
Ca la orice altă boală este important să fie recunoscută la timp, și pentru asta cei apropiați și medicul de familie au rolul de bază. Recunoscută de timpuriu evoluția bolii poate fi încetinită. Și asta este fantastic. Este păcat să te gândești că cineva drag ție s-ar putea să aibă boala, dar să îți fie rușine să recunoști și să încerci „să ascunzi sub preș”.
Există riscul să o moștenești? Se poate preveni? Iată întrebări la care știința încă nu are un răspuns ferm. Ceea ce este sigur este faptul că un stil de viață sănătos, în care ne îngrijim trupul, mintea și sufletul poate să facă minuni. Nu este niciodată prea târziu să adoptăm un stil de viață sănătos. Iar să ne ținem mintea activă, cu folos, este o metodă care pare că scade riscul de BA sau măcar scade riscul de a se declanșa boala la vârste tinere.
Pentru mine, BA înseamnă dovada iubirii față de cel aflat în această situație.”
Există factori de risc sau o prevenție pentru boala Alzheimer? Dr. Liana Borza, medic psihiatru în cadrul Clinicii Memoriei ne spune:
“Surse consacrate, precum Alzheimerʾs Society din Marea Britanie, The Lancet Commission on Dementia Prevention, Intervention and Care, Alzheimerʾs Association și National Institute on Aging din SUA, atrag atentia asupra importantei preventiei bolii Alzheimer la vârsta mijlocie, oferind informații de ultimă oră despre factorii de risc care stau la baza acestei afecțiuni.
Totodată, studii recente realizate de către instituții internaționale prestigioase, cum ar fi The Finnish Geriatric Intervention Study to Prevent Cognitive Impairment and Disability (FINGER) coordonat de National Institute of Health and Welfare, Helsinki din Finlanda în colaborare cu Karolinska Institutet din Suedia, prezintă rezultate încurajatoare care arată că există, din fericire, factori de risc care pot fi modificati prin intervenții de promovare a unui stil de viață sănătos.
Toate aceste surse fac referire la factori de risc precum lipsa activității fizice și intelectuale, deprivarea de somn, suprasolicitarea, stresul, depresia, obezitatea, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, traumatismele cranio-cerebrale, fumatul, consumul excesiv de alcool, dar Dr Doug Brown, directorul de cercetare și dezvoltare al Alzheimerʾs Society din Marea Britanie afirmă că adevărata provocare o reprezintă educația precară și izolarea socială. Mai mult, rezultatele obtinute de catre Professor Barry Reisberg de la New York University School of Medicine sugerează că depistarea cazurilor în etape preclinice precum ‘Subjective Cognitive Impairment’ sau ‘Mild Cognitive Impairment’ poate face diferența.”
Obiective campanie ‘Hai să vorbim despre demență’: În timpul pandemiei COVID-19, este important ca oamenii să continue să vorbească despre demență.
- A vorbi despre demență ajută la combaterea stigmatizării și încurajează oamenii să găsească mai multe informații, sfaturi și să caute ajutor
- Persoanele care trăiesc cu demență și îngrijitorii lor au un dreptul la demnitate, respect și incluziune, la diagnostic, îngrijire și tratament
- Guvernul poate reduce impactul uman și economic al demenței prin dezvoltarea unui plan de acțiuni până în 2025 ca răspuns la acțiunea globală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la sănătatea publică în cazul demenței.
Mesaje cheie COVID-19 și demență, transmise prin intermediul Alzheimer’s Disease International:
- Pandemia COVID-19 a evidențiat lipsa de pregătire a sistemelor de sănătate la nivel global pentru a oferi servicii de rutină și sprijin pentru persoanele care trăiesc cu afecțiuni cronice, și în mod deosebit demența.
- În timpul perioadei de restricții, este esențial ca persoanele în vârstă, în special cele care trăiesc cu demență, să nu fie excluse social.
- În timpul pandemiei COVID-19, este imperativ ca oamenii să vorbească în continuare despre demență, căutând informații, sfaturi și sprijin.
