Connect with us

Actualitate

Iohannis, scurt pe doi: Această moțiune de cenzură mi se pare neavenită

Publicat

pe

Președintele Iohannis a susținut la Cotroceni, în condiții de distanțare socială,  declarații de presă urmate de o sesiune de țntrebări și răspunsuri cu jurnaliști atent selecționați:

Am participat în această după-amiază la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferință, pentru a discuta cu liderii europeni în principal despre situația îngrijorătoare din Belarus.

În intervenția pe care am avut-o, am subliniat că fraudarea alegerilor prezidențiale, reprimarea violentă a protestelor, precum și tratamentele inumane la care au fost supuși cetățenii reținuți nu pot fi lăsate fără un răspuns din partea Uniunii Europene.

Am solicitat încetarea imediată a violențelor împotriva protestatarilor pașnici, precum și eliberarea persoanelor deținute ilegal. Totodată, am arătat că este necesară demararea unor investigații transparente ale tuturor abuzurilor raportate, în urma cărora cei vinovați să fie trași la răspundere.

Trebuie luate măsuri suplimentare din partea Uniunii Europene, inclusiv adoptarea de sancțiuni contra celor vinovați de violențele împotriva cetățenilor pașnici și de fraudarea alegerilor.

Este extrem de importantă inițierea unui dialog real și de substanță între autoritățile din Belarus, opoziție, societatea civilă și reprezentanți ai protestatarilor. Aceasta este singura soluție pentru reducerea tensiunilor și realizarea unei tranziții pașnice.

Am subliniat că trebuie să evaluăm în profunzime relațiile dintre Uniunea Europeană și Belarus, pentru a identifica cele mai bune măsuri. Trebuie susținute aspirațiile cetățenilor din Belarus pentru democrație și libertate, în acord cu angajamentul pentru independența și suveranitatea țării.

Înainte de a trece la întrebările dumneavoastră, aș vrea să fac o mențiune cu privire la situația din Mali, subiect pe care l-am abordat, de asemenea, în cadrul reuniunii Consiliului European de astăzi.

Noi, România, avem acolo un efectiv de 120 de militari români, și aș vrea să transmit că aceștia sunt în siguranță în acest moment, în ciuda tensiunilor din zonă create de lovitura de stat.

Noi urmărim evoluția evenimentelor cu mare atenție și suntem pregătiți să acționăm în consecință, dacă va fi cazul.

Dacă aveți întrebări, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Legat de situația din țară, opoziția parlamentară va citi mâine în plenul reunit al Parlamentului moțiunea de cenzură. Cum vi se pare intenția acestora de a amâna până în septembrie în sesiune ordinară votul pentru moțiunea de cenzură și ce veți face în situația în care PSD va propune un premier tehnocrat?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie prima dată să vă spun că această moțiune de cenzură mi se pare neavenită din motive foarte simple și clare.

Dacă țara este cuprinsă de o epidemie și suntem în criză economică nu vii din opoziție să depui moțiune de cenzură. Asta arată doar că acest partid care a depus moțiunea – PSD – nu este doar cinic, asta am mai stabilit când au tras de timp cu aprobarea legii carantinei, deci nu este numai cinic, este și iresponsabil. Nu poți să vii în plină pandemie și criză economică să dai jos Guvernul numai așa, să areți propriilor alegători că mai ești acolo, fiindcă despre asta vorbim. PSD vrea să arate că mai este acolo. Nu are soluții pentru România. PSD nu are soluții pentru români. PSD caută, probabil, soluții pentru baronii care se simt deconectați de resursele publice și probabil suferă. Deci este neavenită.

Pe lângă asta, există dubii în spațiul public cu privire la constituționalitatea acestui demers. Nu s-a depus niciodată în vacanță parlamentară, într-o sesiune extraordinară, o moțiune de cenzură. Sunt specialiști care susțin că este discutabil, sunt alții care spun că este fezabil.

După părerea mea aici avem o temă care trebuie clarificată. După părerea mea, încă o dată, moțiunea este clar neavenită. Vom vedea dacă este neconstituțională sau nu.

Despre trecerea din sesiunea extraordinară în sesiunea ordinară, de asemenea cred că specialiştii vor trebui să analizeze constituționalitatea și legalitatea unui astfel de demers.

Ce se întâmplă după moțiune vom discuta, evident, după ce se dezbate, se discută, eventual se votează această moțiune. După părerea mea, este un gest politic iresponsabil, de uz intern pentru PSD.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, întrebarea pe care v-o adresez astăzi este selectată dintr-un număr de peste 1.200 de întrebări venite din partea telespectatorilor. În momentul de față există o divergență majoră între Guvern și Parlament pe două proiecte foarte importante – vorbim aici despre majorarea punctului de pensie cu 40% și dublarea alocațiilor. Întrebarea este: ca mediator, potrivit Constituției, cum ați acționat sau cum intenționați să acționați pentru a fi respectate de către Executivul pe care îl susțineți legile pe care le-ați promulgat? Vorbim despre cele două legi care au fost promulgate de domnia voastră.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nimeni nu și-a dorit această epidemie care, global, s-a dezvoltat într-o pandemie. Absolut nimeni nu cred că și-a dorit pentru România o criză economică. Dar această epidemie a venit și, în consecință, a apărut și criza economică. Aici suntem și aceste lucruri trebuie rezolvate. În paralel, evident că toată lumea își dorește și să câștige mai bine, și guvernanții de bună seamă doresc să dea bani mai mulți oamenilor, care au așteptări mai mari. Însă, pentru a face posibile aceste lucruri, trebuie să existe acești bani. Nu este posibil să împarți bani care nu există, și, dacă intră România în criză economică și veniturile se reduc, este clar că nu se pot mări cheltuielile. Este un lucru absolut simplu de calculat. Totuși, eu am spus de la bun început, și mă bucur că în PNL s-au găsit foarte mulți politicieni care au aceeași părere, că nu putem să avem o situație în care categoriile cele mai vulnerabile, adică copiii și pensionarii, să plătească nota de plată pentru această epidemie și pentru recesiunea economică.

Și atunci, cu toate că marea majoritate a specialiștilor, economiștilor au repetat în nenumărate rânduri că nu se pot majora nici pensiile, nici alocațiile, am solicitat Guvernului să găsească soluții, totuși, să le majoreze, atât cât se poate. Și iată, au venit cu soluții pentru majorarea alocațiilor în etape, o soluție foarte potrivită, iar majorarea punctului de pensie se realizează, totuși. Deci, în condițiile în care majoritatea specialiștilor au spus că nu se poate, iată că, totuși, Guvernul a venit cu o soluție de majorare a pensiilor. Deci nu vorbim de altceva; este o majorare atât cât s-a putut acum. Mai încolo, când economia își va reveni, cu siguranță, se vor căuta soluții pentru majorări ulterioare.

Jurnalist: Ca fost profesor, să zicem într-o situație ipotetică în care s-ar putea regăsi cadrele didactice din toamnă, dacă un elev ar veni la dumneavoastră în timpul orei și v-ar spune că prezintă febră și ar putea avea coronavirus, cum ați reacționa în acel moment? Considerați că Ministerul Sănătății și Ministerul Educației ar fi putut veni cu ghidul cu măsuri pentru începerea școlii mai devreme?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că atunci când un elev acuză simptome trebuie trimis la medic, ca să verifice care este problema. În situația unei epidemii, cu atât mai mult. Este însă foarte clar, ca să mergem un pic mai departe, că școala nu va începe ca de obicei, când lumea se aduna în curtea școlii, toți bucuroși că începe școala. Nu se vor aduna, dar școala totuși trebuie să înceapă, fiindcă este inadmisibil să avem o generație pierdută. Deja, în mediile de specialitate se vorbește despre a preveni „generația pandemiei”.

Copiii trebuie să meargă la școală, trebuie să învețe, trebuie să se întâlnească cu alți copii de vârsta lor. Pentru a face posibil acest lucru este nevoie de regulamente, de ordine, de proceduri speciale pentru vremuri de epidemie, și la acestea lucrează Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sănătății. Există proiecte de regulamente, ele se discută și, într-un timp foarte scurt, cu siguranță vor fi aprobate și făcute publice.

Măsurile nu sunt complicate. Lumea să nu-și imagineze că va apărea o carte groasă de reguli. Nu, regulile de bază sunt aceleași: masca, distanța, igiena. Acestea sunt regulile. Restul sunt chestiuni de specialitate: ce se face când se constată că un elev este bolnav, ce se face când într-adevăr în școală apar cazuri de boală, care școală se închide, care nu se închide. Acestea deja sunt chestiuni de specialitate și vor fi tratate de cei care sunt în specialitate, adică cei de la Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar, conducerea școlii, autoritățile locale și așa mai departe.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, există o nemulțumire foarte mare în sectorul HoReCa, a existat și un protest astăzi în acest sens, din cauza faptului că încă există multe restricții – restaurantele sunt închise, terasele au un program limitat. Dacă în discuțiile dumneavoastră cu Guvernul ați abordat și acest subiect și dacă există un orizont de timp în care restaurantele ar putea fi deschise – aceasta este întrebarea. Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi înțelegem foarte bine această preocupare din zona HoReCa și trebuie să admitem că este sectorul probabil cel mai grav lovit de criza economică generată de epidemie. Pentru a veni în sprijinul întreprinzătorilor din zona HoReCa, Guvernul a aprobat deja diferite scheme de ajutor și va continua să elaboreze scheme de ajutor. Însă trebuie să fim foarte sinceri: aici este vorba de sănătatea publică, a întregii populații. Și în condițiile în care numărul de bolnavi crește – în fiecare zi avem un număr mare de bolnavi în plus față de ziua anterioară -, noi măsuri de relaxare nu sunt posibile. Și până când nu reușim să ajungem la un număr mic de cazuri, deci până când nu intrăm într-o descreștere consistentă a epidemiei, nu se vor lua alte măsuri de relaxare. Dar, în contrapartidă, Guvernul va veni cu măsuri de sprijin economic.

Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, în contextul Consiliului extraordinar de astăzi, ce este pregătită să facă Uniunea Europeană în cazul în care Rusia va intra cu trupe în Belarus?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu considerăm că acest scenariu este unul care se va întâmpla. E foarte clar că situația din Belarus este îngrijorătoare, este îngrijorătoare pentru toată lumea, dar singurele soluții sunt cele diplomatice și cele care se găsesc prin discuții calme și aplicate. Toată lumea a declarat că este inadmisibilă o intervenție din exterior și nu ne așteptăm la o astfel de intervenție din nicio parte.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! Ați fost profesor și aţi spus că în adâncul inimii veți rămâne profesorul toată viața. Așadar, din poziția dumneavoastră de profesor, și nu de președinte, ce le-ați transmite părinților care nu vor să semneze acea declarație prin care practic se atrage răspunderea penală asupra lor pentru că refuză să pună un diagnostic, practic, copiilor lor.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În primul rând, cred că nu trebuie să ne formalizăm prea tare. Dar, pe de altă parte, în toți anii în care am fost la catedră am constatat la toți părinții o preocupare intensă, părintească, corectă, față de sănătatea copiilor. Nu văd niciun fel de problemă aici. Evident că în situația de epidemie părinții vor urmări exact starea de sănătate a copiilor și sigur că au partea lor de răspundere. Nici aici nu văd vreo problemă și-i încurajez pe toți să-și trimită copiii la școală dacă sunt sănătoși. Dacă nu sunt sănătoși, să-i țină acasă, să consulte medicul de familie. Atât de simplu este. Nu trebuie să căutăm soluții sofisticate, birocratice, dar fiecare trebuie să-și asume rolul și răspunderea care îi revin – și părinții, și școala, și autoritățile locale.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, în condițiile în care medicii spun că foarte multe focare de coronavirus au apărut din cauza turiștilor care s-au infectat pe litoral și apoi au revenit acasă, dumneavoastră ați merge pe litoralul românesc, în condițiile unui turist obișnuit?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este vară, după un an foarte greu, și lumea îşi dorește câteva zile de concediu. Asta este ușor de înțeles. Și cred că este bine ca românii să meargă în concediu la munte, la mare sau oriunde își doresc. Însă în același timp trebuie să ne dăm seama că nu este o vara ca oricare altă vară și trebuie să ne luăm niște măsuri de precauție – aceleași chestiuni simple: masca, distanța, igiena. S-a văzut că aceste măsuri ajută foarte, foarte mult. Am citit recent un studiu – nu vreau să intru în detalii, că pe urmă iarăși mă întrebați în ce revistă a fost publicat – care arată totuși că purtarea măștii în general, deci pe scară largă, poate să prevină până la 80% din infecții. Deci iată o piesă simplă, care cu siguranță ne ajută foarte mult. Distanțarea este tot la fel de importantă. Deci, recomand românilor să meargă la munte, la mare sau oriunde își doresc, dar să respecte aceste măsuri absolut necesare, pentru a se proteja ei și pentru a-i proteja și pe ceilalți.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, dacă numărul de infectări ar urma să crească exponențial în următoarea perioadă, credeți că ar mai fi oportună organizarea de alegeri în luna septembrie și a celor de mai târziu, din noiembrie, decembrie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deocamdată nu avem niciun motiv să credem că numărul de infectări crește exponențial. Dar, oricum, situația este fluidă, cum se spune, și trebuie să urmărim foarte atent evoluția. Din acest motiv, nu pot să vă spun nici eu, nici Premierul, nici ministrul Sănătății care va fi situația peste două, sau trei, sau peste cinci săptămâni. Dar cu toții sperăm că prin măsurile care s-au luat nu se extinde exponențial epidemia, ci să se reducă numărul de infectări noi zilnice, să avem posibilitatea să declarăm măsuri care fac procedura de alegeri sigură.

