AZI

Vă invităm să urmăriţi cu atenţie emisiunea TV în limba maghiară. „Sponsorizată de Budapesta si plă-
tită de Bucureşti, echipa de realizatori se întrece pe sine în a-si bate joc de ţara in care trăiesc componenţii săi, cu „binecuvîntarea” conducerii televiziunii române. Mare minune să nu fie fie si premiaţi pentru „opera” lor…

S.O.S.

Din cauza unor neclarităţi în ceea ce priveste regimul metalelor preţioase, în ultimele luni au ieşit din ţară importante cantităţi de
aur si bijuterii. Ca să nu fim păgubiţi, în schimbul acestei avuţii care a plecat, au sosit în România mii de hîrburi pe patru roţi. Sîntem asiguraţi pe cîţiva ani cu cimitire de maşini la nivel european!

Spuneam cîndva, în tinereţe, demult: „Surd dacă aş fi eu murmurul apei tot l-aş auzi !…“ Apa la care mă gîndeam era, nu se putea să fie alta decît Murăşul, rîul meu de suflet, rîul de suflet al Transilvaniei, apa aceasta lină şi adîncă trecînd ca un zeu prin mai toate cărţile mele, luminîndu-le sau melancolizîndu-le, după cum era vremea, după cum se uita soarele — „Sfîntul Soare” — la meleagurile mele natale.

Vorbele acestea nu erau născute dintr-un patetism conjunctural ele au fost gîndite şi scrise prin 1958, cînd erai socotit naţionalist, dacă erai patriot — dimpotrivă, ele au izvorît firesc dintr-o iubire pe care o purtam în sufletul meu de cînd mă ivisem pe lume, care s-a inălţat spre lumina înţelegerii odată cu mine, cum se înalţă bradul către soare, cum se înalţă muntele către albăstrimile necuprinse ale cerului, cum s-au rînduit şi se rînduiesc toate, aicea, pe la noi, de cînd sîntem şi de cînd ne ştim noi pe lume.

Vorbele acestea au fost gîndite şi scrise ca într-o predestinare, românul, dar mai ales copilul de ţăran, cel ce a cunoscut de mic asprimea pămîntului şi răcoarea domolitoare a rouăi, neputînd să nu fie patriot, neputînd să nu-i îndrăgească, frăţeşte, pe ai săi, neputînd să nu iubească, pînă
dincolo de limita dăruirii, meleagurile unde a văzut lumina zilei, ţara care l-a ţinut şi îl ţine în braţe, fără da care el ar fi fost şi ar fi in simplu firicel de praf, un nimica.

Vorbele acestea — ca şi altele, care le-au urmat — au fost semințele din care a rodit tot ceea ce am săvîrşit, într-o viaţă, patriotismul nefiind anihilator, cum au spus şi tot spun devitalizaţii elitismului, cei ce cred — sinistră eroare — că nu poţi fi european decît dacă eşti antiromân — murdar raţionament, infectă prejudecată — dacă arunci cu noroi în Ţara care te-a născut, oamenii de acest fel — fiindcă sînt oameni şi ei, umblă în două picioare cum umblăm şî noi ceilalţi, unii pretinzînd că sînt chintesenţa însăşi a inteligenţei şi a intelectualităţii — stăruind deliberat în greşeală, pentru că dacă nu ar stărui ei nici nu ar mai fi, ar fi, egali cu nimicul pe oare îl reprezintă.

Vorbele acestea au fost şl sînt atît de bine şi de adînc înrădăcinate în cugetul meu, în întreaga mea fiinţă, încît chiar acum, la bătrîneţe, mi s-ar părea că mi se suceşte mie însumi gîtul, dacă Transilvania ar fl întoarsă cu faţa către apus, cum au vrut şi tot vor unii — el şi cozile lor de topor — cei ce spun una şi fac alta,
cei ce seamănă ură în jurul lor, clamînd pe urmă necesitatea iubirii şi a iertăciunii, cînd îşi dau seama — năucii — că au depăşit orice limită şi că poporul — cel mai înţelegător şi mai tolerant; popor din lume — a înţeles ce-i şi cum, neliniştindu-se cum e firesc să se neliniştească orice popor cînd se simte ameninţat în însăşi existenţa lui.

Ar mai trebui să spun că patriotismul acesta al meu — de-o viaţă — a fost şi este străin de ură, nu are rost însă să mă disculp, ai mei ştiu foarte bine lucrul acesta, pe care cred că îl cunosc şi cei ce m-au stropit şi mă stropesc cu noroi, neobservînd — năucii şi hăbăucii — că mîlul pe care mi-i aruncă în obraz e luat din găleata propriului lor suflet şi că ura pe care o atribuie altora a zăcut şi zace în această găleată, prăsind şerpi şi balauri de lintiţă, zămislind monştri şi monstruozităţi, cum s-a întîmplat în fiorosul an 1940, cum nu ar trebui să se întîmple vreodată.

Atîta vorbă tot aş mai spune: aş fi bucuros dacă aş putea zice şi în ultima clipă de viaţă vorbele pe care le-am zis în tinereţe, demult: „Surd dacă aş fi eu murmurul apei tot l-aş auzi! …“

Ion LANCRANJAN

Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• NUMIRE

Grupul pentru Dialog Social a hotărît, de curînd, să editeze o nouă publicaţie, dedicată în exclusivitate reflectării faptelor de eroism ale paşnicelor triburi de oameni ai epocii de piatră semnalate de curînd în vecinătatea kilometrului 0 al Capitalei. În urma unor îndelungi şi furtunoase deliberări, directorul executiv al publicaţiei, intitulată cu în-
dreptăţită mîndrie — Sfarmă piatră a fost numit domnul Octavian Paler, figură legendară, legată indisolubil de zorile acestei glorioase etape istorice. Pe frontispiciul publicaţiei stau de gardă neuitatele cuvinte rostite de Ana Blandiana înainte de 13 iunie. „Aici, în această piaţă, s-a adunat tot ce are mai pur această naţiune”.

• CAM TÎRZIU

CE RAȚIU NE CONDUCE DE-AM AJUNS DIN NOU LA RAŢIE — se întreabă sibilinic, caricaturistul unui ziar independent, creș-
tin şi democrat. Dacă abia acum vă întrebaţi ce RAŢIU vă conduce e de mirare că mai primiţi RAŢIE.

• CATTEGORIC

Un cititor din Tuşnad ne telefonează pentru a ne spune cît deţine date concrete privind împrejurările în care persoane din conducerea unei companii turistice pentru tineret şi-ar fi descoperit vocaţia pentru acest domeniu în urma implicării lor într-o serie de afaceri cu un substanţial caracter penal, care le-ar fi făcut in-
dezirabilă în munca politică. Domnia sa ne întreabă dacă pentru elucidarea problemei e mai bine să se adreseze lui Ambidextru sau lui Catilina. Dacă puteţi băga mîna în foc pentru informațiile (de pe Ia începutul anilor ’80) pe care Ie aveţi, e bine să vi adresaţi şi procuraturii. Dar categoric ne interesează şi pe noi.

AMBIDEXTRU

DE SÎMBĂTĂ PÎNĂ LUNI

• Am intrat in luna septembrie, lună ce consemnează începutul de toamnă dar şi… zece zile nelucrătoare • ŞEDINŢA GUVERNULUI. Sîmbătă a avut loc la Palatul Victoria, sub conducerea primului ministru, domnul Petre Roman, şedinţa guvernului. S-a constatat, printre altele, pe baza analizelor economice din acest an, o îngrijorătoare lipsă de iniţiativă la nivelul întreprinderilor, fapt care, coroborat cu o serie de necorelări în activitatea de import, a grevat capacitatea de producţie şi posibilităţile de export, afectînd, totodată şi potenţialul de investiţii pentru perioada următoare. Un singur exemplu statistic: 810 întreprinderi au înregistrat o activitate economică în pierdere, în valoare de 25 miliarde lei • VICTORIE LA GRÎU. De pe o suprafaţă de aproape 2.290.000 hectare cultivate s-a adunat o recoltă de peste 7,3 milioane tone de grîu, producţia medie, fiind, nu pe hîrtie, cum eram obişnuiţi, ci în realitate, de 3195 kilograme la hectar. Este cel mai bun rezultat obţinut la cultura grîului în ultimii, ani • ÎNTRE RAŢE ŞI GĂINI. Crescătoriile tie păsări din judeţul Călăraşi realizează anual o producţie de 3,2 milioane pui de carne şi 1 milion de raţe. Numeric, lucrurile s-ar prezenta satisfăcător. Numai că bietele milioane de „zburătoare”, din lipsă de furaje, sînt sacrificate la greutatea de vrăbiuţe. Cit priveşte milionul de raţe, crescătoriile din judeţul Călăraşi sînt nevoite să le ţină „în grijă permanentă”, deoarece comerţul nu doreşte să Ie preia. Şi aceasta în pofida afirmaţiilor specialiştilor, privind valoarea nutritivă superioară a cărnii de raţă • JOCUL DE-A GREVELE. La modernul abator din Podari — Craiova se aflau blocate Ia sfirşitul săptăniînil 40 trailăre şi tot atîtea dube frigorifice. Motivul: greva sindicatului şoferilor din coloana Întreprinderii de industrializarea cărnii Dolj, De altfel, aici lucrătorii trec mai mult dintr-o grevă în alta, cerînd schimbarea, directorului, a altor membri ai colectivului de conducere, fără să Ie pese că indicatorii economiei, se situează sub cei programaţi, iar în faţa magazinelor specializate cozile la carne şi la preparatele din carne au lungimi ce ar trebui să-i determine po coi co se joacă „de-a grevele” să-şi cunoască lungul nasului • CONCURENŢA ÎNTRE DOUĂ MONUMENTE. Monumentul Eroilor, situat în cartierul Bartholomeu din Braşov are o semnificaţie aparte în istoria zbuciumată a acestor locuri. În loc de îngrijirea şi pioşenia ce ar trebui investite de locuitorii de la poalele Timp ei, respectivul monument a început să fie îndeaproape concurat de un altul, al… gunoaielor şi reziduurilor menajere ce tind să-l egaleze în înălţime. Ar fi cazul să se facă curăţenie nu numai in jurul Monumentului Eroilor, ci tot atit de urgent şi printre cei pusi să gospodărească oraşul. • REZERVAŢIA BIOSFEREI. După cum informează Ministerul Mediului, prin decret guvernamental Delta Dunării a devenit rezervaţia biosferei. Programul acestei rezervaţii, ce va funcţiona după principiile UNESCO, vizează conservarea şi refacerea echilibrului ecologic al Deltei Dunării, în condiţiile menţinerii şi încurajării activităţilor umane tradiţionale, ale exploatării ecologiste a resurselor naturale regenerabile. Era şi timpul! • AŞTEAPTĂ ECONOMIA NAŢIONALĂ, AŞTEPTĂM ŞI NOI. Ssmbătă şi duminică, în portul Constanţa ar fi trebuit să şe continue operarea navelor, întrucît muncitorii, în locul plăţii duble a muncii prestate, au optat pontru săptămîna de lucru redusă, activitatea s-a întrerupt. Vasele PopuIar XII — cu carne de vită, Tîrgu Ocna, Trotuş, navele greceşti Evemeria, Cavo-Sidsro, Flag-Paula — cu zahăr brut, Carolina, sub pavilion libanez — cu măsline din Turcia, ca şi alte nave încărcate cu minereuri sau materii prime energetica au aşteptat pînă astăzi. Aşteaptă şi economia naţională materiile prime, aşteptăm şi noi carne, măsline… • NU ÎN DOLJ. CI ÎN GORJ. Acesta din urmă este judeţul în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea „Miner-Turist“. Facem această rectificare la o eroare apărută în această rubrică săptămîna trectută, nu pentriu că „ne-am putea pomeni cu o vizită a minerilor pe strada Brezoianu”, aşa cum cu multă „delicateţe “ ne scrie o cititoare, ci din dorinţa de a prezenta o informaţie exactă.

Grupaj de Emil JURCA

Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 2-a ►

Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 3-a ►

După vizita în România, două delegaţii americane au concluzionat!

„Guvernul român are intenţii promiţătoare“

VINERI, 31 AUGUST. O delegaţie de 7 senatori americani republicani, condusă de liderul minorităţii republicane din S.U.A., senatorul din Kansas Robert Dole, ne-a vizitat ţara în cadrul unui turneu care mai cuprinde alte şapte state. După convorbirile avute cu domnul Ion Iliescu, domnul Petre Roman, cu liderii opoziţiei şi ai unor organizaţii apolitice, sena-

Răzvan MITROI

(Continuare în pag. a IV-a)

Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 4-a ►