- Nu așteptați încetarea restricțiilor pentru a vorbi cu medicul despre simptome de demență. (Există multe servicii online disponibile)
- În timpul COVID-19 folosiți linii de asistență, rețele sociale și evenimente online pentru a fi la curent cu sfaturi și informații despre asistență.
Stigma
1. În această zi/lună mondială Alzheimer, vă invităm să vorbiți despre demență. Trebuie să abordăm stigma care există la nivel național.
2. Ziua Mondială Alzheimer este o oportunitate de a aborda frica și stigma din jurul demenței peste tot.
3. Lipsa cunoștințelor despre demență duce la presupuneri inexacte cu privire la efectele sale asupra persoanei și familiei acesteia și stereotipuri negative despre modul în care se va comporta o persoană cu demență.
4. A sta de vorbă despre despre demență duce la o mai bună identificare a nevoilor, prioritizare și planificare, dar și la acțiuni concrete de a solicita acces la servicii și suport pentru a îmbunătăți viața persoanelor care trăiesc cu demență și a îngrijitorilor și familiilor acestora.
5. Stigmatizarea și atitudinile negative din jurul demenței persistă nu numai în România, ci în fiecare țară din lume.
Statistici
- Există peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume care trăiesc cu demență. În România este estimat un număr de 300.000 persoane afectate de demență.
- O persoană din lume dezvoltă demență la fiecare 3 secunde.
- Se estimează că numărul persoanelor care suferă de demență se va tripla la nivel mondial, ajungând la 152 milioane până în 2050.
- Aproape 80% din publicul larg este îngrijorat de dezvoltarea demenței la un moment dat și 1 din 4 persoane consideră că nu putem face nimic pentru a preveni demența.
- 35% dintre îngrijitorii din întreaga lume au spus că au ascuns diagnosticul de demență al unui membru al familiei.
- Peste 50% dintre îngrijitori la nivel global spun că sănătatea lor a suferit ca urmare a responsabilităților lor de îngrijire.
- Aproape 62% dintre furnizorii de asistență medicală din întreaga lume consideră că demența face parte din îmbătrânirea normală.
Actualitate
O nouă eră în tehnologia cuantică: Președintele Donald Trump impune Pentagonului un ritm accelerat pentru dotarea cu senzori de ultimă generație
Președintele Donald Trump a semnat recent două ordine executive majore menite să propulseze Statele Unite în fruntea revoluției cuantice, vizând domenii critice precum calculul avansat, securitatea cibernetică și senzorii de înaltă precizie. Printre cele mai ambițioase prevederi se numără un termen limită strict impus Departamentului Apărării: până în toamna anului 2028, armata trebuie să aibă deja pe teren trei tipuri noi de senzori cuantici operaționali.
Superioritate strategică prin inovare și navigație independentă de sistemul GPS
Nucleul acestei inițiative se regăsește în Ordinul Executiv 14411, axat pe „inovarea cuantică”. Documentul urmărește să asigure Statelor Unite un avantaj tehnic strategic, sprijinind Departamentul Energiei în construirea unui computer cuantic funcțional, capabil să rezolve probleme științifice imposibil de descifrat prin metode tradiționale. Totuși, miza imediată a ordinului depășește calculul complex, vizând aplicații practice esențiale precum comunicațiile securizate și senzorii de nouă generație.
Acești senzori folosesc hipersensibilitatea particulelor cuantice pentru a detecta semnale extrem de subtile, pe care tehnologiile convenționale le ignoră. În contextul conflictelor actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde bruierea GPS-ului a devenit o tactică de rutină, senzorii cuantici oferă o alternativă vitală pentru navigația de precizie. Mai mult, cercetările sugerează că această tehnologie ar putea permite detectarea submarinelor inamice fără a recurge la sonar, schimbând radical regulile războiului naval.
Termene stricte pentru implementarea tehnologiilor de vârf în cadrul forțelor operaționale
Deși Pentagonul a efectuat deja teste de teren cu diverse prototipuri, noul ordin prezidențial impune o trecere rapidă la faza de dotare activă. În termen de 60 de zile, Secretarul de Război trebuie să identifice cel puțin trei proiecte prioritare de senzori cuantici, cu obiectivul clar de a fi desfășurate în cadrul unităților militare până la 30 septembrie 2028. Această fereastră de doar 27 de luni reprezintă un efort logistic și tehnologic masiv pentru aparatul de apărare.
Pe lângă componenta militară, ordinul mobilizează agenții precum NASA și Fundația Națională pentru Știință pentru a explora rețelele cuantice, un domeniu în care competiția internațională, în special cu China, este extrem de strânsă. Planul include, de asemenea, instalarea unui computer cuantic performant într-un sit al Departamentului Energiei, proiect ce va beneficia de sprijinul direct al Agenției de Securitate Națională (NSA).
Securitatea cibernetică și protecția împotriva atacurilor informatice de tip cuantic
Cea de-a doua măsură, Ordinul Executiv 14409, vizează consolidarea apărării cibernetice în fața amenințărilor viitoare. Statele Unite se pregătesc pentru momentul în care hackerii vor putea folosi puterea computerelor cuantice pentru a sparge criptarea actuală. Soluția propusă este implementarea rapidă a „criptografiei post-cuantice” (PQC) la nivelul tuturor agențiilor civile și al contractorilor acestora.
În timp ce Pentagonul și partenerii săi lucrează de ani de zile la implementarea acestor algoritmi avansați, noua directivă obligă restul guvernului federal să atingă aceleași standarde de securitate. Practic, prin acest ordin, se urmărește uniformizarea rezilienței digitale a întregului aparat de stat în fața unei noi generații de riscuri informatice, asigurând protecția datelor sensibile într-un viitor dominat de tehnologia cuantică.
Actualitate
Provocări majore pentru programul T-7 Red Hawk: Noile avioane de antrenament vor zbura cu riscuri de navigabilitate „serioase”
Deși forțele aeriene anticipează intrarea în serviciu a aeronavei până în 2028, documente interne dezvăluie deficiențe critice de conformitate și riscuri asumate pentru a accelera modernizarea flotei.
Programul T-7 Red Hawk, menit să deschidă o eră modernă în instruirea piloților, se confruntă cu obstacole majore care ar putea pune în pericol siguranța tinerilor aviatori. Conform unor rapoarte interne recente, primele câteva zeci de aeronave vor fi livrate cu un risc de navigabilitate catalogat drept „serios”. Această situație provine dintr-o stare de neconformitate a contractantului Boeing, care nu a furnizat informațiile tehnice necesare pentru a garanta siguranța deplină a componentelor critice.
Absența datelor esențiale pune în pericol siguranța noilor piloți
Problema centrală rezidă în lipsa datelor privind „caracteristicile critice” ale unor piese fundamentale pentru siguranța zborului. Fără aceste informații, oficialii nu pot determina cu certitudine când o piesă ar putea ceda sau care sunt protocoalele corecte de inspecție. Se estimează că primele 82 de aeronave T-7, programate pentru producție până în 2031, vor fi afectate de această carență informațională.
Această vulnerabilitate este considerată deosebit de îngrijorătoare deoarece avionul va fi operat de piloți aflați la începutul carierei, care nu dispun de instinctele și experiența necesară pentru a gestiona situații de urgență complexe ce pot apărea la viteze mari.
Între un avion nou cu probleme și flota învechită de T-38
Oficialii apărării se află într-o dilemă strategică: acceptarea riscurilor programatice ale T-7 sau prelungirea utilizării aeronavelor T-38 Talon, vechi de peste 60 de ani, care prezintă propriile riscuri operaționale. Strategia actuală de „management activ” optează pentru acceptarea unor limitări ale noului avion pentru a evita întârzierile suplimentare în procesul de instruire.
În prezent, T-7 Red Hawk are limitări surprinzătoare: de exemplu, aeronava nu poate zbura prin ploaie deoarece panourile de acces exterioare nu se etanșează corespunzător, permițând apei să pătrundă la subsistemele sensibile. De asemenea, sistemul de antrenament la sol a înregistrat rate de succes de sub 30% la testele cheie, fiind totuși expediat către baze pentru a forța progresul programului.
Tensiuni contractuale și costuri suplimentare de miliarde pentru contribuabili
Multe dintre problemele actuale își au rădăcina în contractul cu preț fix semnat în 2018, care a generat pierderi masive pentru constructor și dispute continue privind obligațiile de livrare a datelor. Există indicii că se analizează o modificare a strategiei de achiziție pentru motoare, care ar putea costa contribuabilii până la 1,5 miliarde de dolari în plus, în schimbul accesului la date tehnice esențiale.
Deși oficialii insistă că T-7 va fi sigur și eficient la momentul livrării, presiunea de a „merge repede” ridică semne de întrebare cu privire la eventualele consecințe neprevăzute. În timp ce modernizarea este vitală, lipsa de rigoare în aplicarea termenilor contractuali riscă să transforme acest program de ultimă generație într-o achiziție problematică, marcată de costuri în creștere și compromisuri de siguranță.
Actualitate
„Hyper-enabled” pe valuri: bărci de luptă ale forțelor speciale americane intră într-o nouă eră tehnologică
Flota de ambarcațiuni de luptă a Forțelor pentru Operații Speciale ale SUA intră într-un amplu proces de modernizare, cu obiectivul declarat de a „hiper‑abilita” operatorii Naval Special Warfare în misiuni maritime tot mai contestate.
De la inserție discretă la platformă de comandă digitală
Familia de combatant craft – Combatant Craft Assault (CCA), Combatant Craft Medium (CCM) și Combatant Craft Heavy (CCH) – este coloana vertebrală a operațiilor maritime speciale: inserție și extracție de echipe mici, asalt maritim, interdicție și reaprovizionare, inclusiv în medii ostile.
Program Executive Office–Maritime (PEO-Maritime), condus de căpitanul Jared Wyrick, a detaliat o listă consistentă de upgrade‑uri pentru aceste platforme, precum și primele schițe pentru generația următoare de ambarcațiuni.
În prezent, Naval Special Warfare operează 42 de CCA. Pentru acestea, Wyrick anunță că se va apela la biroul de inovație al Comandamentului pentru Operații Speciale, SOFWERX, care va lansa în cursul acestui an o solicitare oficială pentru o nouă soluție de „mission management”.
Elementul central: introducerea unei arhitecturi deschise de sistem, care să permită integrarea și agregarea tuturor senzorilor într-un singur „panou de control” – o interfață unică menită să reducă supraîncărcarea cognitivă a echipajelor în timpul misiunilor de mare intensitate.
Protejarea operatorului: amortizarea șocurilor la mare viteză
Un al doilea pilon al modernizării CCA vizează șocurile și vibrațiile resimțite la bord. „Sunt ambarcațiuni mici, rapide, foarte agile, expuse constant la starea mării și obligate să execute abordaje și operațiuni de boarding. Uzura fizică asupra operatorilor pe termen lung este reală”, explică Wyrick.
Noile soluții de atenuare a șocurilor – de la scaune și platforme amortizate până la modificări structurale – urmăresc să reducă impactul valurilor și manevrelor agresive asupra trupurilor militarilor, prelungindu-le reziliența și capacitatea de operare în serii repetate de misiuni.
CCH: propulsie hibridă pentru rază extinsă și flexibilitate tactică
La celălalt capăt al spectrului, flota de trei Combatant Craft Heavy (CCH) va primi îmbunătățiri centrate pe propulsia hibridă electrică. Obiectivele sunt clare:
- extinderea razei de acțiune;
- lărgirea „envelopei” operaționale – mai multe profiluri de misiune, în mai multe condiții;
- potențial de reducere a semnăturii acustice și termice în anumite regimuri de funcționare.
Această tranziție către soluții hibride urmărește atât avantajul energetic, cât și capacitatea de a opera mai discret în zonele contestate, unde detectabilitatea devine un risc critic.
CC‑X: viitoarea barcă de asalt, cu hidrofoile la orizont
În paralel cu modernizarea flotei actuale, Naval Special Warfare a început să contureze profilul unei noi generații de Combatant Craft Assault, sub denumirea provizorie de CC‑X.
Una dintre tehnologiile luate serios în calcul este utilizarea hidrofoilelor – aripi subacvatice care ridică coca deasupra apei, reducând dramatic rezistența la înaintare. Deja folosite pe anumite bărci rapide, plăci de surf și alte ambarcațiuni sportive, aceste soluții ar putea oferi:
- viteze mai mari;
- consum redus de combustibil;
- stabilitate sporită în anumite condiții de mare.
Un prim design conceptual pentru CC‑X ar putea fi finalizat în următorii câțiva ani, indică Wyrick.
CCM MkII: „creier C6ISR” într-o platformă mai puternică
Înainte ca CC‑X să devină realitate, PEO‑Maritime pornește în acest an și proiectarea următoarei versiuni de Combatant Craft Medium, cunoscută drept CCM MkII, „următorul moștenitor” al actualei variante MkI.
Noua clasă va integra o capacitate C6ISR (Command, Control, Communications, Computers, Cyber, Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) extinsă și „comprehensivă”, capitalizând toate lecțiile învățate din exploatarea MkI.
„Nu mai există ECP‑uri [engineering change proposals] rămase pentru MkI. Le transferăm în designul MkII și îi creștem eficiența operațională în trei direcții: payload, putere și lățime de bandă”, subliniază Wyrick.
La fel ca în cazul CCA, și CCM MkII va dispune de:
- arhitectură de sistem deschisă;
- sistem modern de mission management;
- soluții inovatoare de agregare a informației pentru a reduce încărcarea cognitivă asupra echipajului.
Naval Special Warfare Command (WARCOM) analizează, de asemenea, automatizarea unor funcții de bord pentru a permite reducerea efectivului necesar la operarea fiecărei ambarcațiuni.
360° de conștientizare situațională și AI la bord
Privind în ansamblu, Wyrick descrie un pachet amplu de „injection de capabilități” pentru întreaga familie de combatant craft, care include:
- sisteme de conștientizare situațională la 360 de grade;
- capabilități de „passive ranging” – estimarea distanței până la ținte și obiecte fără a emite semnale detectabile;
- integrarea algoritmilor de machine learning și inteligență artificială pentru a sprijini operatorii în detectarea, recunoașterea și identificarea țintelor.
Aceste funcții avansate vor transforma barca din simplu mijloc de transport într-o platformă de luptă și comandă, capabilă să colecteze, să proceseze și să distribuie informație în timp real în rețeaua de forțe speciale.
Supraviețuire în medii extreme: echipamente „rugged”, standard IP66/67
În fundalul tuturor acestor upgrade‑uri se află o provocare constantă: supraviețuirea echipamentelor electronice în mediul marin. Șocuri, vibrații, apă sărată și coroziune pun la încercare orice sistem montat pe astfel de platforme.
Direcția este clară: „ruggedizarea” echipamentelor până la standarde IP66/67, ceea ce presupune:
- protecție ridicată la praf, apă și valuri;
- rezistență sporită la vibrații și șocuri mecanice;
- fiabilitate în condiții de utilizare repetată și intensă.
Wyrick descrie aceste cerințe ca pe o „provocare persistentă pentru flotă”, însă esențială dacă noile funcții digitale și AI urmează să reziste în teatre de operații dure, în care nu există spațiu pentru defecțiuni.
Bărci mai inteligente pentru operatori mai eficienți
Transformarea combatant craft-urilor marchează o schimbare de paradigmă: de la simple „vehicule de inserție” la noduri inteligente într-o rețea de luptă maritimă conectată, cu operatori „hyper‑enabled” de tehnologie.
Cu arhitecturi deschise, automatizare selectivă, propulsie hibridă, senzori integrați și AI la bord, aceste ambarcațiuni sunt pregătite să ducă Forțele pentru Operații Speciale ale SUA în următoarea etapă a războiului maritim în zone contestate.
-
Exclusivacum 3 zilePensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 5 zileINSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 13 ore„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 2 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 5 zileComisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
-
Exclusivacum 22 de oreCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 2 zileOAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă



