GÂNDUL.RO a făcut o analiză a principalelor probleme cu care sistemul educațional se confruntă astăzi, iar trei foști ministri ai Educației de-a lungul celor trei decenii de tranziție democratică au răspuns acestei inițiative, exprimându-și viziunea cu privire la începerea anului școlar.

• Cum a manageriat Ministerul Educației începerea anului școlar?
• Este școala online o soluție acum? Dar în viitor?
• Multe cadre didactice, cât și părinți s-au plâns că școala online a fost un simulacru. Ce ar putea face Ministerul Educației pentru a recupera lunile fără școală?, sunt întrebările adresate celor care au fost la cârma Ministerului Educației.

Fostul ministru al Educației, Andrei Marga, afirmă că măsurile autorităților nu rezolvă problemele care existau, dar creează handicapuri noilor generații. În schimb, Liviu Pop susține că Guvernul nu a alocat fonduri suficiente Educației, iar Ecaterina Andronescu spune că școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică, astfel că „nu poate să fie o alternativă, ci mai degrabă o soluție complementară”.

Profesorul Andrei Marga (ministru între 5 dec. 1997 și 28 dec. 2000) susține că nicio altă țară europeană nu a acceptat compromiterea anului școlar.

„Cum se poate observa pe orice reconstituire precisă, autoritățile române au comis un păcat inițial în abordarea pandemiei – preluarea a un milion și jumătate de reveniți în țară din Italia, Spania, Franța, fără examinare la frontieră, „votanții noștri”, cum spunea posesiv un consilier guvernamental. Apoi au fost măsuri fără cap – de pildă, convertirea unei urgențe sanitare în urgență militară – care nu au rezolvat nimic. În acest cadru a existat tot un păcat inițial în abordarea educației. Acesta a constat în suspendarea practică a anului de învățământ. În loc să se analizeze situația și să se ia măsuri de la caz la caz, dar cu o bună cunoaștere a obligațiilor școlilor și universităților, pe o bună „raionare” a stărilor de lucruri, s-a oprit totul. Am arătat la timp toate acestea în cartea Lecțiile pandemiei de la editura Tribuna, Cluj-Napoca. Sesizându-se apoi gafa, s-a proclamat formal că anul de învățământ se duce la capăt. Pe hârtie s-a dus, dar în condițiile opririi practice a sistemului, reducerii materiei de predare, simplificării curriculumului, facilitării examenelor”, arată fostul ministru al Educației.

Fostul ministru mai spune că „nu numai economia, dar și educația au fost sacrificate”.

Nici o altă țară europeană nu a acceptat compromiterea anului de învățământ. Orice se spune, ea nu a mai putut fi luată în serios nici de școli și nici de universități. La stările de lucruri puțin spus inadmisibile (scăderea performanțelor și a motivației din educație), care reclamă de ani buni o nouă reformă și legislație corespunzătoare, s-au adăugat acum neajunsuri create de măsuri greșite”, mai explică profesorul Andrei Marga.

Andrei Marga: ”Măsurile autorităților nu rezolvă problemele care existau, dar creează handicapuri noilor generații”

„România a adăugat, însă, în ultimii ani, la abandonul școlar (atunci când am preluat ministerul educației naționale, în 1997, acesta era la 3%, am coborât la 1%, iar după un deceniu a trecut de 12 %), agravarea „discriminării sociale în educație” – mai ales ca urmare a lăsării în plata Domnului a acelor copii care vin din familii sărace, a celor câteva zeci de mii de copii lăsați acasă de părinți plecați la lucru în alte țări, a multor copii din sate neglijate, din familii de romi etc. Nici o țară europeană nu generează zi de zi, prin organizări eronate, începând cu cele din educație, discriminare și nedreptăți sociale precum România actuală!”, mai susțin fostul ministru Marga.

În același timp, Andrei Marga reafirmă că „măsurile autorităților nu rezolvă problemele care existau, dar creează handicapuri noilor generații. Instrucția și educația lor vor fi din nou “speciale” – se va vorbi de„generația covid”, adică generația celor care au căpătat o pregătire sărăcită. Se vede deja bine, din multe manifestări în societate, că motivația se prăbușește, neîncrederea sporește, conduitele iraționale se înmulțesc”.

”Recursul la predarea online este un pas mare”

Cât privește învățământul online, proferul și filozoful Andrei Marga spune că „recursul la predarea online este un pas mare. Numai că predarea online trebuie acompaniată cu acțiunea pretențioasă de dotare cu softuri care  permit evidența și dirijarea activităților și, mai ales, verificarea de cunoștințe. Deocamdată nici măcar studenții nu au, cu toții, în primul rând acces la online, iar în cazul elevilor ne facem iluzii.Oricum în învățământul nostru nu se ia în seamă în mod serios deosebirea dintre memorarea de cunoștințe și înțelegerea lor, dintre amintire și cunoaștere, dintre nominalizarea de obiecte și cunoașterea lor, nici dintre citire în fugă și studiu. Predarea on-line nu lărgește aceste confuzii, dar nici nu este antitodul. Oricât de avansată ar fi, tehnologic vorbind, predarea online, ea nu poate fi întreaga educație”, mai spune Andrei Marga.

Totodată, fostul ministrul explică că „educația nu este transmitere doar de informații, ci și de evaluări, de atitudini, de motivație, care presupun relația nemijlocită dintre învățător și învățăcel. Altfel nu era nevoie în istoria omenirii de școală – se putea rămâne la citirea de cărți; educația presupune verificări de cunoștințe, întrebări nenumărate și rezolvări tentative, care nu se realizează decât prin interacțiune. Altfel se putea rămâne la  însușirea de dexterități; iar educația are nevoie de confruntarea cu alternative de rezolvare de probleme, care nu pot fi reprezentate decât în dialog direct. Altfel nu era nevoie de educație, ci se putea rămâne la comunicație de date”, mai spune profesorul Marga

”Educația Online – mai degrabă informare, decât educație”

  Poate fi mai curând informare pe canalul online, cel mult comunicare de cunoștințe online, decât educație. Nu mai vorbesc de activitățile practice, de practica în economia și adiministrația reală, a căror importanță este minimalizată deja prin concepție.În general, distincția netă între informație, informare, comunicație, comunicare, educație rămâne valabilă, iar din ea trebuiesc trase toate consecințele. Ca urmare trebuie făcut mai mult decât trecerea pe on-line în școli și universități – ceva care să păstreze cât mai mult interacțiunea directă profesor-elev (student) și mediul natural al vieții.Predarea online, așa cum este înțeleasă de autoritățile actuale din România, agravează deja abandonul școlar și discriminarea socială. De aceea, trebuie gândit altfel –  adică profund și responsabil cu privire la consecințe”, mai explică acesta.

Andrei Marga: ”Mulți dascăli și-au dat seama că învățământul online este improvizat la noi”

Andrei Margă mai subliniază că „dacă Ministerul ar fi adus la nivelul tehnic și organizatoric corespunzător, predarea online nu poate fi întreaga educație”.

În schimb, acesta spune că „părinții și-au dat seama, de asemenea, că elevii învață prea puțin. Iar concurența învățământului privat îi pune, pe bună dreptate, pe gânduri. Învățământul din alte țări atrage tot mai mult, căci este, înainte de orice, făcut cu seriozitate. Numai că orice pas costă peste puterile unei familii cu venit mediu. Cumulând rațiuni precum sporirea abandonului școlar, adâncirea discriminării sociale prin educație, fuga elevilor și studenților din România spre alte sisteme de învățământ, ca și imperative rezultate din pandemie, este nevoie de o reformă a educației. Din păcate, nu există printre decidenți nici măcar un cap care să o conceapă cuprinzător și riguros. Sunt diverși veleitari consacrați, palavragii la ocazii – dar de veleitari și palavragii a fost și este plină lumea”, mai spune acesta.

În ceea ce privește înfruntarea pandemiei, văd necesară o reorganizare rapidă pe patru postulate:a) adică la formarea prin dialog nemijlocit, față în față, care rămâne esențială; b) fiecare elev, ori de unde ar proveni și oricine ar fi,  se bucură de educația cea mai bună posibilă care se dă în sistemul de educație, încât să se lichideze discriminarea, fie și în formula devenită curentă „lasă că merge și așa, căci elevii nu reacționează”; c) clasa tradițională și formațiunea tradițională de curs și seminar nu mai rămân singurele forme organizate de educație sub îndrumarea învățătorului sau profesorului. La nevoie, ele se scindează în unități mai mici, mobile, un fel de focus-grupuri; d) formele tradiționale de pregătire și autopregătire (acasă, în bibliotecă, în laborator, în grupuri mici etc.), dar cu asistență calificată, se reevaluează și cultivă.  În noua situație creată de pandemie, educația va trebui să ia și forma unor unități mobile ale învățătorilor și profesorilor. În general, o reorganizare a rețelei școlare este la orizont, mai arată Andrei Marga.

Andrei Marga: ”Se trăiește la noi o criză a educației”

O flexibilizare generală a organizării a devenit imperativă, dacă vrem educație de calitate. Am apărat, în intervenții publice, deja la începutul pandemiei, ideea „raionării” și descentralizării educației ținând bine în minte postulatele amintite – mai ales ceea ce este în fapt axiomă: „fiecare elev să fie adus la învățare organizată, ca oricare altul”, tocmai pentru a combate discriminările și a preveni altele noi. După multe chinuri se înțelege oarecum descentralizarea, numai că lipsește competența abordării. Descentralizarea fără soluții serioase de cultivare a învățării nu dă rezultate.Recuperarea a ceea ce s-a pierdut în semestrul al doilea este foarte dificilă. Se știe din experiență că ceea ce nu se învață la timp se recuperează greu”, mai explică Andrei Marga.

Marga: ”Nu există altă cale de a face față acestor indicatori fără reforma actualizată”

„Personal sunt de părere  că nu poate fi și învățare competitivă și vacanța cea mai lungă sau printre cele mai lungi din Europa.Într-o reformă dusă la capăt, cum era cea din 1997-2000, la care am lucrat, sau într-una nouă, tot bine ancorată în nevoile României, va trebui procedat la reorganizări în profuzime. În definitiv, se trăiește la noi o criză a educației, care are indicatori gravi: “calitatea slabă a forței de muncă”, cum semnalează tot mai multe firme, „persistentă lipsă de competențe”, cum semnnala Comisia Europeană în 2019 pentru România, cea mai mare emigrație de cetățeni dintr-o țară a lumii în timp de pace, cel mai mic consum de carte pe locuitor din Europa, agramatismul – civic, moral, gramatical în creștere, corupția aferentă răsturnării de valori din societate etc.. Nu există altă cale de a face față acestor indicatori fără reforma actualizată”, mai spune fostul ministru.

Liviu Pop (ministru al Educației între 29 iulie 2017 și 29 ianurie 2018)

Liviu Marian Pop, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat și fost ministru al Educaţiei, susține că Ministerul Sănătății a greșit așteptând șase luni de zile pentru a emite norme pentru ca școlile să funcționeze în bune condiții.

„Guvernul a Avut la dispoziție 6 luni de zile din martie până acum să pregătească începutul anului școlar. Deciziile au fost amânate foarte mult, iar din punctul meu de vedere au greșit din start, susținând cum vom face școală online., nu plecând de la fondul procesului educati. Ei trebuiau să plece pe o școală normală și să creeze excepțiile, însă s-au concentrat numai pe excepții fără să asigure resurse materiale pentru ca unitățile școlare să fie pregătite din timp. Eu refuz să cred că Ministerul Sănătății trebuia să aștepte șase luni de zile să emită norme pentru unitățile școlare pentru a începe școala în bune condiții. Lucrul acesta trebuie făcând în martie-aprilie. Neavând resurse financiare și proceduri acum ne aflăm cu 4-5 zile înainte de începerea cursurilor, când foarte multe consilii de administrație nu știu ce au de făcut, iar părinții și profesorii sunt speriați”, spune fostul ministru Liviu Pop.

Pop: Școala online, ilegală

Cât privește școala online, Liviu Pop susține că școala online a fost ilegală.

Nu a existat bază legală pentru ca școala online să se facă, cel puțin în luna martie-aprilie. În prima ordonanță pe care a emis-o președintele statului a uitat de învățământul online. Sistemul nu a fost pregătit. Tind să cred că mai mult de jumătate dintre copii nu au făcut în online. Sunt câteva sute de mii de copii care n-au făcut în online mai nimic. Eu am spus-o și atunci: dacă eram ministru înghețam anului școlar în două săptămâni. A fost o harababură. Este primul guvern care putea să aducă foarte mulți bani în educație pentru că nu mai suntem condiționați de deficitul bugetar. Eu mă așteptam ca ministrul Educației să se ”bată” cu toți miniștrii din Guvern și să vină și mai mulți bani în Educație. Eu am făcut-o când am fost în Guvernul Tudose și am adus cel mai mare buget în 2018”, mai spune fostul ministru Pop.

În opinia lui Liviu Pop, o soluție ar fi supendarea finanțării PNDL pentru anul școlar 2020-2021: „Finanțarea PNDL în sitsemul de învățământ preuniversitar este pe două componente: componenta de salarii și cea de cheltuieli materiale. Pe componenta de salarii sunt obligați să angajeze personal toate unitățile școlare care sunt superaglomerate. Al doilea lucru este dotarea unităților școlare cu tot ceea ce este necesar pentru ca să se înceapă procesul instructiv-educativîn condiții de maximă siguranță pentru elevi și profesori”, mai spune fostul ministru al Educației.

Andronescu:” Școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică”

(Ministru al Educației în  Guvernul Dăncilă 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019; în Guvernul Ponta în perioada iulie 2012 – decembrie 2012, în Guvernul Boc în perioada decembrie 2008 – octombrie 2009 și Guvernul Năstase în perioada decembrie 2000 – 19 iunie 2003)

Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, susține că a existat un „șoc al trecerii în online”. Fostul ministru al Educației afirmă că suspendarea cursurilor a afectat negativ procesul didactic de predare-învățare-evaluare și arată cu degetul spre „absența totală a cadrului metodologic, inexistența deprinderilor de învățare în online pentru elevi, lipsa formării profesorilor pentru predarea, monitorizarea învățării și evaluarea în online, dar și  accesul limitat la internet de calitate, la resurse educaționale în format electronic, la platforme educaționale de eLearning”.

Totodată, Ecaterina Andronescu reafirmă că, „la o lună de la suspendarea cursurilor, MEC emite un ordin fără măsuri concrete pentru sprijinirea școlilor, profesorilor și elevilor”.

Școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică, nu poate să fie o alternativă ci o soluție complementară, așadar se impune revenirea la școala față în față. Trebuie încurajate și susținute parteneriatele unităților de învățământ cu autoritățile locale, cu firmele și companiile în vederea sprijinirii procesului de învățare”, este mesajul fostului ministru al Educației.

Cât privește începerea anului școlar, Ecaterina Andronescu spune că „școlile din mediul rural, în marea lor majoritate, sunt depopulate ca urmare a numărului redus de elevi și  nu necesită spații suplimentare sau modificări în structura claselor, dar sunt necesare măști, biocide, apă și săpun”.

În schimb, „școlile din mediul urban pot să fie aglomerate (clase cu 30-35 elevi) sau mai puțin aglomerate (clase sub efectivul legal). Cele din prima categorie necesită spații suplimentare și un număr mai mare de norme/posturi pentru reducerea numărului de elevi în clasă la sub 25, în vederea asigurării distanțării. Spațiile necesare pot să fie identificate cu sprijinul autorităților locale (au obligația prevăzută de lege)”, mai arată fostul ministru.

GÂNDUL.RO i-a contactat și pe Remus Pricoprie (ministrul Educației în Guvernul Ponta) și  Adrian Curaj (ministrul Educației în Guvernul Cioloș), însă aceștia au declarat că nu vor să se pronunțe pe această temă.