În condițiile în care lucrurile merg rezonabil mai departe, eu sunt de părere că se pot organiza alegeri. Încă o dată, nici aceste alegeri nu vor fi ca până acum când fiecare merge, votează, nu este nicio problemă. Se va purta masca, se va sta la o distanță rezonabilă unul de altul și așa mai departe. Deci vor fi reguli speciale, dar ele pot fi uşor respectate și în acele condiții alegerile se pot organiza în relativă siguranță.

Jurnalist: Am văzut astăzi aprecierile Ambasadorului SUA pentru dumneavoastră, pentru eforturile de a curăța România de ultimii baroni roșii și de moștenirea lor coruptă. Totuși, în ultimele zile, am văzut zeci de primari – mai exact, 96, evaluarea PSD – racolați de Partidul Național Liberal, la fel, mai mulți parlamentari care au fost luați de la PSD în Partidul Național Liberal. Dumneavoastră de ce ați girat aceste racolări?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Puteți să repetați ultima parte din întrebare, vă rog?

Jurnalist: Au fost în ultima perioadă…

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu, aia cu giroscopul.

Jurnalist: Întrebarea era dumneavoastră de ce ați girat aceste racolări de la PSD.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Nu le-am girat, ba dimpotrivă, cum și dumneavoastră, și toți ceilalți știți foarte bine că și săptămâna trecută m-am exprimat clar, franc, împotriva traseismului politic. Deci, nu vă supărați, acea parte din întrebare mi se pare extrem de tendențioasă și probabil chiar greșit formulată. Eu nu am girat niciodată un traseism politic, nici nu am de gând să o fac și nici nu cred că cineva bănuiește că am făcut-o. Eu sunt împotriva traseismului politic. Iar acei primari sau parlamentari sau consilieri care au trecut de la un partid la altul nu trebuie să îmi explice mie de ce au făcut-o, fiindcă eu nu am nicio autoritate să îi spun unui politician ce să facă, el, personal. Dar fiecare dintre ei va trebui să explice propriului electorat de ce a trecut dintr-o parte în alta. Dar pe mine altă dată vă rog să mă întrebați într-o formulare corectă, care nu se constituie într-o supoziție total eronată.

Jurnalist: Eu v-am întrebat asta pentru că ele s-au întâmplat.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc!

Jurnalist: Dacă moțiunea PSD trece, Ludovic Orban rămâne prima dumneavoastră opțiune pentru funcția de premier, fie ca interimar, fie ca nouă propunere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După moțiune este după moțiune și discutăm atunci.

Jurnalist: Cum vedeți competiția pentru Primăria Capitalei cu candidați ca Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu și Petre Roman în fruntea listei PSD pentru Consiliul General?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu-mi permit să comentez candidaturile la primăria unui oraș din România.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, în continuarea întrebării cu primarii racolați de PNL, dacă ați avut cumva o discuție cu Ludovic Orban, sau intenționați să aveți o discuție în acest sens, sau nu este un subiect între Președinte și premier.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tocmai am răspuns colegului dumneavoastră. Am răspuns și săptămâna trecută la această întrebare și sunt dispus să răspund în fiecare săptămână, însă răspunsul va fi mereu același. Eu sunt împotriva traseismului politic, însă eu, Președintele, nu sunt în niciun partid. Așa scrie în Constituție și, în consecință, nu pot eu să intervin într-un partid politic, să îi spun să facă, sau să încurajeze sau să nu încurajeze trecerea unor politicieni dintr-o parte în alta.

Dar public am tot dreptul și cred că românii se și așteaptă să îmi spun opinia, și atunci repet: Eu, Klaus Iohannis, Președintele României, sunt împotriva traseismului politic, adică sunt împotriva ca un politician să treacă, din motive electoraliste, dintr-un partid în altul. Atenție, din motive electoraliste! Se poate întâmpla ca unii să-și schimbe doctrina, dar asta mie mi se pare că este o situație rarisimă.

Jurnalist: Pe 17 iunie, Marcel Ciolacu declara că PSD va depune moțiune de cenzură a doua zi după ce expiră starea de alertă. Iată că această moțiune de cenzură a fost citită deja când suntem în stare de alertă și vine surprinzător cu doar câteva zile de avea loc Congresul PSD, congres PSD la care Marcel Ciolacu vrea să câștige funcția de președinte a PSD. Prin urmare, aș vrea să vă întreb dacă considerați că această moțiune de cenzură este un demers real al PSD, prin care vrea să vină la guvernare, sau este doar un demers menit să îl ajute pe Marcel Ciolacu ca imagine.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această moțiune, după părerea mea, este neavenită și arată că PSD, marele partid parlamentar PSD, este și cinic, și iresponsabil, fiindcă depune moțiune de cenzură în plină epidemie, în criză economică și, culmea, în vacanța parlamentară.

Jurnalist: În doar câteva minute, urmează să ajungă la vot final Ordonanța de urgență privind majorarea alocațiilor cu 20%, după ce a fost respinsă de prima cameră sesizată. Mai multe formațiuni au declarat că vor face același lucru și în Camera Deputaților. Cum vedeți respingerea unei astfel ordonanțe de urgență? Considerați că această majorare este suficientă pentru copiii din România, dat fiind faptul că, dacă împărțim la numărul de zile dintr-o lună, le revine aproximativ 6 lei pe zi?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu mi-aș mult mai mult pentru fiecare copil din România, dar dorința singură nu rezolvă problemele financiare niciodată. Banii se pot împărți numai atunci când îi ai. Știe fiecare de acasă, câți bani ai, atâta poți să împarți.

Însă, ca să revenim la abordarea parlamentară, mie mi se pare această chestiune – sau, ca să mă exprim mai clar – abordarea pesedistă de a respinge pe bandă rulantă astfel de ordonanțe mi se pare de un populism grosolan, ca să nu folosesc alt termen. Ei știu la fel de bine ca și Guvernul că banii nu sunt. Suntem în criză economică, avem probleme generate de epidemie, ba de pandemie, fiindcă nu suntem singuri și ne influențează și evoluțiile din alte țări. Și atunci, ca să vii în Parlament, ca Opoziție, să dărâmi actele normative care totuși gestionează banii care au rămas, mi se pare că poate fi citit numai într-o cheie electoralistă și de asta îmi permit să spun că este un populism grosolan.

Atâția bani sunt, cât a calculat Guvernul. Și este pur și simplu o chestiune de iresponsabilitate să vii și să dărâmi pe bandă rulantă ordonanțe care încearcă să salveze cât se mai poate salva din buget.

Jurnalist: În mai puțin de o lună începe școala. Prin urmare, voiam să vă întreb dacă există în rândul cadrelor didactice o evaluare a abilităților în privința predării online și ce se întâmplă în zonele rurale, acolo nu există conexiune la internet și nu ar preda aceste cursuri online, dacă vorbim despre zone care ar putea fi catalogate drept galbene sau roșii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După părerea mea, și am spus-o, este foarte important să înceapă școala fizic, deci copiii să meargă efectiv la școală. Sigur, din cauza epidemiei, nu peste tot va fi posibil. Și acolo trebuie intervenit, și din partea autorităților centrale, și din partea autorităților locale, pentru a permite desfășurarea unui învățământ online. Știu că Ministerul Educației a pregătit cursuri pentru profesori, pentru a-i pregăti.

