Connect with us

Actualitate

Puterea minţii și religia | Agenţia AMOS News

Publicat

pe

Când citeşti o carte scrisă de un evreu, te aştepţi ca (aproape) orice abordare să fie (1) sub influenţa religiei iudaice, care are pretenţia că este religia „poporului ales al lui Dumnezeu” și (2) cu elogii la adresa realizărilor poporului evreu.

Citind cele trei cărţi scrise de „evreul pur sânge” Yuval Noah Harari[2] rămâi şocat de modul de abordare cu totul și cu totul diferit al religiei, în general și al celei iudaice, în special.

Sunt texte pe care citindu-le eşti tentat să îl consideri pe Harari că este un trădător de neam și un antisemit.

Pentru a se înţelege cât mai corect modul „şocant” de abordare a religiei de către  „evreul pur sânge” Harari, în Nota nr. 1 de la sfârşitul acestui articol am făcut o scurtă prezentare a acestuia.

După ce ai citit cu atenţie cele trei cărţi ale lui Harari rămâi cu convingerea că acesta este un evreu genial, cu o concepţie despre viaţă, despre lume și despre religie care va schimba modul de gândire al multor oameni de pe întreaga planetă, indiferent de concepţia lor despre viaţă și despre religia lor.

Cei care se îndoiesc de această afirmaţie le recomand să citească fie și numai trei pagini, respectiv cele de la  nr. 195 la nr. 198 ale paragraful intitulat „Fizică evreiască, biologie creştină” din cartea „21 de lecţii pentru secolul XXI”.

Harari afirmă că[3], până în jurul anului 1800, evreii nu au jucat un rol semnificativ în progresul ştiinţei, nu au contribuit câtuşi de puţin la declanşarea Revoluţiei Ştiinţifice.

Excepţie a făcut Spinoza[4], dar și acesta a fost renegat de către comunitatea evreiască pentru că avea o gândire neconformă cu religia iudaică.

În timp ce până la începutul secolului al XIX-lea minţile strălucite din lume studiau și promovau ştiinţa, evreii trăiau mai mult studiind Tora[5] și Talmudul[6] și rugându-se, neavând nici o contribuţie remarcabilă în ştiinţă.

Marea schimbare s-a produs începând cu secolul al XIX-lea cu evreii (1) din lumea occidentală, (2) care au trecut din sinagogi[7] în laboratoare şi (3) care au adoptat stilul de viaţă și viziunea asupra lumii din ţările cele mai dezvoltate.

Tot mai mulţi evrei au început să studieze asiduu în cele mai prestigioase universităţi și centre de cercetare din lume, precum în Germania, Franţa și Statele Unite.

Având o bogată zestre cerebrală, o mare dorinţă de a-și dovedi și de a-şi pune în valoare potenţialul lor intelectual, fiind educaţi și disciplinaţi, aceştia au reuşit să obţină succese remarcabile, din ce în ce mai mari, până când au ajuns să uimească lumea și să capete recunoaştere internaţională.

Evreii care au continuat să trăiască în rugăciuni, au rămas cu rugăciunile.

Foarte important este a se reţine faptul că:

(1) cu tot potenţialul lor intelectual excepţional,

(2) cu toată educaţia, disciplina și cultura lor şi

(3) cu toată dorinţa lor enormă spre însuşirea ştiinţei,

evreii nu ar fi ajuns

(a) la o bogată zestre cerebrală,

(b) la însuşirea ştiinţei,

(c) la succesele obţinute pe plan ştiinţific, recunoscute pe plan internaţional,

dacă nu ar fi beneficiat și dacă nu și-ar fi însuşit

(d) patrimoniul ştiinţific al lumii occidentale și

(e) stilul de viaţă și viziunea asupra lumii din ţările cele mai dezvoltate.

Eminenţii evrei care trăiau în ţările cele mai dezvoltate și-au însuşit adevărurile axiomatice care spun că „Toate bogăţiile îşi au originea în minte. Bogăţia este în idei, nu în bani.” (Robert Collier), „Imperiile viitorului vor fi imperiile minţii”. (Winston Churchill) și că „A fi inteligent presupune a folosi şi inteligenţa altora” (Richard Aladjemoff).

Acest lucru este recunoscut şi este foarte bine pus în evidenţă, spre uimirea tuturor, dar cel mai mult spre uimirea evreilor, de Harari în cele trei pagini menţionate anterior, în care, printre altele, spune:

«[…]Cu toate acestea, cu toate că aduceau cu ei din ieşive[8] o disciplină solidă și o credinţă profundă în valoarea cunoaşterii, oamenii de ştiinţă evrei nu aveau un bagaj folositor  de idei și observaţii concrete. Einstein era evreu, însă teoria relativităţii nu era „fizică evreiască”. Ce legătură avea credinţa în caracterul sacru al Torei cu intuiţia că energia este egală cu produsul dintre masă și pătratul vitezei luminii ? De dragul comparaţiei, Darwin era creştin și chiar și-a început studiile la Cambridge cu intenţia de a deveni preot anglican. Rezultă de aici că teoria evoluţionistă este o teorie creştină ? Ar fi ridicol să considerăm că teoria relativităţii este o contribuţie evreiască la progresul omenirii, cum la fel de ridicol ar fi să lăudăm creştinismul pentru teoria evoluţionistă[…]» (pg. 196).

În timp ce evreii şcoliţi în universităţile lor, sub caracterul sacru al Torei, nu au obţinut nici cel puţin un Premiu Nobel, evreii care au trecut din sinagogi în cele mai prestigioase laboratoare ştiinţifice şi universităţi de pe plan mondial au uimit lumea prin obţinerea a circa 33% din totalul Premiilor Nobil acordate[9].

Harari întreabă retoric:

[…]cum se face că între 1905 și 1933 zece evrei germani laici[10] au fost laureaţi cu Premii Nobel pentru chimie, medicină și fizică, dar în aceeaşi perioadă nici măcar un singur evreu ultraortodox sau un singur evreu bulgar ori yemenit nu a câştigat vreun Premiu Nobel ?(pg. 197).

În cazul în care „evreii de succes prin puterea minţii lor”, în frunte cu cei laureaţi ai Premiului Nobel, ar fi rămas să fi şcolit în „ieşive” (în instituţiile evreieşti tradiţionale de învăţământ superior religios) și nu ar fi trecut în lumea ştiinţei occidentale, și nu ar fi adoptat viziunea asupra lumii din ţările cele mai dezvoltate, este uşor de înţeles că:

1) aceştia nu ar mai fi ajuns nici „elite ale ştiinţei mondiale” și, în special, laureaţi ai Premiului Nobel;

2) ei nu mai ajungeau să convingă şi uimească lumea despre extraordinara zestre cerebrală, a lor şi a poporului evreu;

3) poporul evreu nu mai ajungea să aibă actualul stat (Israel) al său;

4) statul Israel nu ar mai fi ajuns o super-putere mondială.

În numeroase texte, Harari o spune clar, răspicat și direct că religia a fostun obstacol major în calea integrării evreilor în lumea ştiinţei moderne”, următorul citat fiind edificator în acest sens (sublinierea îmi aparţine):

De fapt, obiceiul evreiesc de a căuta răspunsurile la toate întrebările citind textele străvechi a constituit un obstacol major în calea integrării evreilor în lumea ştiinţei moderne, unde răspunsurile decurg din observaţii și experimente. (pg. 197).

În zilele noastre, marea majoritate a evreilor consideră că evreii ultra-ortodocși, prin practicile lor religioase, de a căuta răspunsurile la toate întrebările vieţii numai prin citirea textelor religioase, sunt o ameninţare” pentru statul Israel. În legătură cu evreii ultra-ortodocși, a se vedea Nota nr. 2 de la sfârşitul acestui articol.

Mii de ani, cât evreii au trăit în închinări, în rugăciuni, în sinagogi, meditând la caracterul sacru al Torei, sperând la ajutorul Divin, au fost numai în suferinţă, în pribegie, împrăştiaţi prin toată lumea și mereu subjugaţi; de când au început să trăiască în ştiinţă, au început să stăpânească lumea.

Iniţial (după anul 1800) au început cu studiul ştiinţei occidentale; acum au propriile lor centre de învăţământ ştiinţific (universităţi, laboratoare etc.), printre cele mai performante din lume.

Efectiv și în mod real are loc un adevărat „recul ştiinţific evreiesc”: cele mai strălucite minţi ale lumii, și cele mai dezvoltate state, îşi îndreaptă atenţia către învăţământul ştiinţific (universităţi, laboratoare etc.) din Israel.

Este o lecţie extraordinară pentru întreaga lume, pentru fiecare ţară, pentru fiecare familie, pentru orice om, pentru cei care au capacitatea să o înţeleagă.

Harari, recunoscut tot mai mult ca un profet al viitorului, pe care şefi de state din ţările cele mai dezvoltate îl caută ca să stea de vorbă (confidenţial) cu el, spune că „Testul realităţii«nu este „Care este sensul vieţii”, ci mai curând „Cum să scapi de suferinţă”. Atunci când renunţi la toate ficţiunile, poţi observa realitatea cu mult mai multă claritate decât înainte, iar dacă realmente ştii adevărul despre tine însuţi și despre lume, nimic nu te poate face să suferi. Dar, fireşte, e uşor de spus, greu de făcut.» (pg. 304).

Misterul „alchimiei sacrificiului” a fost dezlegat de starul mondial Harari, care spune că Dacă suferi din cauza credinţei tale în Dumnezeu sau în naţiune, asta nu dovedeşte că aceste credinţe ale tale sunt adevărate. Poate că doar plăteşti pentru naivitatea ta ? Totuşi celor mai mulţi oameni nu le place să admită că sunt fraieri. Prin urmare, cu cât sacrifică mai mult pentru o anumită credinţă, cu atât credinţa lor devine mai puternică. Aceasta este alchimia misterioasă a sacrificiului (pg. 286), adică să accepţi (ca un fraier) promisiunea că, în schimbul suferinţei din această lume, vei beneficia de fericire eternă pe lumea cealaltă (într-o lume inexistentă).

Câtă diferenţă între concepţia despre credinţă/religie a lui Harari și cea a celor circa 700.000 de compatrioţi ai săi  evreii ultra-ortodocși ? (a se vedea Nota nr. 2 de la de la sfârşitul acestui articol).

Pentru numeroşi oameni din întreaga lume este incredibil cum „un evreu pur sânge, bun cetăţean și patriot” promovează, atât în Israel, cât şi la nivel mondial, o asemenea concepţie despre religie, cu atât mai mult cu cât aceasta este în contradicţie flagrantă cu religia „poporului ales al lui Dumnezeu”, cu religia poporului său, în mijlocul căruia trăieşte și îşi desfăşoară activitatea chiar ca profesor universitar titular la Universitatea Ebraică din Ierusalim

Probabil că poporul evreu a învăţat extraordinara lecţie a ultimilor 200 de ani: saltul de la ceea ce au fost (inexistent în domeniul ştiinţei), la ceea ce au ajuns (să domine lumea prin cuceririle sale ştiinţifice) nu ar fi avut loc dacă nu era tolerant cu evreii care au abandonat dogmele și au trecut la cunoaşterea lumii „prin puterea minţii lor” și „prin a-și însuşi ce este mai valoros pe plan ştiinţific, în întreaga lume”.

Și Harari este unul dintre evreii care uimeşte lumea și chiar schimbă modul de gândire a milioane de oameni „prin puterea minţii sale”, mai mult decât eforturile tuturor evreilor prin promovarea religiei lor (a iudaismului).

Evreii cuceresc tot mai mult lumea „prin puterea minţii lor”, prin realizările lor extraordinare pe plan ştiinţific, și nu prin religia lor, care rămâne tot mai puţin cunoscută și cu atât mai puţin însuşită.

Prin acest material am dorit să prezint care este diferenţa dintre marea schimbare prin „puterea minţii”, faţă de cea produsă prin dogmele, care rămân tot mai mult ca „fosile din trecut” (vezi pg. 55), fără a mai vorbi de fanatismele religioase, care nu vor mai avea loc în imperiile viitorului, care vor fi imperiile cunoaşterii ştiinţifice.

Pentru cine are capacitatea să o înţeleagă.

Dacă nu pentru ei, atunci pentru binele urmaşilor lor, dacă îi iubesc cu adevărat, dacă doresc ca aceştia să trăiască fericiţi, „prin puterea minţii lor”, în imperiile viitorului și să nu rămână cantonaţi în unele din „fosilele trecutului”.

Cei care au capacitatea să discearnă corect lucrurile vor înţelege faptul că această abordare a mea nu are nimic comun cu ateismul.

Eu cred în acea „Putere Supremă, Universală, Unică, Eternă, Infinită şi Indivizibilă”, pe care puteţi să o numiţi cum vreţi, precum Dumnezeu[11] (Iehova, Elohím, Alah etc.), „Natura”, „Universul” etc.

Cred că distincţia dintre ceea ce poate face un om, o familie, un popor prin puterea minţii, faţă de ceea ce poate face prin dogme, rezultă și din răspunsul la următoarele întrebări:

Ce ar fi ajuns Spinoza, Einstein și ceilalţi circa 200 de evrei laureaţi ai Premiului Nobel dacă se năşteau, creşteau și erau „educaţi” în familii ultra-ortodoxe ? şi cu atât mai mult în „ieşive” ?

S-ar mai fi constituit și ar mai exista ţara Israel dacă evreii care au ajuns 1) elite ale ştiinţei mondiale, 2) unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, 3) politicieni și oameni de stat de nivel mondial, în condiţiile în care aceştia se năşteau, creşteau și erau „educaţi” în familii ultra-ortodoxe ? şi cu atât mai mult în „ieşive” ?

Mai ajungea Israelul o super-putere mondială în domeniul tehnologiilor de vârf, militar, financiar, politic etc., în condiţiile în care creatorii acestora nu s-ar fi şcolit în cele mai performante universităţi și laboratoare ştiinţifice din lume, ci se năşteau, creşteau și erau „educaţi” în familii ultra-ortodoxe ? şi cu atât mai mult în „ieşive” ?

Omenirea ar mai fi beneficiat, de aproape 150 de ani, de cuceririle tehnico-ştiinţifice evreieşti dacă autorii acestor realizări se năşteau, creşteau și erau „educaţi” în familii „fosile din trecut” ? (vezi pg. 55 din cartea „21 de lecţii pentru secolul XXI” de Yuval Noah Harari).

Numeroase ţări ale lumii, în special cele mai puternic dezvoltate, au beneficiat în dezvoltarea lor, într-o măsură importantă, de contribuţia cetăţenilor de etnie evreiască. O asemenea contribuţie mai avea loc dacă respectivii cetăţeni se năşteau, creşteau și erau „educaţi” în familii ultra-ortodoxe ? şi cu atât mai mult în „ieşive” ?

Ce s-ar fi întâmplat chiar cu poporul evreu dacă toţi cetăţenii săi ar fi devenit ultra-ortodocşi ? S-ar vorbi despre el acum fie ca despre o „entitate mediocră”, fie ca o „relicvă religioasă”, fie chiar la trecut ?.

Imperiile viitorului vor fi imperiile minţilor deschise spre ştiinţă și nu a celor închise în dogme.

Aceasta este deosebire dintre ceea ce se poate face prin puterea minţii, faţă de ceea ce se poate face prin dogme, care va face diferenţa dintre popoare, ţări, familii și persoane.

Acum, când se pregăteşte marea luptă după care se va şti cine merită să supravieţuiască şi cine îşi merită soarta de rob, unele dintre „elitele” noastre promovează, chiar cu agresivitate și chiar împotriva voinţei unei mari părţi din populaţie (precum cu obligativitatea predării religiei în şcoli, contra voinţei a numeroşi părinţi) dogmele și pun prea puţin accent pe valorificarea zestrei cerebrale a poporului nostru.

Oamenii aceştia sunt invalizi: nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt nimic din faptul că prosperitatea unor popoare se bazează decisiv pe puterea minţii cetăţenilor lor (și a celor pe care pot să-i racoleze de oriunde din lume).

Istoria cunoaşte unele exemple tragice de state înfloritoare şi puternice care au pierit în câteva sute de ani fără să se fi întâmplat vreun cataclism.

Aceasta va fi şi soarta unora dintre actualele state ai căror conducători nu au capacitatea să înţeleagă că imperiile viitorului vor fi imperiile minţii și nu ale fanatismului religios, nu ale dogmelor, numeroase promovate sub cele mai perfide forme.

Deci, orice om, familie, colectivitate, popor, naţiune, stat are de ales între a trăi:

1. Într-o epocă întunecată, în care:

1.1. Când trăieşte în neştiinţă, omul este condus de ignoranţă.

1.2. Când biserica guvernează, omul este condus de superstiţie.

1.3. Când statul guvernează prost, omul este condus de sărăcie și de frică.

2. Într-un imperiu al viitorului, care va fi un imperiu al minţii, în care:

2.1. Superstiţia trebuie transformată într-o trezire a spiritului (a conștiinței, a gândirii, a minţii, a rațiunii, a intelectului), prin „Cunoaște-te pe tine însuți!”, calea prin care fiecare să-și creeze propriul viitor „prin puterea minţii sale”.

2.2. Ignoranţa trebuie transformată într-o cunoaştere iluminată, într-o cunoaștere fundamentală.

2.3. Sărăcia trebuie transformată în prosperitate.

2.4. Frica trebuie transformată în îndrăzneală, în neînfricarea de a acţiona liber, fără nicio oprimare, limitare, îngrădire, materială și/sau spirituală, directă sau indirectă, spre a trăi în armonie, în înţelegere, în dragoste și în libertate.

 

Nota nr. 1.

Yuval Noah Harari s-a născut în 1976 și a crescut lângă Haifa. Este un istoric israelian, profesor titular la departamentul de Istorie al Universității Ebraice din Ierusalim. După ce a absolvit studiile de istorie la Universitatea Ebraică din Ierusalim, între anii 1998-2002, și-a făcut doctoratul în istorie la Universitatea Oxford. În anul 2012 a fost ales membru în Academie de Științe a Israelului. La 20 ani și-a făcut cunoscută orientarea sa homosexuală (este gay), ulterior căsătorindu-se în Canada cu prietenul său israelian, Itzik Yahav, cu care trăieşte într-un moshav, o cooperativă agricolă de lângă Ierusalim fiindcă în Israel nu este recunoscută căsătoria între persoanele de același sex. Este slab, ascetic, timid și retras. În anul 2000 (pe când avea 24 de ani), când era student la Oxford, a urmat un curs de zece zile de meditație budistă  Vipassanā. Se antrenează câte o oră dimineaţa și o oră seara, iar în fiecare an se retrage într-o sesiune prelungită de meditație de 30 de zile, în tăcere, fără cărți și fără să socializeze cu media. Conferențiază și în domeniul meditației. Afirmă că nu ar fi putut scrie cărţile „fără concentrarea, pacea interioară și înțelegerea dobândite prin practica Vipassana timp de cincisprezece ani”. El privește meditația și ca o cale de cercetare. Tot din anul 2000 a ales un regim alimentar vegan. Harari este tot mai mult considerat ca un profet al viitorului, pe care şefi de state din ţările cele mai dezvoltate îl apreciază şi îl caută ca să stea de vorbă „confidenţial” cu el. Cărțile lui s-au vândut în milioane de exemplare și au fost deja traduse în peste 40 de limbi. Are un fan club impresionant, care îi numără printre alții pe fostul președinte Barack Obama, pe Bill Gates, Mark Zuckerberg etc. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a invitat la o cină confidențială la palatul Elysee (ce au discutat nu se ştie). Are și calitatea de a fi și un popularizator extraordinar: explica lucrurile complicate într-un mod foarte simplu. A devenit un star mondial.

Nota nr. 2.

Evreii ultra-ortodocși (de circa 700.000 de persoane, cunoscuţi sub numele evreiesc de „Haredim”, consideraţi de unii ca fiind „o fosilă din trecut”), sunt percepuţi, de către ceilalţi membrii ai societăţii, ca fiind o ameninţare la adresa statului Israel prin faptul că: 1) circa 50% dintre bărbaţii ultra-ortodocşi nu lucrează niciodată; ei îşi dedică viaţa studiului Sfintelor Scripturi și îndeplinirii ritualurilor religioase; 2) guvernul le oferă ajutoare generoase și servicii gratuite, asigurându-se că nu le lipseşte nimic acestor circa 700.000 de evrei ultra-ortodocşi; 3) ei nu contribuie la prosperitatea societăţii, ci trăiesc de pe urma muncii altora; 4) bărbaţii care nu lucrează și care se dedică numai studiului religios pot fi scutiţi de serviciul militar; 5) natalitatea acestora (a celor care numai consumă, fără să producă) este de două – trei ori mai mare decât a restului populaţiei (familiile acestora au în medie şapte copii). 5) pe măsură ce populaţia ultra-ortodoxă crește, creşte și numărul membrilor ei care frânează tot mai mult prosperitatea societăţii, putând afecta viitorul Israelului, prin faptul că aceştia a) nu muncesc, b) trăiesc de pe urma muncii altora, c) nu contribuie la apărarea ţării (fiind scutiţi de la efectuarea serviciului militar) etc. Marea majoritate a populaţiei consideră că, întreţinere acestei comunităţi, mereu în creştere, care numai consumă, fără a produce, sunt o „ameninţare” pentru statul Israel. (Conf.univ N.Grigorie Lăcriță)

 

[1] Cuvântul „dogmă” este folosit cu două sensuri (a se vedea DEX): 1) cu un sens religios, de „Învățătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepții ei, care nu poate fi supusă criticii și nu admite obiecții”; 2) cu un sens nereligios, de „Teză, doctrină politică, științifică etc. considerată imuabilă și impusă ca adevăr incontestabil. În acest material cuvântul „dogmă” este folosit numai cu sensul religios.

[2] Aceste trei cărţi sunt: 1. „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”. Editura Poliom, 2017. 2. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”. Editura Poliom, 2018. 3. „21 de lecţii pentru secolul XXI”. Editura Poliom, 2018.

[3] Citatele care urmează sunt numai din cartea „21 de lecţii pentru secolul XXI”.

[4] Baruch Spinoza a trăit între 1632 și 1677, fiind născut în Portugalia, într-o familie de evrei, imigrând la o vârstă fragedă în Olanda, pentru a fi ferit de ororile Inchiziției. Este considerat a fi unul dintre cei trei mari raţionalişti, alături de Descartes și Leibniz, deși scrierile sale filosofice s-au îndreptat în multiple direcții. În urma transformării sale intelectuale, Spinoza a fost renegat de către comunitatea evreiască pentru că avea o gândire neconformă cu religia iudaică. Opera cea mai cunoscută a sa este Etica, o scriere de dimensiuni considerabile, din care Dumnezeu nu mai este privit ca cel care conduce universul pe baza providenței, ci acesta este înțeles ca fiind unul cu Natura, formând un sistem infinit, necesar și determinist, din care fac parte și oamenii.

[5] Tora (Tora scrisă), este cartea fundamentală a religiei iudaice (Biblia ebraică), este numele în originalul ebraic al „primelor cinci cărți din Vechiul Testament” (Pentateuh), studiul ei având o importanță capitală în iudaism, fiind preocuparea esențială a omului.

[6] Talmudul (Tora orală) este studiat zilnic iar întregul ciclu prestabilit de studiu durează circa 5 ani, după care se reîncepe.

[7] Sinagogă: casa de rugăciune a evreilor; clădirea în care evreii se întâlnesc în scop (1) de închinare (rugăciune), (2) de educaţie și (3) de administrare a vieţii civile a comunităţii.

[8]ieşive”: instituţie evreiască tradiţională de învăţământ superior religios. În ieşive copiii, adolescenţii şi tinerii de sex masculin studiază Tora în sensul larg al acestui cuvânt, adică scrierile sfinte ale religiei iudaice, cu accent predominant pe Talmud.

[9] Premiul Nobel este oferit în fiecare an celor care, până în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității. Pentru prima oară, acest premiu menit să marcheze consacrarea internațională a laureaților a fost acordat în anul 1901 pentru merite deosebite în 1) fizică, 2) chimie, 3) medicină, 4) psihologie, 5) literatură și 6) pentru pace. Premiul pentru economie a fost decernat cu începere din anul 1969. Până în anul 2012, din totalul celor 855 de laureați ai Premiului Nobel, aproximativ 193 sunt evrei (173 evrei și 20 descendenți din evrei), deci circa 33%. Deși formează mai puțin de 0,2% din populația lumii, 26% dintre laureații Premiului Nobel pentru Fizică, 27% dintre laureații pentru fiziologie sau medicină și 37% dintre laureații pentru economie sunt evrei.

[10] Notă N. Grigorie Lăcriţa: noţiunea de „laic” este folosită cu sensul de persoană care este din afara religiei.

[11] Dumnezeu este închipuit, reprezentat, exprimat prin până la 72 de nume (vezi https://ro.wikibooks.org/wiki/CELE_72_DE_NUME_ALE_LUI_DUMNEZEU ). Potrivit statisticilor, pe planetă există aproximativ 4.200 de religii, de culte și de asociaţii religioase (vezi https://adevarul.ro/news/eveniment/omenirea-vede-dumnezeu-4300-moduri-1_50acede07c42d5a6638c05d7/index.html). În decursul istoriei omenirea a crezut în câteva mii de zei / zeităţi.  Nu există popor (1) care, în întreaga sa istorie, să fi crezut într-o singură divinitate, și (2) în care, în aceeaşi perioadă de timp, toţi membrii săi să fi avut aceeaşi religie. În anul 2018, în România erau înregistrate, oficial, nu mai puţin de 51 de unităţi religioase, dintre care 18 culte religioase şi 33 de asociaţii religioase (vezi Lega nr. 489/2006). Întrebarea care se pune: dacă există aşa de multe și de „bune” Divinităţi , de ce există o lume aşa de rea, de criminală, de imorală, de coruptă, de ipocrită , de prostituată fizic, spiritual și religios (vezi, spre exemplu https://www.descopera.ro/cultura/13727477-prostitutia-sacra-secretul-rusinos-al-omenirii ; https://adevarul.ro/locale/botosani/cele-mai-pornografice-culte-religioase-orgii-generalizate-prostitutie-sacra-1_5d011ccb892c0bb0c64b0d07/index.html ) ?

Actualitate

Tăcerea strategică: Desemnații cheie ai Pentagonului evită răspunsuri concrete în fața Senatului, pe fondul operațiunilor sensibile

Publicat

pe

De

În urma unei operațiuni surprinzătoare desfășurate luna aceasta în Venezuela, doi generali de rang înalt, propuși pentru poziții esențiale în structura de comandă a Statelor Unite, s-au prezentat astăzi în fața senatorilor. Audierile au fost marcate de o prudență extremă din partea nominaților, care au evitat să divulge detalii concrete despre viziunile și planurile lor, stârnind frustrarea Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului.

Frustrarea legislativului: Apel la sinceritate

Președintele Comitetului, Roger Wicker, R-Miss., a intervenit la un moment dat, cerându-le generalilor să fie mai deschiși. „Este în regulă ca dumneavoastră, domnilor, să ne spuneți cum vă simțiți,” a declarat Wicker, „Realizăm că nu ați fost încă confirmați, dar până acum, nu am primit cu adevărat niciun răspuns despre cum vă simțiți în legătură cu responsabilitățile pe care urmează să vi le asumați. Este în regulă să ne spuneți și, de fapt, ar fi de ajutor.” Comentariile vin într-un context de tensiuni crescute între Pentagon și Congres, precum și de fricțiuni interne în cadrul Departamentului Apărării.

Cuvintele sale au fost adresate locotenent-generalului Corpului Marin Francis Donovan, actualmente vicecomandant al Comandamentului Operațiilor Speciale al Statelor Unite și nominalizat pentru a prelua conducerea SOUTHCOM, și locotenent-generalului Armatei Joshua Rudd, care servește în prezent ca adjunct al comandantului pentru Comandamentul Indo-Pacific și este propus pentru funcția de director al Agenției Naționale de Securitate (NSA) și comandant al Cyber Command.

Moștenirea controversată: Poziții lăsate libere de plecări precoce

Amândoi generalii, provenind din domenii diferite față de cele în care sunt propuși, sunt de asemenea nominalizați pentru a prelua posturi ocupate anterior de lideri care au fost fie demiși, fie au demisionat mai devreme anul trecut. În cazul SOUTHCOM, amiralul Alvin Holsey și-a anunțat în octombrie intenția de a se retrage, chiar în momentul în care armata americană începea să lovească mai multe ambarcațiuni mici în Marea Caraibelor. CYBERCOM și NSA sunt fără un lider confirmat de Senat din aprilie 2025, când administrația anterioară l-a demis pe generalul Timothy Haugh.

Timp de peste două ore, cei doi generali de trei stele au evitat să dezvăluie public modul în care ar aborda noile lor roluri, cum ar fi necesarul de resurse suplimentare pentru operațiunile din emisfera vestică sau dezvoltarea unei politici de descurajare cibernetică ofensivă. Totuși, au oferit câteva perspective.

Viziunea pentru SOUTHCOM: Relații, resurse și soft power

În ceea ce privește SOUTHCOM, generalul Donovan a subliniat dorința sa de a construi și extinde relațiile militare în regiune pentru a „spori securitatea regională”, examinând în același timp reducerile potențiale ale instrumentelor de putere blândă, cum ar fi ajutorul extern. „Sunt preocupat de orice scădere a oricăror instrumente care ar fi disponibile comandanților combatanti pentru a aborda o serie de probleme,” a adăugat el.

Deși Donovan nu a oferit răspunsuri concrete cu privire la operațiunile continue din Caraibe care vizează navele mici, planurile pentru Venezuela și alte subiecte, el a menționat că, bazat pe operațiunile recente și pe orientarea către emisfera vestică în Strategia Națională de Securitate, este clar că SOUTHCOM va avea nevoie de resurse suplimentare. „Primul pas este să facem o analiză a capacității sediului SOUTHCOM și să construim cu adevărat pe punctele forte,” a afirmat el. „Preocuparea acum este, pe măsură ce avem active fizice suplimentare în anumite locuri, dacă sediul central este dotat cu personal și structurat pentru a menține logistica și aprovizionarea susținute și toate elementele fundamentale ale capacității militare. Suntem un cartier general capabil să reunească aceste capacități? Și cred că vom ajunge acolo,” a adăugat Donovan.

CYBERCOM și NSA: Operaționalizare și eficiență prin dubla conducere

La rândul său, generalul Rudd a recunoscut că nu provine dintr-un mediu tehnic și că se va baza pe echipa sa pentru lățimea tehnică, în timp ce va încerca să operaționalizeze mai mult CYBERCOM. „Acolo unde mă aflu acum, aduc o înțelegere profundă, bazată pe misiune, a provocărilor… integrând capacitățile în întreaga forță comună în toate domeniile,” a spus Rudd senatorilor.

„Această înțelegere, această perspectivă de la războinicul comun, în principal în INDOPACOM în istoria recentă, dar pe parcursul carierei mele într-o serie de alte teatre… [și] există o relație crescândă în ceea ce numim triadă cibernetică a spațiului soft, acele interdependențe între aceste comandamente, aceste capacități, pentru a livra ceea ce națiunea noastră are nevoie,” a adăugat el ulterior. Un subiect pe care l-a susținut astăzi a fost dubla conducere a funcției de director NSA și șef al CYBERCOM, numind-o o cale spre „eficacitate, precum și eficiență” pentru a „valorifica și integra capacitățile incredibile ale ambelor organizații.”

Citeste in continuare

Actualitate

Marina SUA lansează un apel urgent: Un „nou mormal” de 4% din PIB pentru o „flotă de aur” capabilă de viitor

Publicat

pe

De

Amiralul șef al Marinei Statelor Unite a cerut o reevaluare fundamentală a cheltuielilor de apărare ale națiunii. Potrivit acestuia, alocarea a cel puțin 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare este imperativă pentru a satisface cerințele actuale de pregătire și pentru a extinde flota de nave de război, în vederea contracarării amenințărilor emergente.

Reajustarea bugetară: Imperativ strategic pentru securitatea națională

Întrebat despre necesitatea unei creșteri specifice a bugetului Marinei pentru a sprijini noile clase de nave incluse în viziunea „Flotei de Aur” – precum cuirasatul de clasă Trump și refacerea designului fregatelor – șeful Operațiunilor Navale, amiralul Daryl Caudle, a evitat să ofere o cifră exactă. În schimb, a abordat subiectul cheltuielilor militare la modul general. „Recomandarea mea dintr-o perspectivă militară este să stabilim un nou normal, care să ne mențină peste 4% [din PIB]. Știm că efectul de descurajare și nivelul de pregătire asigurate de o astfel de cifră sunt sănătoase pentru Statele Unite”, a declarat amiralul jurnaliștilor în timpul unei mese rotunde. El a subliniat că „banii cheltuiți în sectorul apărării sunt bani bine cheltuiți,” care „creează locuri de muncă incredibile, securitate americană și prosperitate.” Cu un buget de apărare actual ce se apropie de 1 trilion de dolari, reprezentând aproximativ 3,3-3,4% dintr-un PIB de aproape 30 de trilioane de dolari, o propunere recentă a fostului președinte Donald Trump de a adăuga 500 de miliarde de dolari la bugetul apărării pentru anul fiscal 2027 ar duce cheltuielile la aproximativ 5% din PIB.

„Flota de aur”: Viziunea unei marine redefinite

Deși amiralul Caudle nu a detaliat sumele necesare pentru bugetul Marinei, a evidențiat că serviciul a menținut o flotă de aproximativ 300 de nave, departe de cerința de lungă durată a Congresului de a ajunge la 355 de nave. „Trebuie să facem progrese în acest sens,” a afirmat el, adăugând că „Marina are nevoie de un buget pe măsura setului său de misiuni.” „Flota de Aur”, anunțată în decembrie de fostul președinte Trump, include o nouă clasă de cuirasate ce ar purta numele său, mult mai mari și cu o putere de foc sporită, o fregată bazată pe nava de securitate națională de clasă Legend a HII, utilizată de Garda de Coastă, și o suită extinsă de sisteme fără pilot. În discursul său la conferința anuală a Asociației Marinei de Suprafață, amiralul Caudle a descris Flota de Aur ca fiind „o inițiativă de tip «și», nu o listă de dorințe de tip «sau».”

Revitalizarea industriei navale: Provocări și soluții inovatoare

Pentru a transforma aceste ambițioase proiecte de construcție navală în realitate, amiralul Caudle a indicat că este necesară o schimbare fundamentală în modul de operare al Marinei și al industriei. Aceasta implică „îmbunătățirea lanțului de aprovizionare, achiziționarea de materiale cu termen lung de livrare, îmbunătățirea forței de muncă prin recrutare, retenție și instruire.” Pe lângă aceste eforturi, vor fi necesare „schimbări de paradigmă, cum ar fi modularitatea.” Baza industrială maritimă a SUA se află „abia la început” în ceea ce privește construcția navală modulară, o tehnică ce descompune construcția navelor în module discrete, asamblate ulterior. Deși comună la nivel internațional, constructorii navali americani abia acum se adaptează. O bază industrială „nu complet optimizată” pentru modularitate ar putea beneficia însă de această abordare, permițând Marinei să implice mai mulți constructori navali și să accelereze ritmul de construcție.

Dezbaterea Jones Act și potențialul colaborării internaționale

„Nimic nu împiedică alte șantiere navale din Golful Mexic – dintre care sunt multe, … peste 20 – să nu poată construi o parte sau un modul întreg pentru acea fregată,” a exemplificat Caudle, referindu-se la potențialul extins al construcției modulare. El a sugerat că și constructorii navali străini ar putea contribui la creșterea capacității, sprijinind o reevaluare a Actului Jones – legea americană care impune ca mărfurile expediate între porturile americane să fie transportate pe nave construite în SUA. „Când știm că avem o provocare legată de forța de muncă în Statele Unite, cred că capacitatea pe care o pot aduce constructorii străini este extrem de importantă de luat în considerare,” a argumentat amiralul. Aceasta ar putea include construcția integrală a navelor auxiliare în străinătate sau construcția parțială a navelor de luptă, cu finalizarea sistemelor de luptă și a pachetelor de senzori de înaltă performanță în SUA sau cu partenerul. Caudle a recunoscut, totuși, că implicarea partenerilor străini ar presupune dificultăți, cum ar fi necesitatea accesului la sistemele de aprovizionare americane sau provocările lingvistice și culturale.

Citeste in continuare

Actualitate

Pentagonul lansează un „blitzkrieg” tehnologic

Publicat

pe

De

„Epoca veche se incheie azi”, declară Secretarul Hegseth, centralizând inovația sub Emil Michael

Într-o mișcare strategică de anvergură, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declanșat, luni seară, o restructurare fundamentală a abordării tehnologice a Pentagonului. Prin publicarea a trei memorandumuri politice majore, departamentul își propune să accelereze inovația și să regândească peisajul tehnologic, recunoscând urgența unei curse a înarmărilor la nivel global.

Un manifest pentru viteză și acțiune

„Vechea eră se încheie azi”, a proclamat Hegseth în timpul ultimei sale opriri din turneul „Arsenalul Libertății” la fabrica SpaceX din Brownsville, Texas. „Am terminat cu un târg de știință în timp de pace, în timp ce adversarii noștri duc o cursă a înarmărilor în timp de război.” Această declarație subliniază o schimbare dramatică de mentalitate, orientată spre rapiditate și eficiență.

Memorandumurile dezvăluie o serie de noi inițiative legate de inteligența artificială (AI), de la fragmentarea sistemului extins de baze de date Advana până la crearea unei noi „turnătorii” de simulare AI, denumită „Ender’s Foundry”, în onoarea iconicului personaj SF. De asemenea, planul continuă consolidarea organizațiilor de inovare independente – proliferare sub administrațiile anterioare – sub controlul strict al lui Emil Michael, Subsecretarul pentru Cercetare și Inginerie și Chief Technology Officer (CTO) al Departamentului Apărării.

Un singur comandant pentru ecosistemul de inovare

Unul dintre memorandumurile lui Hegseth, de o importanță crucială, declară fără echivoc: „Ecosistemul nostru de inovare rămâne o încurcătură de organizații suprapuse și autorități confuze – soluții ocolitoare construite pentru a ocoli sisteme acum învechite. Organizații multiple se luptă pentru aceeași misiune. Industria se confruntă cu un labirint de ‘uși de intrare’ concurente. Consiliile proliferează în timp ce responsabilitatea se difuzează… Azi, punem capăt confuziei. Intenția și politica sunt simple: unificați ecosistemul de inovare condus de un singur Chief Technology Officer.”

În discursul său din Texas, Hegseth l-a indicat pe Emil Michael, așezat în primul rând, clarificând că acesta este noul „șerif” al orașului tehnologic. „Emil va stabili direcția tehnică, va conduce ecosistemul de inovare care va primi progresul de oriunde s-ar afla și îmi va spune față în față în fiecare zi, și, sincer, dacă câștigăm sau pierdem competiția în tehnologie și inovare”, a afirmat Hegseth. „Va avea autoritatea de decizie și va conduce printr-o evaluare riguroasă, concentrându-se pe rezultate reale și măsurabile.”

Viziunea lui Michael: Șase priorități cheie

Încă din august, Michael a anunțat cele șase priorități tehnologice majore și a preluat controlul atât asupra Unității de Inovare în Apărare (DIU) din Silicon Valley, cât și asupra Oficiului Principal pentru Digital și Inteligență Artificială (CDAO) al Pentagonului. Planul de reorganizare al lui Hegseth consolidează aceste schimbări, reînființând DIU și Oficiul de Capacități Strategice (SCO) ca „Activități de Câmp” departamentale, sub „supravegherea generală” a CTO. Acestea se alătură, conform memorandumului, „ecosistemului de inovare al Departamentului de Război (DoW)”, alături de alte trei organizații care raportează deja CTO-ului: Oficiul de Capital Strategic (OSC); noua Activitate de Inginerie și Integrare a Misiunii (MEIA), creată în august; obscurul Centru de Management al Resurselor de Testare (TRMC); și renumita DARPA.

De asemenea, mută birouri suplimentare de inovare sub supravegherea lui Michael și dizolvă trei organisme de supraveghere suprapuse – Grupul Director pentru Inovare în Apărare, Grupul de Lucru pentru Inovare în Apărare și Consiliul CTO – în favoarea unui singur „Grup de Acțiune”, condus tot de CTO. Hegseth a anunțat și numirea lui Owen West, fost asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă, ca director DIU începând cu luna martie, iar Cameron Stanley va ocupa funcția de următorul Chief Digital și Artificial Intelligence Officer al Pentagonului.

Cifre cheie și obstacole birocratice

Rămân totuși unele semne de întrebare birocratice. Conform legii, DIU raportează direct Secretarului Apărării, iar SCO Subsecretarului, iar – așa cum recunosc atât memorandumul lui Hegseth, cât și un comunicat de presă oficial al Pentagonului – Secretarul nu poate modifica acest lucru; doar Congresul are această putere. Cu toate acestea, aceste lanțuri de raportare sunt un vestigiu al unor relații personale demult apuse, ambele oficii fiind create și susținute de regretatul Ash Carter. Deși DIU și SCO ar putea încerca în continuare să-l ocolească pe Michael, cel puțin pe hârtie, în practică, Hegseth și adjunctul său, Steve Feinberg, sunt puțin probabil să fie simpatici cu astfel de inițiative.

„Schimbările arată destul de bine pe hârtie, [dar] am îngrijorări”, a declarat Jack Shanahan, un general-locotenent în retragere și director fondator al Centrului Comun AI al Pentagonului. „Rămân cinic în privința execuției, având în vedere modul în care funcționează clădirea. Ar trebui ca firmele comerciale cu idei bune să se adreseze CAG, CTO, uneia dintre cele șase organizații, tuturor de mai sus?” Mike Groen, succesorul lui Shanahan la conducerea JAIC, a adăugat: „Ziua în care vom înceta să scriem organigrame și vom începe să scriem cod va fi una de sărbătorit.”

Noi orizonturi AI: De la simulări la contra-măsuri

Două memorandumuri suplimentare publicate luni seară oferă cel puțin o parte din scopul reorganizării lui Hegseth: să lanseze o gamă ambițioasă de programe AI, în timp ce eficientizează unul mai vechi. Cel mai cuprinzător dintre aceste documente este o „Strategie de Inteligență Artificială pentru Departamentul de Război” de șase pagini, centrată pe șapte „Proiecte de Ritm (PSP)” de înaltă prioritate, care vor fi conduse de CDAO.

Unul dintre aceste proiecte prioritare era deja public: GenAI.mil, lansat luna trecută pentru a aduce versiuni securizate ale modelelor lingvistice mari populare tuturor celor trei milioane de militari, personal civil și contractori ai Departamentului. Chiar și aici, memorandumul adaugă o nouă nuanță, afirmând explicit că modelele GenAI.mil, aprobate în prezent doar pentru date „sensibile, dar neclasificate”, vor fi în cele din urmă disponibile „la toate nivelurile de clasificare”.

Cele șase proiecte, nedezvăluite anterior, primesc doar descrieri scurte și generale:

  • Swarm Forge va dezvolta „noi modalități de luptă cu și împotriva capabilităților bazate pe AI”, incluzând experimente pe teren cu inovatori din Silicon Valley și unități de elită.
  • Agent Network va dezvolta „agenți” algoritmici semi-autonomi pentru „gestionarea bătăliei și suportul decizional, de la planificarea campaniei la execuția lanțului de ucidere”.
  • Ender’s Foundry, o referință la clasicul lui Orson Scott Card, „Jocul lui Ender”, va dezvolta „capabilități de simulare bazate pe AI”.
  • Open Arsenal va conecta colectarea de informații cu dezvoltarea capabilităților militare, „transformând informațiile în arme în ore, nu ani”, sugerând actualizări rapide ale software-ului armelor.
  • Project Grant, inițiativa cea mai misterios descrisă, va „permite transformarea descurajării”.
  • Enterprise Agents va dezvolta agenți AI pentru sistemele „enterprise” de back-office ale Departamentului.

Provocarea Advana: Scindarea succesului

În timp ce aceste șapte programe noi avansează rapid, Hegseth fragmentează un proiect AI mai vechi al Pentagonului care a devenit „victimă a propriului succes”. Ceea ce se numește acum Advana – prescurtarea de la „advancing analytics” – a început în 2019 ca un efort al biroului controlorului Pentagonului de a organiza baze de date incompatibile într-un întreg coerent pentru a efectua un audit fiscal adecvat. Deși Pentagonul încă nu a trecut un audit, gestionarea datelor Advana s-a dovedit atât de utilă încât tot mai mulți oficiali au început să o folosească pentru tot mai multe scopuri, ajungând în cele din urmă să fie suprasolicitată.

Cel de-al treilea memorandum al lui Hegseth, emis luni seară, împarte Advana în trei, separând funcțiile de gestionare financiară de bază de alte date ale Departamentului Apărării – acum denumite „War Data Platform (WDP)” – și de „serviciile de aplicație” subiacente, aplicabile pe scară largă. Chiar și în timp ce „trifurcă” Advana, Hegseth impune noi reguli decretelor privind datele din era Biden, cerând organizațiilor de apărare să-și partajeze datele cu CDAO. „Cu efect imediat”, se arată în memorandum, „refuzurile cererilor de date ale CDAO trebuie justificate USW(R&E) [adică Michael] în termen de șapte (7) zile, care va remedia sau va escalada situația către Subsecretarul Apărării.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo zi ago

Justiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!

Când groaza devine farsă, sau cum se mai fură un vis în Prahova Scandalurile imobiliare „White Tower”, „City Gate” și...

Exclusivo zi ago

Adio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.

Când credeai că Poliția Română nu te mai poate șoca, realitatea de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Capitalei...

Exclusivo zi ago

MAI, Ministerul Absurdului Infernal: Unde polițiștii ingheață la datorie, iar cetățenii sunt indemnați la… echipament de expedție polară!

După ce ne-au mai servit o mostră de „profesionalism” de la Năvodari, Sindicatul Europol revine în forță cu o dezvăluire...

Exclusiv2 zile ago

Prăpastia dintre promisiuni și realitate: Sediul Poliției Năvodari, o imagine socantă a neglijenței instituționale

Într-o dezvăluire ce aruncă o lumină dură asupra condițiilor de muncă din interiorul sistemului, Sindicatul Europol atrage atenția asupra situației...

Exclusiv2 zile ago

Ploieștiul se deconectează: Călătoria spre nicăieri, o „eficiență” de râs (amar)!

Într-un oraș unde logica pare să fi luat-o pe un traseu ocolit (și anulat, probabil, ulterior), Primăria Ploiești ne oferă...

Exclusiv3 zile ago

Guvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)

Dragii noștri cetățeni, ai căror nervi sunt deja de oțel, iar încrederea în clasa politică a ajuns la nivelul unei...

Exclusiv3 zile ago

Prahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)

Credeam că am văzut tot. Că Prahova, acest „Caracal al bunului simț” și groapă fără fund a justiției, ne-a servit...

Exclusiv3 zile ago

Poliția Română: De la ordine publică, la ordine de supraviețuire în ruine! Când austeritatea arde, si sediile explodează!

Bine ați venit în România, țara unde siguranța cetățeanului este prioritate națională… sau cel puțin așa se spune. Când, de...

Exclusiv3 zile ago

Giurgiu, Republica Penală: Unde „Famiglia” Fulga e stăpână, salariile de merit sunt cadou, iar dreptatea… a murit la apel!

Bine ați venit, stimați contribuabili și cetățeni creduli, la cel mai grandios spectacol de tragicomedie românească! Cortina se ridică din...

Exclusiv3 zile ago

Machiavelli la Victoria: Cum ne îngroapă Guvernul în groapa reformelor nesfârșite, cu sau fără bocanci!

De la Niccolò Machiavelli încoace, un adevăr cinic guvernează cancelariile puterii: politica nu are nicio legătură cu morala. Această lege...

Exclusiv3 zile ago

Pensionarea eroilor, o farsă națională: Statul Român caută moșnegi la graniță!

În cel mai pur stil al absurdului balcanic, bravii noștri guvernanți se pregătesc să livreze o nouă mostră de „geniu”...

Exclusiv3 zile ago

MAI, pensii și promisiuni fără acoperire: „Guvernul vrea să ne ingroape la datorie”

Scenariul se repetă, absurdul atinge cote paroxistice, iar polițiștii români sunt, din nou, jetoane pe masa de joc a unor...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară

Prahova, groapa fără fund a justiției: Când uniforma devine mantia rușinii și a infracționalității Prahova, acel „Caracal al bunului simț”...

Exclusiv4 zile ago

Ministrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!

Un val de indignare și avertismente sonore zguduie temeliile instituțiilor de forță ale României, provocate de ministrul Apărării, Radu Miruță....

Exclusiv4 zile ago

Cu casca-n cap, spre Brigada Rutieră: Poliția Capitalei, un santier al dezastrelor urbane!

Avertisment fără precedent lansat de Sindicatul Europol: șoferii care se încumetă să calce pragul Brigăzii Rutiere București pentru redobândirea permisului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv