Actualitate
Remember 21 august 1990 – Presa acum 30 de ani
AZI
Am aflat, în fine, de la Ministerul Mediului, că apa de băut nu are o calitate corespunzătoare. Tot „algele albastre” să fie vinovate de gustul şi mirosul neplăcut de care dau dovadă alte şi alte lucruri ce ne sînt vitale?
IERI
Aseară, la emisiunea TV, – „Actualităţi”, am aflat că un grup de turişti români sosiţi în Italia a fost îndrumat spre cazare… într-un lagăr de concentrare. Societatea turistică română organizatoare — discretă, televiziunea noastră nu a numit-o — a fost nevoită să restituie „beneficiarilor” sumele încasate. Cînd nu deschizi ochii, deschizi punga!
EVRIKA
lată, in sfirşit, şi soluţia ieşirii din criză a economiei: să încasăm milioane de dolari pentru export de driblinguri, şuturi Ia poartă şi, eventual, faulturi. Păcat că în relaţiile de acest gen cu Ungaria vecină şi prietenă am rămas, în unele cazuri, la practici comerciale vetuste: schimbul in natură. Adică noi dăm picioare de naţionalitate maghiară şi importăm… roţi.
ASASINUL DIN BD. GOLESCU A FOST ARESTAT
Cu exact opt zile în urmă, într-un apartament din bd. Dinicu Golescu nr. 37 au fost descoperite cadavrele soţilor D., locatarii respectivei locuinţe. Cei doi — de profesie ingineri, oameni în vîrstă de 53 de ani — fuseseră ucişi cu o armă de foc. Necropsia a stabilit că bărbatul a fost lichidat cu un singur glonţ ce i-a lovit inima, în timp ce femeia avea în corp trei proiectile. Din apartament a dispărut aparatură electronică în valoare de peste 200 000 Iei.
Asasinul a fost arestat. Amănunte despre acest bestial atac armat cu scop de jaf, în ziarul nostru de mîine.
Ziarul Libertatea din 21 august 1990 pag. 1-a ►


Hei-rup!
Caricatură de ANDO
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)
• O SCHIMBARE DE FAŢADĂ…
Domnii rectori ai renumitelor instituţii de învăţămînt superior din Bucureşti „Universitatea” şi „Arhitectura”, instituţii ce au captat atenţia opiniei publice pe toată durata acţiunii Universitate (golaniada), au hotărît de comun acord şi în deplin consens cu Marian Munteanu şi Nica Leon, acum ceva mai liberi, ca împreună cu apropiaţii şi susţinătorii acestora (cei de la G.D.S., 16—21, Alianţa poporului, 21), în perioada ce a mai rămas pînă la începerea noului an şcolar, să aducă cele două instituţii cei puţin la înfăţişarea avută anterior g o l a n i a d e i.
Nu credem că această iniţiativă să fi fost luată pentru că domnii profesori-rectori ar avea ceva pe suflet, ci pur şi simplu fiindcă sînt buni gospodari şi ţin la prestigiul respectivelor aşezăminte de învăţămînt pe care cu onoare le conduc.
Pornind de Ia constatarea că, pe ambele vestite instituţii, dezagreabil mînjite, stă scris numele lui M. Munteanu, sugerăm că dacă se are în vedere rebotezarea sau reprofilarea acestora, ar fi bine să fie consultate şi senatele respective.
• CONTRAREVOLUŢIE LA RADIODIFUZIUNE?
Aflăm cu oarecare întîrziere că la mijlocul săptămînii trecute, fostul redactor şef adjunct al Redacţiei emisiunilor ideologice şi social-educative, în pielea lui Ion Costea, actualmente secretar general de redacţie la Oficiul de relaţii cu publicul, documentare şi biblioteci, aflat sub influenţa ideologică — şi numai — a lui Bachus a fost pe punctul de a face o adevărată contrarevoluţie în Radiodifuziune, mulţumindu-se pînă la urmă cu agresarea şi lovirea unor colegi din instituţie — domnul Florin Pavlovici de la Redacţia culturală, secretara acestuia, doamna Doina Niculescu şi domnul Andrei Banc de la Departamentul ştiinţă — după care a defilat triumfător pe holul etajului 6 aproape gol, adică în chiloţi.
Înţelegem faptul că autorul „nepieritoarelor” Pluguşoare radio — T.V. tovarăşul Ion Costea a schimbat un os bun de ros, cu altul, îi înţelegem setea de cultură a viţei de vie, înţelegem că „bunele maniere” i-au rămas adînc impregnate în conştiinţă dar nu înţelegem un lucru: cine eşti dumneata şi ce pile ai, tovarăşe Costea, de ai putut obţine chiloţi de bumbac pe penuria asta?
• ECOLOGISTA
După cum auzim de la prietenii noştri ecologişti, în afară de centrala atomică de la Cernavodă se construiesc încă două centrale: una la Cerna şi alta la Bîlea.
• CUM VORBIM, CUM SCRIEM
Nu ne-am dezobişnuit încă de vechile fixuri verbale că şi căpătăm altele. Dacă un tînăr vede ceva interesant la Costineşti sau chiar în insulele Fidji verdictul „spiritual” porneşte automat: „se mişcă natural”. Chiar şi bătrînii sînt încurajaţi cu vorbe „dacă vrei, poţi!“. Deosebirea e că acum spunem în loc de lozinci — spot.
AMBIDEXTRU
Ziarul Libertatea din 21 august 1990 pag. a 2-a ►

Lecţia democraţiei prin tehnica loviturilor de stat
UN SERIAL CE INSTIGĂ LA VIOLENŢĂ Şl DESTABILIZARE PUBLICAT ÎN „VIITORUL P.N.L.”
O fetiţă crescută în cultul minciunii şi al privitului, prin gaura cheii, evident că la vremea afirmării ei pe scena vieţii va avea dificultăţi în a judeca lucrurile drept. Cred că de o asemenea creştere strîmbă a „beneficiat” la anii codiţelor cu funde Roxana Iordache, persoană căreia ziarul „Viitorul P.N.L.“ îi pune la dispoziţie paginile pentru a-şi publica, „tezele” ei politice. Şi fătuca are un fix — lupta împotriva celor care nu-i împărtăşesc ideile. În această luptă, devenită un fel de artă marţială prin întortocherea argumentaţiei, colaboratoarea ziarului PNL utilizează toate răbufnirile ei de ură, exagerează unele fapte, ascunde altele care nu-i convin, dar sînt cunoscute, de toata lumea, contorsionează adevărul, ceea ce duce în final la o veritabilă dezinformare a cititorului. Probabil că prea mulţi ani nu are, fraza fiindu-i dintr-o suflare, ceea ce pentru foaia de ziar poate aduce prospeţime. Dar, de la entuziasm, trece uşor la exaltare şi ceea ce-l mai rău, se simte datoare să-şi adreseze „operele” nu prea mult gîndite către foruri de la care întreaga ţară aşteaptă tocmai lămurirea unor probleme complicate. Serialul „Televiziunea dezinformează şi dezbină, naţiunea?“ este o probă de deşeu publicistic în care s-a specializat prea devreme tînărul condei, al ziarului PNL care, necuprins de nici o îndoială, îl supune atenţiei comisiei parlamentare, pentru cercetarea evenimentelor din 13—15 iunie. Dacă cei de la amintita comisie s-ar încumeta să ia în serios ce scrie ziarista R.I. ar fi mult mai nelămuriţi decît în momentul în care şi-au început treaba. Evocarea evenimentelor din 13—19 iunie îi dau prilejul autoarei să repete însă „of“-urile ei personale sau preluate de, la
Dan CONSTANTIN
(Continuare în pag. a II-a)
(Urmare din pag. I)
publicaţiile surori şi să reia marea nemulţumire faţă de TVR a multor veleitari apăruţi prin presa postrevoluţionară Deci, cere comisiei parlamentare, deşi zice că nu, să ia in seamă „imperativul purificării al decantării personalului TVR”. Deci justiţiara penelista ar dori înfiinţarea comisiei de cadre, probabil condusă de cîţiva oameni nepătaţi, care să-i dea afară pe „Marinescu et comp,“. Ca să nu mai ostenească autoarea şi să i se usuce cerneala degeaba, îmi permit să propun componenţa comisiei, de cadre cu persoane faţă de care R.I. cu siguranţă nu va avea rezerve. Ar putea fi cooptaţi deci dl. Paler care a lucrat în „televiziune şi şi-a dat atestatul de propagandist celebru prin invenţia „Epocii de Aur”; dl Arachelian — unul din harnicii redactori ai emisiunilor educative pentru tineret şi ai grandioaselor montări „Cîntarea României”, d-nă Delia Balaban-Budeanu, care îşi modula cu emoţie vocea pentru a face impresie pozitivă „sinistrei”, fiind informată de efect de buna ei prietenă, soţie da ştab în C.P. Ex. Desigur, ar trebui adus în comisie şi un tip neutru care nu se pricepe la televiziune dar este ceva şef peste cîteva ştechere — l-am numit pe domnul Iuga, care vrea să înlocuiască rolul conducător al partidului cu rolul conducător al sindicatului. (Se ştie că la sindicat niciodată n-au fost puşi ăi mai deştepţi, ci ceilalţi, care nu mai încăpeau la partid).
După ce ne indică cine nu trebuie să lucreze la Televiziune, ziarista de la organul PNL mai aruncă o întrebare către instituţia „dezinformatoare şi dezbinatoare”: de ce şi-a întrerupt emisiunea pe 13 iunie? Chiar aşa! Cînd în studiouri au năvălit vandalii paşnici, cînd aceiaşi copilaşi nevinovaţi aruncau cu sticle incendiare în clădire, iar redactorii erau bătuţi sălbatic de nemulţumiţi organizaţi în formaţii de atac, de ce şi-a permis să întrerupă emisiunea? Ca să pui cu nonşalanţă, aşa cum face autoarea, această întrebare, or eşti neruşinat, or firul logic al gîndirii s-a rupt şi se impune un consult psihiatric. R.I. în serialul ei, dacă nu respectă logica, îşi permite să încurce şi faptele şi strecoară insinuant ideea că poliţiştii ar fi dat foc la maşini în Piaţa Universităţii, „pe un fond de tensiune maximă. Autoarea, care lasă să se înţeleagă că s-a aflat în miezul evenimentelor, ni-i prezintă pe atacatorii instituţiilor de stat — Poliţia Capitalei, Serviciul român de informaţii, Televiziune — „departe de a fi legionarii ei nu erau decît oameni exasperaţi, provocaţi să-şi închipuie, poate, că participă la o nouă revoltă şi incendiază ca pe 21 Decembrie”, (Deci, pînă la urmă, „băieţii exasperaţi” se cam jucau cu focul). Televiziunea este acuzată că a prezentat ţării aceste fapte descreierate. Ea ar fi trebuit însă să ducă o muncă de educare a publicului înainte de 13 iunie pentru ca oamenii de bun simţ ai ţării să nu se lase şocaţi de incendiatori. Nici mai mult nici mai puţin autoarea propune şi lecţiile pe care trebuiau să le înveţe cetăţenii României pentru ca pe 13 totul să li se fi părut normal: ocuparea sediului prezidenţial în Bulgaria, furia mulţimii împotriva STASI în R.D.G, şi alte cîteva asemenea dezlănţuiri democratice, astfel încît „telespectatorii ar fi fost iniţiaţi în alfabetul acţiunii de strada”. Ziarista căreia i-au dat creierii în foc propune, televiziunii — ocazia nu-i scăpată — „culturalizarea politică a maselor înfăţişîndu-le detaliat, în cadrul emisiunilor „Mapamond” să zicem, tehnica loviturilor de stat şi cîteva exemple ca atare”.
Comisia, parlamentară – căreia îi este adresat serialul poate extrage totuşi ceva din elucubraţiile jurnalistei: anume îndemnul explicit al autoarei către violenţă, către răsturnarea ordinii de drept în stat.
Instigarea făţişă a devenit o practică, a unor organe de presă şi faptul că unii redactori neagă utilitatea unei „Legi a presei”, este de natură să pună în lumină motivele respingerii unui act legislativ în acest domeniu. Lipsa de răspundere a autoarei articolelor asupra cărora ne-am oprit este posibilă tocmai în condiţiile absenţei „Legii Presei”. După ce au cerut urgentarea elaborării ei, acum cîteva din condeiele care şi-au clădit un fragil statut în presă, dar au supt avantaje materiale consistente din asemenea gen de, articole îşi dau seama de „pericolul” obiectivitătii, al respectului pentru instituţiile democratice.
Înţelegem că „Viitorul PNL” si-a pierdut o parte din redacţie prin zborul aripii tinere. Dar de aici şi pînă la a admite în coloanele sale articole extremiste ce propagă ura, jignesc instituţii şi largi categorii sociale, sub masca dorinţei de a stabili adevărul este un mare pas. Un mare şi periculos pas pe care „Viitorul PNL” îl face cu nonşalantă.
Ziarul Libertatea din 21 august 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 21 august 1990 pag. a 4-a ►

R. D. G. suspendă unilateral obligaţia vizei pentru cetăţenii mai multor state
BERLIN. — R.D.G. a suspendat unilateral, cu începere de la 20 august obligaţia vizei pentru cetăţenii neozeelandezi, ai Cetăţii Vaticanului şi al Statelor Unite.
Potrivit unei comunicări de presă a Ministerului Afacerilor Externe de la Berlin, cetăţenii acestor state pot intra în R.D.G. fără viză, în baza unui paşaport turistic, de serviciu sau diplomatic, pentru o perioadă de pînă Ia trei luni.
Delegaţia română prezentă la Viena, formată din Mihail Manoilescu, ministru de externe, şi Valer Pop, în după amiază zilei de 29 august 1940 informează guvernul român despre cererea de „arbitraj” necondiţionat formulată de miniştrii de externe ai Germaniei şi Italiei. În această situaţie regele Carol al II-lea a hotărît convocarea Consiliului de Coroană în cursul aceleiaşi zile. La şedinţa Consiliului de Coroană iau parte 33 de reprezentanţi în majoritate consilieri regali, membrii guvernului si unii reprezentanţi ei partidelor politice.
În timpul dezbaterilor ce au avut loc în Consiliul de Coroană s-au conturat două orientări politice. Reprezentanţii primei orientări în care se încadrau personalităţi reprezentative, cu influentă pe plan intern şi internaţional ca: C. I. Brătianu, conducătorul P.N.L., Ion Mihalache şi Mihai Popovici, lideri marcanţi al P.N.Ţ., Nicolae Bălan, Mitropolit al Ardealului, Victor Antonescu, dr. Constantin Angelescu, Victor lamandi, general Arthur Văitoianu, A. C. Cuza şi prof. Silviu Dragomir s-au pronunţat pentru respingerea „arbitrajului” de la Viena şi apărarea cu forţa armată a teritoriului naţional. Acest punct de vedere a fost susţinut şi în a doua şedinţă a Consiliului de Coroană din noaptea, de 30 spre 31 august 1940 cînd se cunoştea harta cu ciuntirea teritorială a României. La acest Consiliu de Coroană participă şi Iuliu Maniu, preşedintele. P.N.Ţ. şi marele istoric şi om politic Nicolae Iorga care s-au pronunţat în mod hotărît împotriva acceptării „arbitrajului” şi pentru rezistenţa armată. Reprezentanţii celei de a doua orientări politice în special membrii guvernului care erau majoritari apreciau că în condiţiile internaţionale nu era recomandată rezistenţa armată şi preferau ca soluţie pentru ieşirea din impas acceptarea arbitrajului şi drept consecinţă înhămarea României la carul politic al puterilor Axei cu toate consecinţele ce decurgeau de aici.
Presiunile şi ameninţările asupra delegaţiei române au crescut necontenit ajungîndu-se la o somaţie doar pentru cîteva minute în care gu-
vernul român urma să dea un răspuns. De altfel, între delegaţia română, mai precis, între reprezentantul nostru Vaier Pop şi Von Ribbentrop au avut loc divergenţe acute cauzate de textul comunicatului Consiliului de Coroană din ziua de 30 august 1940 în care se arăta că „luîndu-se în deliberare comunicatele cu caracter ultimativ făcute de guvernele german şi italian a hotărît acceptarea arbitrajului puterilor Axei asupra tratativelor româno-maghiare“. Nemulţumit de precizarea împrejurărilor în care România a hotărît acceptarea arbitrajului Von Ribbentrop I-a convocat pe Valer Pop (Mihail Manoilescu, ministrul nostru de externe fiind „bolnav”), căruia pe un ton dictatorial i-a adus la cunoştinţă poziţia puterilor. Axei faţă de acest comunicat, că nu pot admite să se arate că arbitrajul ar fi fost impus României printr-un ultimatum. Von Ribbentrop s-a dedat la ameninţări foarte categorice la adresa ţării noastre, declarînd că „Germania şi Italia consideră comunicatul de la Bucureşti ca un act de neloialitate din partea României”. Valer Pop a respins acuzaţiile aduse chiar după ce actele Diktatului erau încheiate şi reafirmînd poziţia ţării noastre din prima zi a şedinţei din 29 august 1940, cum că „România nu a cerut nici un arbitraj al puterilor Axei, iar textul comunicatului oglindeşte impresia delegaţiei române şi a celor din ţară produsă prin urgentarea excesivă de a da un răspuns la „arbitraj”.
Dar iată ce transmitea Agenţia Română de Presă „Rador“ la 31 august 1940, după cele două zile ale delegaţiei române la Viena şi şedinţele Consiliului de Coroană din 29 şi 30 august: „Hotărîrea Consiliului de Coroană de a accepta arbitrajul puterilor Axei în tratativele româno-ungare a fost luată în circumstanţe deosebit de grele. Conferinţa de la Viena, determinată din „iniţiativa” Germaniei şi Italiei, interesate în menţinerea „păcii” în sud-estul Europei s-a desfăşurat în împrejurări în care România trebuia să aleagă între salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui… Ameninţarea cu războiul din partea duşmanilor noştri, precum şi imposibilitatea miniştrilor german şi italian de a rămîne mai mult de două zile
la Conferinţa de la Viena au determinat România să se hotărască în cel mai scurt timp util… Acceptarea arbitrajului care lăsa totalmente în mîinile Axei rezolvarea diferendumului româno-ungar, oferea României drept compensaţie „garantarea” categorică a frontierelor noastre faţă de oricare dintre vecini. Consiliul de Coroană examinînd toat posibilităţile a ajuns la singura încheiere mai favorabilă, adică la acceptarea arbitrajului Axei… Pierderile noastre sînt din nou zguduitor de dureroase, dar „garanţiile” ce ni s-au dat în schimb sînt de o însemnătate vitală pentru fiinţa statului nostru român în aceste momente cînd atîtea alte state dispar ca şi cum nu ar fi fost…”. Rezultă deci, că acceptarea arbitrajului de la Viena, s-a făcut în condiţii deosebit de grele, iar întreaga ţară, prin forţele sale sociale şi politice şi-a manifestat dezacordul cu sentinţa de la Viena care încălca suveranitatea şi integritatea teritorială a României”.
prof. N. GORAN
Actualitate
Apărarea antiaeriană americană, pusă la încercare de atacurile cu drone și rachete
Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut
Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.
Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.
Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.
Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate
Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.
Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.
Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.
Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.
Costul interceptării poate depăși valoarea țintei
Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.
Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.
Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.
Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.
Roiurile de drone schimbă regulile jocului
Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.
Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.
Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.
Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.
Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan
Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.
Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.
Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.
Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.
Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă
Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.
În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.
Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.
Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte
Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.
Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.
Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.
Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.
Producția la scară largă devine decisivă
Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.
Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.
Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.
Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată
Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.
Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.
Actualitate
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
Actualitate
Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă
Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro
Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.
Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.
Toate sistemele au trecut testele operaționale
Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.
Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.
Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă
Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.
Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.
HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.
EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată
Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.
Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.
Corvetele sunt construite în Franța și Emirate
Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.
A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.
Compania urmărește extinderea pe piețele externe
Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.
Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 5 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 21 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 5 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