De asemenea, Ministerul a pregătit platforme online, care pot fi folosite pentru predarea online. Cred că este posibil să găsim, să se găsească soluții pentru fiecare caz în parte. Însă trebuie să pornim de la o premisă realistă: majoritatea școlilor vor funcționa fizic, iar, acolo unde nu se poate, trebuie găsite, prin colaborare între autoritățile centrale – mai exact, Ministerul Educației, autoritățile locale, inspectorate, soluțiile cele mai potrivite pentru a facilita acelor copii totuși să nu piardă materia și să nu piardă acele zile.

Jurnalist: Sindicatele din Educație lansează inclusiv varianta de a boicota anul școlar, respectiv începerea anului școlar, pentru că nu își primesc la timp majorările de salarii care au fost amânate prin decizia Guvernului. Întrebarea este ce le transmiteți profesorilor, având în vedere că, așa cum spuneați, mai este foarte puțin până la începerea anului școlar.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că se va boicota începerea anului școlar, însă pot să înțeleg foarte bine îngrijorările lor. A fost vorba – tot din motive electorale, ca să fim foarte onești – de niște creșteri salariale anticipate, fiindcă în Legea salarizării aceste creșteri trebuiau să devină operante din 2022. Din varii motive, s-a vehiculat o anticipare a lor. Mai exact, trebuia să aibă o creșterea la începutul acestui an și o creștere înainte de începerea anului școlar. Din motive regretabile, care țin de epidemie și de criza economică, bugetul s-a micșorat, nu s-a mărit, și atunci Guvernul trebuie să gestioneze ce a mai rămas din bugetul disponibil. Însă vreau să reamintesc tuturor că acea creștere de 8% de la începutul anului s-a realizat.

Deci, în acest an, cadrele didactice au primit o creștere salarială. Este un fapt, este ușor de verificat, fiecare poate să-și numere banii acasă. Această creștere din toamnă, din motive de constrângeri bugetare, din păcate, nu mai este posibilă acum și a fost amânată pentru la anul, când suntem convinși că situația economică va fi mai bună decât în acest an și toată lumea speră că atunci se poate trece la această creștere. Este regretabil, așa cum este regretabil că nu au putut crește pensiile, că nu au putut crește alocațiile pentru copii, însă banii sunt care sunt și cu acești bani Guvernul trebuie să opereze.

Și iată că totuși a găsit și bani să crească salariile profesorilor la început de an, și să crească pensiile, și să crească alocațiile.

Vă mulțumesc! Vă doresc tuturor multă sănătate!

Actualitate

Gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru îndeplinirea obiectivelor: provocări și soluții pentru companiile românești în 2026

Publicat

pe

Anul 2026 aduce o presiune clară asupra companiilor care introduc ambalaje pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, controalele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) devin mai riguroase, iar trasabilitatea fiecărui kilogram raportat trebuie susținută cu documente verificabile.

Dacă produci, imporți sau comercializezi produse ambalate sub marcă proprie, răspunzi direct pentru modul în care acele ambalaje ajung să fie colectate și reciclate. Răspunderea Extinsă a Producătorului (REP) nu mai înseamnă doar depunerea unor declarații. Înseamnă obiective măsurabile, costuri reale și risc financiar în cazul neconformării.

Află ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje în 2026, cum îți afectează bugetul (CAPEX, OPEX, ROI) și ce pași concreți trebuie să urmezi pentru a evita penalitățile și pentru a-ți construi un sistem stabil de conformitate.

Ce înseamnă îndeplinirea obiectivelor de reciclare în 2026

Legea 249/2015 stabilește ținte minime de reciclare pentru fiecare tip de material. În 2026, nivelurile cresc în special pentru plastic, unde obiectivul se apropie de 50% din cantitatea introdusă pe piață. Pentru hârtie și carton, ținta depășește 75%, iar pentru sticlă și metale se situează în jurul a 70–75%.

Aceste procente se aplică pe material, nu pe total ambalaje. Dacă introduci 100 tone de plastic, trebuie să demonstrezi reciclarea a aproximativ 50 tone. Dacă dovedești doar 40 tone, diferența de 10 tone generează contribuția de 2 lei/kg către Fondul pentru Mediu. Asta înseamnă 20.000 lei cost suplimentar, la care se pot adăuga dobânzi și sancțiuni.

Îndeplinirea obiectivelor presupune:

  • evidență exactă a cantităților puse pe piață;
  • contracte valide cu parteneri autorizați;
  • certificate de reciclare și documente justificative corelate cu declarațiile AFM.

Cine are obligații legale privind ambalajele

Ai obligații dacă:

  • produci și ambalezi bunuri în România;
  • imporți produse ambalate;
  • vinzi sub marcă proprie (private label);
  • desfășori activitate de e-commerce și livrezi direct către consumatori.

Ambalajele se împart în trei categorii:

  1. Primare – în contact direct cu produsul (ex.: sticlă, folie).
  2. Secundare – grupează mai multe unități (ex.: bax carton).
  3. Terțiare – pentru transport (ex.: folie stretch, paleți).

Context financiar: costuri, riscuri și oportunități

Gestionarea ambalajelor are impact direct asupra bugetului.

CAPEX (cheltuieli de capital) pot include:

  • sisteme IT pentru trasabilitate,
  • spații de colectare și depozitare,
  • eventual echipamente de sortare.

OPEX (cheltuieli operaționale) includ:

  • salarii pentru personalul responsabil de mediu,
  • contribuții către OIREP,
  • audituri și consultanță,
  • costuri logistice pentru colectare.

8 pași pentru implementarea unui program eficient de gestionare a ambalajelor

1. Evaluarea obiectivelor de mediu și de conformitate

Începe prin a clarifica ce urmărești: doar conformare minimă sau optimizare pe termen lung?

Analizează:

  • cantitățile estimate pentru 2026;
  • riscul de penalități;
  • cerințele partenerilor comerciali.

Stabilește un buget anual și definește responsabilul intern pentru REP.

2. Inventarierea tipurilor de materiale de ambalaj utilizate

Realizează o listă completă a produselor și a ambalajelor asociate.

Pentru fiecare SKU:

  • identifică materialele componente;
  • determină greutatea fiecărui material;
  • actualizează fișele tehnice.

3. Cartografierea fluxurilor de ambalaje și a responsabilităților interne

Acest pas reduce erorile și clarifică cine răspunde pentru fiecare etapă.

Stabilește:

  1. Cine colectează datele din producție sau import.
  2. Cine centralizează informațiile în sistemul ERP.
  3. Cine validează declarațiile către AFM sau OIREP.

Creează un flux documentat, cu termene clare. De exemplu:

  • până pe data de 5 a lunii – centralizare date;
  • până pe 10 – validare financiară;
  • până pe 20 – raportare.

Un astfel de calendar previne întârzierile și neconcordanțele.

4. Identificarea cerințelor legale și a indicatorilor de performanță

Verifică legislația actualizată și stabilește KPI interni:

  • procent de reciclare pe material;
  • cost per tonă de ambalaj;
  • diferență între prognoză și realizat.

Monitorizează lunar aceste valori. Indicatorii îți arată din timp dacă riști să ratezi țintele.

5. Stabilirea unui plan de colectare, sortare și depozitare

Dacă alegi gestionarea individuală, trebuie să organizezi:

  • puncte de colectare separate pe materiale;
  • spații conforme pentru depozitare temporară;
  • contracte cu colectori autorizați.

6. Selectarea partenerilor de reciclare sau transfer de responsabilitate

Ai două opțiuni: gestionare individuală sau transfer către un OIREP.

Pentru multe companii, transferul aduce stabilitate și predictibilitate. Printr-un contract de transfer, partenerul preia obligația de îndeplinire a țintelor.

Un serviciu specializat pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru îndeplinirea obiectivelor te poate ajuta să reduci riscul operațional și să ai o evidență clară a progresului.

Verifică autorizarea partenerului și istoricul său de conformare.

7. Implementarea KPI-urilor și a sistemelor de monitorizare

Integrează datele în sistemul financiar.

Calculează periodic:

  • cost total anual;
  • cost per tonă;
  • potențialele economii prin optimizare.

Arhivează electronic documentele și păstrează-le minimum 5 ani. Organizează periodic simulări interne de audit pentru a identifica eventuale neconcordanțe.

Gestionarea ambalajelor nu mai reprezintă doar o obligație administrativă. Devine un proces strategic, cu impact direct asupra profitabilității și stabilității companiei tale.Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară. Verifică permanent legislația actualizată (AFM, Ministerul Mediului) și solicită sprijin specializat pentru decizii complexe.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.

Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.

Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale

Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.

Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.

O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial

Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.

Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă eră în tehnologia cuantică: Președintele Donald Trump impune Pentagonului un ritm accelerat pentru dotarea cu senzori de ultimă generație

Publicat

pe

De

Președintele Donald Trump a semnat recent două ordine executive majore menite să propulseze Statele Unite în fruntea revoluției cuantice, vizând domenii critice precum calculul avansat, securitatea cibernetică și senzorii de înaltă precizie. Printre cele mai ambițioase prevederi se numără un termen limită strict impus Departamentului Apărării: până în toamna anului 2028, armata trebuie să aibă deja pe teren trei tipuri noi de senzori cuantici operaționali.

Superioritate strategică prin inovare și navigație independentă de sistemul GPS

Nucleul acestei inițiative se regăsește în Ordinul Executiv 14411, axat pe „inovarea cuantică”. Documentul urmărește să asigure Statelor Unite un avantaj tehnic strategic, sprijinind Departamentul Energiei în construirea unui computer cuantic funcțional, capabil să rezolve probleme științifice imposibil de descifrat prin metode tradiționale. Totuși, miza imediată a ordinului depășește calculul complex, vizând aplicații practice esențiale precum comunicațiile securizate și senzorii de nouă generație.

Acești senzori folosesc hipersensibilitatea particulelor cuantice pentru a detecta semnale extrem de subtile, pe care tehnologiile convenționale le ignoră. În contextul conflictelor actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde bruierea GPS-ului a devenit o tactică de rutină, senzorii cuantici oferă o alternativă vitală pentru navigația de precizie. Mai mult, cercetările sugerează că această tehnologie ar putea permite detectarea submarinelor inamice fără a recurge la sonar, schimbând radical regulile războiului naval.

Termene stricte pentru implementarea tehnologiilor de vârf în cadrul forțelor operaționale

Deși Pentagonul a efectuat deja teste de teren cu diverse prototipuri, noul ordin prezidențial impune o trecere rapidă la faza de dotare activă. În termen de 60 de zile, Secretarul de Război trebuie să identifice cel puțin trei proiecte prioritare de senzori cuantici, cu obiectivul clar de a fi desfășurate în cadrul unităților militare până la 30 septembrie 2028. Această fereastră de doar 27 de luni reprezintă un efort logistic și tehnologic masiv pentru aparatul de apărare.

Pe lângă componenta militară, ordinul mobilizează agenții precum NASA și Fundația Națională pentru Știință pentru a explora rețelele cuantice, un domeniu în care competiția internațională, în special cu China, este extrem de strânsă. Planul include, de asemenea, instalarea unui computer cuantic performant într-un sit al Departamentului Energiei, proiect ce va beneficia de sprijinul direct al Agenției de Securitate Națională (NSA).

Securitatea cibernetică și protecția împotriva atacurilor informatice de tip cuantic

Cea de-a doua măsură, Ordinul Executiv 14409, vizează consolidarea apărării cibernetice în fața amenințărilor viitoare. Statele Unite se pregătesc pentru momentul în care hackerii vor putea folosi puterea computerelor cuantice pentru a sparge criptarea actuală. Soluția propusă este implementarea rapidă a „criptografiei post-cuantice” (PQC) la nivelul tuturor agențiilor civile și al contractorilor acestora.

În timp ce Pentagonul și partenerii săi lucrează de ani de zile la implementarea acestor algoritmi avansați, noua directivă obligă restul guvernului federal să atingă aceleași standarde de securitate. Practic, prin acest ordin, se urmărește uniformizarea rezilienței digitale a întregului aparat de stat în fața unei noi generații de riscuri informatice, asigurând protecția datelor sensibile într-un viitor dominat de tehnologia cuantică.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)

Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...

Exclusiv17 ore ago

Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător

Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...

Exclusiv17 ore ago

Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române

Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...

Exclusivo zi ago

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...

Exclusiv2 zile ago

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...

Exclusiv2 zile ago

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...

Exclusiv2 zile ago

Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție

Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...

Exclusiv2 zile ago

Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele

O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...

Exclusiv3 zile ago

Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor

„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...

Exclusiv3 zile ago

OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă

Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...

Exclusiv4 zile ago

Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)

  Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...

Exclusiv4 zile ago

Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul

Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...

Exclusiv5 zile ago

Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)

  Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...

Exclusiv5 zile ago

Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate

În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...

Exclusiv6 zile ago

INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)

Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv