Actualitate
Remember 1 septembrie 1990 – Presa acum 30 de ani
• Omul nostru din Mamaia
Festivalul muzical de la malul mării a avut, după mulţi ani, strălucirea dată de prezenţa vedetelor. Organizatorii şi-au luat măsuri de prevedere aducînd cîteva stele pe valută. Dar, spre bucuria noastră, marele star al Mamaiei ’90 a fost Gabriel Cotabiţă, dezinvolt în apariţia scenică şi impresionant în prestaţia muzicală life, altfel spus – o personalitate liber convertibilă. Dramatic cu măsură, eliberat de complexul provincialismului artistic, Gabriel Cotabiţă umple scena şi trece dincolo de graniţa ecranului, ca un ambasador care a primit cea mâi înaltă acreditare – extraordinar şi plenipotenţiar. Urmează, conform uzanţelor, confirmarea pe post.
Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. 1-a ►

• RUŞINEA FĂRĂ GRANIŢE
Astăzi, după 50 de ani, alternativa constă în înţelegere, reconciliere, libertate şi toleranţă, dar de toleranţa structurală românească nu trebuie să se profite, nici să se facă abstracţie. în numele ei, de principiile democraţiei, aşa cum aceasta s-a stabilizat în statele pe care, şi pentru această lecţie de democraţie, la admirăm”. Un pasaj întreg dintr-un document oficial al Parlamentului României, cel subliniat mai sus, este ignorat pur şi simplu de redactorii ziarului independent „România Liberă ” în comunicatul prezentat în ediţia din 30 august.
Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. a 3-a ►

– Corespondentă din Venus –
Odată cu stingerea ultimelor acorduri ale Festivalului de la Mamaia, încheiat într-o notă, s-ar putea spune creştină şi… democrată („Ave Maria” va face cu siguranţă succes în topul autohton) atenţia gazdelor, cel puţin; a fost captată aproape total de hotărîrea guvernului referitoare la transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale. Turismul – pe care primul ministru îl includea prematur în „pariul cîştigat” al guvernării provizorii – stă mai prost decît şi-ar fi închipuit în cele mai optimiste momente cei care lucrează în branşă. Pe litoral, cel puţin, sezonul ’90 este apreciat ca unul dintre cele mai slabe, mai dezorganizate şi mai dezorientate de cînd există un minister al odihnei. Singurul „succes” îl reprezintă faptul că un număr corespunzător de turişti români au beneficiat de locurile pe care Ie-ar fi ocupat turiştii străini care n-au mai sosit. Aşa că tradiţionalele urări de bun venit afişate la intrare în staţiuni în citeva limbi de circulaţie, au sunat aproape ca o ironie. O ironie ce ne costă, valuta forte, fiind binecunoscut faptul că turismul asigură, în general, unul dintre cele mai avantajoase cursuri de revenire. Decepţiilor provocate de o aprovizionare dificilă şi haotică (in multe locuri şi de multe ori in restaurante nu se ştia ce vor mînca turiştii a doua zi!) de lipsă de atenţie acordată acestui element de protecţie socială, cum era (teoretic, cel puţin) consi-derat turismul, le-a pus în mod cert capac hotărirea guvernului. „Vom pune altă firmă!” – a calificat, plastic; documentul directorul general al I.H.R. Mangalia, Dragoş Cosmulescu, vrînd să spună că aceasta nu aduce nici una dintre noutăţile atît de mult aşteptate. Şi mai categoric a fost, în acest sens, directorul hotelului „Dana”, una dintre dotările de excepţie ale reţelei celei mai mari întreprinderi turistice din ţară (I.H.R. Mangalia dispune de 30 000 de locuri de cazare), Mircea Georgescu: „Ce-am avut şi ce-am pierdut!”. Sînt doi dintre cei care au traversat actualul sezon cu speranţa că imobilismul dirijat de la minister ascundea, de fapt, dorinţa unei temeinice pregătiri a necesarelor transformări. Căci dacă iniţiativa particulară şi-a mai făcut loc pe ici pe colo, în alte forme, pe litoral n-ai s-o găseşti nici dacă dai cu tunul. A fost ordin, iar ordinul s-a respectat cu o stricteţe ce nu e străină de o anumită stare de nepăsare, vizibilă cu ochiul liber: hotelurile au intrat in sezon mai nepregătite ca oricînd; restaurantele n-au veselă şi tacîmuri şi spaţiile verzi mai există doar cu numele.
Interlocutorii noştri sint tentaţi să pună aceste stări de lucruri în primul rînd pe seama crizei de autoritate pe care au generat-o schimbările mai mult sau mai puţin democratice din structurile turistice, şi in al doilea, pe dezinteresul manifestat de personal în condiţiile în care posibilităţile de cîştig au fost diminuate de aprovizionarea defectuoasă şi de structura categoriei de turişti. In aceste condiţii a rămas, evident, pentru cei cu adevărat interesaţi de a-şi exercita în mod corect meseria – speranţa unei orientări concrete spre formule eficiente şi realiste de privatizare. Lucru care nu s-a întîmplat şi – conform prevederilor documentului amintit – nici nu sînt semne că se vor întimpla.
Bine, veţi zice, acestea sînt problemele celor care lucrează, nu ale celor care se odihnesc. Ce-i preocupă pe aceştia din urmă? Nu prea multe lucruri. Găsirea unei sticle de bere, a uneia de apă minerală rămîne o activitate de top. Din fericire, vremea e frumoasă, soarele străluceşte puternic, deşi vara calendaristică s-a terminat, iar apa uneori e caldă.
Suficiente motive pentru ca o bună parte dintre defecţiuni şi nereguli să sară mai puţin în ochi. Totuşi, lumea e interesată de ce se întîmplă în Piaţa Universităţii, dar puţinătatea televizoarelor din staţiuni nu prea le oferă şansa de a afla (penuria aceasta fiind şi unul dintre motivele neocupării unor importante capacităţi de cazare pe perioada C.M. de fotbal), ca să nu mai vorbim de numărul mic de ziare centrale ce sosesc pe aici din cauză că difuzarea presei afirmă că nu se cer. Se discută intens, totuşi, pe marginea farsei de la Costineşti cu „manipularea” cîştigătoarei titlului de „Miss” furat la potou, şi cu transformarea miraculoasă a premiului promis de revista „Cuvintul” şi CATT, – un autoturism – într-o… motoretă! (Cam asta fiind valoarea premiului acordat în final). Un adevărat val de indignare – pe plajă avînd loc manifestări de protest ad-hoc – a stîrnit şi lipsa de probitate a B.B.C.-ului care a difuzat imaginile despre incendierea P. S. Bulgar ca pe-trecîndu-se la Bucureşti – ştire care s-a răspîndit cu viteza… incendiului! Şi, în fine, unul dintre elementele de marcă ale interesului general rămîne bursa neagră a bişniţei, desfăşurată în stil mare la solare şi la băile mezotermale cu produse turceşti, în absenţa tradiţionalei oferte poloneze din alţi ani.
Cu excepţia acestor elemente, pe litoral, sau cel puţin în zona sa sudică, de unde vă transmit aceste impresii, totul e bine şi frumos şi la vară cald.
Octavian ANDRONIC
Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. a 4-a ►

Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. a 5-a ►

Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. a 7-a ►

Ziarul Libertatea din 1 septembrie 1990 pag. a 8-a ►

Actualitate
Israelul participă pentru prima dată cu un pavilion național la salonul aeronautic de la Marrakech
Ministerul Apărării din Israel a trimis, pentru prima dată, o delegație oficială și a deschis un pavilion național la Salonul Aeronautic de la Marrakech, eveniment inaugurat astăzi în Maroc. Participarea marchează o premieră pentru industria israeliană de apărare de la normalizarea relațiilor dintre cele două state, în cadrul Acordurilor Abraham.
Un pas vizibil în cooperarea bilaterală
Yair Kulas, șeful direcției SIBAT din cadrul ministerului israelian, a descris prezența la expoziție drept un moment important pentru industria de apărare a țării. Ministerul a precizat că pavilionul face parte dintr-o strategie de extindere a exporturilor militare și a cooperării cu state din întreaga lume.
În timpul evenimentului au avut loc întâlniri cu delegații și reprezentanți guvernamentali din mai multe țări. Potrivit ministerului, promovarea industriei de apărare urmărește atât consolidarea capacităților Forțelor de Apărare ale Israelului, cât și susținerea obiectivelor de politică externă.
Marocul a aderat la Acordurile Abraham în decembrie 2020, la trei luni după Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Deși cele două țări mențin relații oficiale de aproape șase ani, cooperarea lor în domeniul apărării este rareori discutată public, din motive de securitate și sensibilitate politică.
Tehnologii testate în luptă și sisteme autonome
Opt companii israeliene sunt prezente la salon. Pavilionul național reunește ASIO Technologies, Orbit Communication Systems, Shilat Optronics, Uvision Air și Xtend Systems, iar Rafael Advanced Defense Systems, Elbit Systems și Israel Aerospace Industries au standuri proprii.
Printre echipamentele prezentate se numără muniții rătăcitoare, sisteme robotizate bazate pe inteligență artificială, tehnologii de navigație autonomă pentru drone, soluții de ghidare laser pentru drone FPV și comunicații prin satelit. O parte dintre companii promovează drone de mici dimensiuni și muniții rătăcitoare — categorii devenite tot mai vizibile pe câmpurile de luptă din Ucraina și Gaza.
Rafael expune sisteme de apărare aeriană, inclusiv Spyder, precum și tehnologii pentru combaterea dronelor de mici dimensiuni. Compania prezintă și interceptorul fără pilot Hunter Eagle. Directorul său executiv, Yoav Tourgeman, a afirmat că soluțiile aduse la Marrakech reflectă experiența operațională și pot deschide calea unor colaborări viitoare.
Elbit Systems prezintă drona Hermes și gama de sisteme autonome compacte FUSE, alături de Mini-MUSIC, un sistem aeropurtat de autoprotecție bazat pe contramăsuri cu energie dirijată. Oferta companiei include și capabilități pentru lovituri de precizie, război electronic, informații și supraveghere, comunicații și instruire.
Interes strategic într-o piață importantă
Relațiile de apărare dintre Israel și Maroc s-au reflectat anterior în participarea unor militari israelieni la exercițiul african African Lion, condus de Statele Unite, în 2023. În ultimul an au apărut, de asemenea, relatări despre posibila achiziție de către Maroc a sistemului israelian de apărare aeriană Barak MX și despre alte colaborări cu industria israeliană de apărare.
Prezența Israelului la salonul din Marrakech capătă vizibilitate într-un context în care exporturile sale de apărare au atins niveluri istorice ridicate, dar participarea companiilor israeliene la expoziții internaționale a stârnit și controverse. Franța, de exemplu, a interzis participarea Israelului la Eurosatory în februarie.
Salonul Aeronautic de la Marrakech se organizează o dată la doi ani, din 2008, și reunește peste 200 de expozanți din aproximativ două duzini de țări. Marocul este al doilea cel mai mare investitor în apărare din Africa, cu cheltuieli de peste 6 miliarde de dolari anul trecut, potrivit datelor SIPRI.
Actualitate
Paza de la mări și combaterea traficului de droguri: Paza de Coastă a SUA cumpără patru drone MQ-9B
Paza de Coastă a Statelor Unite va achiziționa pentru prima dată drone MQ-9B. Contractul, în valoare de 247,8 milioane de dolari, acoperă patru aeronave, stații de control la sol și echipamente de sprijin.
Supraveghere maritimă pe distanțe mari
Dronele vor fi folosite pentru monitorizarea apelor din larg, misiuni de căutare și salvare și sprijinirea operațiunilor împotriva traficului de droguri. Aeronavele nu sunt proiectate să transporte armament, a precizat un purtător de cuvânt al serviciului.
Potrivit conducerii Pazei de Coastă, noile aparate vor extinde raza de observare maritimă și vor permite detectarea mai timpurie a amenințărilor, decizii mai bine fundamentate și intervenții mai rapide.
Finanțare federală pentru patru aeronave
Planurile de achiziție au fost anunțate inițial anul trecut, după ce Paza de Coastă a primit fonduri prin pachetul bugetar de reconciliere pentru anul fiscal 2025 și alocările pentru anul fiscal 2026. Pachetul din 2025 a inclus aproape 25 de miliarde de dolari pentru serviciu.
Experiență operațională cu drone similare
Paza de Coastă a mai colaborat cu Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP), utilizând drone MQ-9A ale acestuia în operațiuni desfășurate din Texas. În anul fiscal 2026, aeronavele au sprijinit CBP în capturarea a 60.700 de livre de droguri ilegale și arestarea a aproximativ 20 de persoane implicate în contrabandă.
Peste 30 de ore în misiune
MQ-9B SeaGuardian este concepută pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere maritimă care pot depăși 30 de ore. Raza sa operațională este de aproximativ 1.200 de mile marine, potrivit producătorului, General Atomics.
Actualitate
Informatii complexe despre ce implica o firma de contabilitate Bucuresti
Intr-un mediu economic in continua schimbare, gestionarea corecta a activitatilor financiare reprezinta o conditie esentiala pentru functionarea si dezvoltarea unei companii. In Bucuresti, unde activeaza numeroase intreprinderi din domenii diverse, serviciile contabile au un rol important in organizarea documentelor, respectarea legislatiei fiscale si fundamentarea deciziilor de business. O firma de contabilitate Bucuresti nu se ocupa doar de inregistrarea facturilor, ci poate deveni un partener strategic pentru antreprenorii care urmaresc stabilitate si performanta pe termen lung.
Informatii complexe despre ce implica o firma de contabilitate
Gestionarea documentelor si evidenta contabila
Una dintre principalele responsabilitati ale unei firme de contabilitate consta in organizarea si inregistrarea operatiunilor economice ale clientilor. Acest proces presupune verificarea documentelor justificative, evidentierea veniturilor si cheltuielilor, urmarirea creantelor si datoriilor, precum si gestionarea informatiilor referitoare la activele companiei.
O evidenta contabila bine structurata ofera o imagine realista asupra situatiei financiare si permite identificarea eventualelor neconcordante. Totodata, documentele organizate corespunzator faciliteaza pregatirea raportarilor si verificarea tranzactiilor atunci cand este necesar.
Declaratii fiscale si respectarea obligatiilor legale
Un alt domeniu important il reprezinta calcularea obligatiilor fiscale si pregatirea declaratiilor corespunzatoare. In functie de activitatea si regimul fiscal al companiei, acestea pot include obligatii privind impozitele, TVA-ul, contributiile salariale si alte raportari prevazute de legislatia aplicabila.
O firma de contabilitate urmareste termenele relevante si modificarile legislative care pot influenta activitatea clientului. Printr-o colaborare eficienta, antreprenorii pot reduce riscul intarzierilor si al erorilor declarative.
Salarizare si administrarea personalului
Companiile care au angajati trebuie sa gestioneze lunar numeroase operatiuni administrative. Serviciile de salarizare pot include calcularea drepturilor salariale, pregatirea statelor de plata, gestionarea concediilor si intocmirea declaratiilor aferente veniturilor salariale.
Analiza financiara si consultanta pentru dezvoltare
Dincolo de operatiunile curente, o firma de contabilitate Bucuresti poate sprijini procesul decizional prin rapoarte financiare si interpretarea indicatorilor economici. Informatiile despre profitabilitate, lichiditati, costuri si datorii ii ajuta pe antreprenori sa evalueze performanta companiei.
In functie de serviciile contractate, consultanta poate include analiza costurilor, planificarea fluxului de numerar si evaluarea implicatiilor fiscale ale anumitor decizii comerciale. Aceste informatii sunt utile atunci cand o companie doreste sa investeasca, sa isi extinda activitatea sau sa isi reorganizeze cheltuielile.
Tehnologie, comunicare si confidentialitate
Digitalizarea a schimbat modul in care sunt furnizate serviciile contabile. Transmiterea electronica a documentelor, utilizarea programelor specializate si comunicarea online pot simplifica procesele si accelera schimbul de informatii.
In acelasi timp, protejarea datelor financiare si pastrarea confidentialitatii sunt esentiale. Alegerea unui partener care utilizeaza proceduri adecvate de securitate si stabileste clar responsabilitatile contractuale contribuie la o colaborare sigura.
Cum alegi firma de contabilitate potrivita?
Experienta profesionala, transparenta tarifelor, disponibilitatea comunicarii si adaptarea serviciilor la specificul companiei sunt criterii importante de selectie. De asemenea, trebuie clarificate serviciile incluse, responsabilitatile fiecarei parti si modul de transmitere a documentelor.
-
Exclusivacum 15 ore„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 5 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 4 zileRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 5 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Exclusivacum 4 zile„BAYRAKTAR” LA SECRET. Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul
-
Exclusivacum 3 zileLa MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
-
Exclusivacum 4 zileNu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!




