Connect with us

Actualitate

Remember 18 august 1990 – Presa acum 30 de ani

Publicat

pe

K.O. 

Autorităţile cehe şi slovace au luat măsuri restrictive contra dorinţei cetăţenilor români de a cunoaşte la faţa locului opera teoretică şi practică a preşedintelui Havel. În curind vom face cozi pentru returnarea paşapoartelor care se dovedesc fără valoare în tentativele de a intra în mult visata „Casă europeană”.

CEI DIN URMĂ?… 

Domnul Doru Viorel Ursu calcă… pe urmele primului ministru (imagine surprinsă cu prilejul festivităţii de înălţare în grad a absolvenţilor Academiei de poliţie).

Foto: Jean VASILESCU

​Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. 1-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 3-a ►

În cuplurile de interpreţi comici există (oricît ar părea de ciudat) o departajare a rolurilor. Căci şi aici, unul e de prim-plan (aşa numitul „trăgător”), iar celălalt de plan secund („ridicătorul”). Să dăm exemple din istoria revistei româneşti: Stroe şi Vasilache (deşi e al doilea, Vasilache era… primul), Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu (aici ordinea e cea firească), Nicu Constantin şi Alexandru Lulescu (aşisderea). Dar, iată că, mai ales după revoluţie, se afirmă un nou „duet” umoristic, pe scena Teatrului „C. Tănase”:
de plan secund în structura cuplului, Vasile Muraru este, însă, şi un dăruit actor „independent”, cu acte în regulă, căci este absolvent al IATC. L-am văzut în multe filme (în roluri episodice, dar care se reţin), ca şi în cîteva spectacole de revistă ce-i atestă vocaţia pentru gen. De cînd cu succesul amintitului cuplu e oare sortit să rămînă în umbra partenerului? Să sperăm că nu, mai cu seamă că Teatrul „C. Tănase” promite multe comedii muzicale în care, fără îndoială, îşi va găsi roluri de… solist. Ca şi în fotografiile alăturate, unde la grădina „Boema”, înfruntă publicul de unul singur …. (E. C.).

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 4-a ►

XXXXX Firmă cu mari pretenţii, local de lux, servicii impecabile. Mergeţi cu toată încrederea. Merită să vă oferiţi din cînd în cînd cîte o plăcere scumpă.
XXXX    Firmă serioasă, local select, cu un anumit specific, servicii de excelentă calitate. Dacă sînteţi înzestraţi cu rafinament şi bani merită să deveniţi clientul casei.
XXX    Local bun. De obicei serviciul este corespunzător. Merită să-l frecventaţi dacă vă este în drum sau dacă sînteţi cunoscut de personal.
XX    Este ceea ce se cheamă un local de mina a doua chiar dacă preţurile sint deocamdată de lux. Veţi găsi ceea ce nu vă aşteptaţi şi rareori veţi găsi ceea ce vă doriţi. Încercaţi să vă menajaţi nervii şi manifestaţi prudenţă în toate privinţele. Dacă veţi reveni, o veţi face din motive sentimentale sau de nevoie.
X    Nu merită să riscaţi    

LA CONCRET

XXXXX În Bucureşti nu există încă un astfel de local

XXXX CAPŞA – ambianţa: plăcută, intimă, clientela casei; serviciul: de bună-calitate; bucătăria: specific franţuzesc.

XXX AMBASADOR – ambianţa: plăcută, clientela diversă; bucătăria: specific franţuzesc; serviciul: fără pretentii.

De acelaşi rang: ATHENEE PALACE, HAVANA, CONTINENTAL, NAN-JING, BOLTA-RECE, BERLIN, LEBADA, DOI COCOŞI.

XX BUCUREŞTI, PESCĂRUŞ, OLIMP ’90, BULEVARD, DUNĂREA, PARC, FLORA, PODUL MOGOŞOAlEI, VARŞOVIA, CAPITOL, BUCUR, LIDO, LE PRESIDENT.

 

ITALIA FRUMOASĂ, dar cam devreme acasă

Săptămîna aceasta un tur al cîtorva firme cu pretenţii ne rezervă unele surprize.

• La Pescăruş, restaurant privatizat, cu intrare şi program, după o deschidere în forţă la începutul sezonului, suflul bucătăriei a scăzut simţitor. E drept, aprovizionarea merită în continuare apreciată, localul fiind printre puţinele, dacă nu singurul din Bucureşti, care îşi permite să reamintească clientelei sale de gustul icrelor negre, spre exemplu, sau a unor specialităţi vînătoreşti. Dar arta preparării lor e mult mai jos decît ştacheta preţurilor. Antreuri tip pik-nik, grătare neinteresante şi cîteva preparate din vînat, marea majoritate înecate în sosuri într-atît de groase şi saramurate încît împiedică identificarea produsului de bază, iată ce etalează proaspeţii apropitari de îndată ce au început să aibă niţel dever. Calificarea personalului nu justifică pasul pe care îl presupun noile raporturi de proprietate si nivelul de cîştiguri. După o decolare însufleţită, zborul „Pescăruşului” a devenit asemănător fîlfîitului de gîşte îndopate al restaurantelor din coteţul reţelei de stat. Un program de un prost gust greu imaginabil, însăilat în prima parte de profesionişti educaţi la şcoala ugeseristă a batjocoririi folclorului, şi în partea a doua – cu zdrăngăneala unei formaţii obosite şi plictisite completează cu o porţie de agresiune auditivă şi vizuală, insatisfacţia celui venit să ia o masă bună într-un loc liniştit şi cu aer curat. Pierde o stea.

• Ne-a mirat mai mult însă căderea Nan-jing-ului. În ciuda afluenţei scăzute, un chelner tîndălos – de cînd au apărut şi aici asemenea specimene? – se urneşte cu greu să ia comanda. Lista îi îngăduie să nu se obosească cu recomandările. Doar patru feluri mai ţine bucătăria, şi din astea unul singur are originea sănătoasă. Vin prost şi nu avem decît apă naturală, nu avem gheaţă, nu avem desert – expresii şi obiceiuri ce nu credeam că vor trece atît de repede zidul chinezesc. Două stele, pentru prima dată de la începutul sezonului.

• La „Doi cocoşi”, experienţa discotecii i-a săturat pe patroni de clienţii din cartier şi pe cei de-o culoare cu ei. Programul este susţinut acum de o orchestră, „Barock”, surprinzător de melodioasă şi civilizată, lumea e mai puţin pestriţă şi atmosfera respirabilă. De subliniat, însă, pachetul de reforme al bucătăriei, care oferă acum o listă de meniuri atrăgătoare, cu o excelentă paletă de gustări calde, inclusiv cupe asortate, un sortiment cuprinzător de specialităţi româneşti, prezentate cu fantezie, vin bun de Pietroasele şi deserturi de calitate. Trei stele şi e loc şi pentru a patra, cu ceva mai multă străduinţă de a instrui garnitura de, ca să zicem aşa, tinere ţărănci cu bundiţe şi minicatrinţe supraelastice, ce tocane graţios şi incitant printre boschete şi lampioane.

• Proprietarul de la „Bella Italia”, deschisă recent pe Moşilor, a dorit şi el să intre în vederile noastre. După o primă vizită de recunoaştere, am procedat la inspecţia propriu-zisă, inopinantă. Luni seară la ora 20.45 porţile „Italiei” erau baricadate de un scaun. Un afiş încredinţa, totuşi, clientela că „Italia” nu se închide mai devreme de ora 22. Vizita noastră a fost scurtă şi dacă nu putem contrazice cu probe că ispititoarea Italie din coasta Moşilor e frumoasă, ni s-a părut că e totuşi cam prea devreme acasă. O includem deocamdată la „nu riscaţi”.

• Marea bucurie a ultimelor zile a fost însă telefonul pe care însăşi domnul director general al ITHR, Antonescu l-a dat la conducerea redacţiei în scopul de a afla pe cine trebuie să dea in judecată pentru articolul „Circul gastronomic Bucureşti” din sîmbăta trecută. Trecînd ceva vreme de la Revoluţie şi mai trecindu-i spaimele că ar putea fi întrebat de cîte unele sau punînd, probabil, între timp de-o privatizare, domnul Antonescu îşi regăseşte aroganta şi tupeul de pe vremea cind era tovarăş, căci nu ideea de a cerceta dacă nu cumva ceea ce se zicea în articol e adevărat îl impulsionase, ci doar intenţia de a-l pedepsi pe zicător.

Vom fi onoraţi, domnule director general să ne găsim în faţa justitiei împreună pentru a da seamă fiecare de faptele noastre. Spre a fi vrednici de interesul dumneavoastră, în aşteptarea citaţiei am pregătit un dosar de mărturii si probe pe care nu vi-l punem în braţe de pe acum pentru că ne temem să nu vă cadă din greşeală şi să vă luxeze, doamne fereşte vreun deget de la picior. Avem tot interesul să vă vedem acolo întreg şi nevătămat.

Inspector L

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 6-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 7-a ►

Ziarul Libertatea din 18 august 1990 pag. a 8-a ►

 

 

Actualitate

Paradoxul din Golful Persic: De ce victoriile aeriene răsunătoare nu mai sunt suficiente pentru a câștiga un război

Publicat

pe

De

Atunci când secretarul apărării, Pete Hegseth, a depus mărturie în fața Senatului marțea trecută, acesta a venit pregătit să susțină victoria „istorică și copleșitoare” împotriva Iranului. Bilanțul său era impresionant pe hârtie: marina iraniană scufundată, rachetele neutralizate, baza industrială de apărare distrusă aproape complet și capacitatea militară a Teheranului dată înapoi cu zeci de ani.

Cu toate acestea, senatorii au ridicat o întrebare inevitabilă: dacă înfrângerea a fost atât de decisivă, de ce forțele iraniene continuă să atace bazele americane și navele comerciale? Această discrepanță reprezintă miezul dilemei operațiunii Epic Fury. Deși aviația tradițională a câștigat supremația la mare altitudine, aceasta nu a reușit să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, unde dronele și rachetele ieftine au paralizat traficul maritim.

Iluzia controlului total și eșecul doctrinei clasice

Problema centrală este ignorarea unui concept critic: „litoralul aerian”. Strategii militari tradiționali, precum generalul în rezervă David Deptula, susțin că nu este nevoie de o regândire a conceptelor forțelor aeriene și că superioritatea aeriană se exercită de la sol până la limita spațiului cosmic. Realitatea de pe teren îi contrazice însă brutal.

Litoralul aerian nu este doar o chestiune de altitudine, ci o zonă de contact unde domeniile militarizate interacționează într-un mod nou. Statele Unite au controlat cerul albastru deasupra Iranului, dar acest control nu s-a extins și în zona joasă, unde roiurile de drone și rachetele dispersate nu formează un sistem integrat ce poate fi prăbușit prin lovituri chirurgicale. În timp ce aviația se concentra pe „cerul albastru”, a abdicat de la responsabilitatea de a controla spațiul aerian imediat deasupra apei și solului.

Războiul de uzură la joasă altitudine: O provocare pe care tehnologia de vârf nu o poate rezolva

Superioritatea aeriană tradițională se bazează pe prezența reactivă — avioanele nu pot rămâne permanent în aer, așa că viteza înlocuiește persistența. Această logică funcționează doar dacă inamicul luptă după aceleași reguli. În schimb, sistemele ieftine și consumabile ale Iranului au mutat lupta în jos, în littoralul aerian, o zonă pe care forțele aeriene au considerat-o fie imposibil de controlat, fie problema altcuiva.

Eșecul nu a fost cauzat de lipsa avioanelor de generația a cincea, ci de presupunerile eronate care au stat la baza planificării. Deși forțele americane au distrus radare și centre de comandă, amenințarea persistentă a dronelor a împiedicat marina americană să escorteze navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Conform definiției proprii a forțelor aeriene, dacă nu poți asigura libertatea de acțiune pentru întreaga forță comună, înseamnă că nu deții superioritatea aeriană.

Lecțiile dure din operațiunea Epic Fury și viitorul conflictelor asimetrice

Ideea că o campanie aeriană modelată după succesul din Irak din 1991 ar putea îngenunchea Iranul în scurt timp s-a dovedit a fi o iluzie. Iranul și-a păstrat majoritatea stocului de rachete și a reușit să închidă strâmtoarea timp de luni de zile, obligând Washingtonul să accepte acorduri în condiții nefavorabile.

Controlul aerului se decide astăzi în acest „litoral aerian”, unde mase de sisteme mobile, autonome și cu costuri reduse pot nega libertatea de manevră a unei superputeri. Cea mai grea lecție pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații este că bătălia decisivă s-a mutat mai jos, acolo unde radarele scumpe și avioanele invizibile au o eficiență limitată.

Citeste in continuare

Actualitate

Cursa pentru Supraviețuire Tehnologică: Cum se transformă industria de apărare dintr-un colos lent într-o „întreprindere inteligentă”

Publicat

pe

De

În peisajul securității globale actuale, supremația nu mai aparține doar celui care deține cea mai avansată armă pe front, ci celui care reușește să o proiecteze, să o fabrice și să o livreze cel mai rapid. Pentru forțele moderne, viteza de reacție a bazei industriale de apărare a încetat să mai fie un avantaj logistic, devenind o necesitate existențială.

Dincolo de birocrație: Digitalizarea ca armă strategică

Modelul tradițional de dezvoltare a platformelor militare, în care drumul de la schiță la desfășurarea operațională durează ani sau chiar decenii, a devenit o vulnerabilitate strategică. Pentru a contracara această inerție, industria de apărare trece printr-o metamorfoză digitală profundă.

Implementarea „gemenilor digitali” de înaltă fidelitate, a senzorilor IoT și a roboticii direct pe liniile de producție și în șantierele navale permite crearea unui flux continuu de date. Această „verigă digitală” leagă cerințele misiunii direct de linia de asamblare, comprimând ciclurile de inginerie și eliminând blocajele documentației dense care, în mod tradițional, sufocă programele militare. Obiectivul este clar: o capacitate de producție definită de software, capabilă să devanseze inovațiile adversarului în timp real.

Regula de aur: Simulează înainte să fabrici

Inteligența Artificială (IA) schimbă paradigma de la o planificare reactivă la o întreprindere predictivă. Prin utilizarea agenților AI pe tot parcursul ciclului de viață al produsului, erorile costisitoare sunt identificate în laborator sau pe podeaua fabricii, nu pe câmpul de luptă.

Abordarea modernă prioritizează simularea masivă înainte de orice proces de fabricație fizică. Această metodă a demonstrat deja rezultate spectaculoase în sectorul apărării, incluzând reduceri de peste 75% ale timpului de livrare și câștiguri masive de productivitate. Nu mai este vorba despre simple proiecte-pilot, ci despre transformări operaționale la scară industrială, unde datele în timp real oferă liderilor un avantaj decisiv în luarea hotărârilor.

Resursa umană în era AI: Instruirea „la cerere”

Modernizarea infrastructurii fizice necesită o transformare radicală a forței de muncă. Vechiul model de instruire, bazat pe luni de studiu al manualelor tehnice, este înlocuit cu un sistem axat pe sarcini imediate și asistență în timp real.

În depozitele de mentenanță și pe liniile de asamblare, tehnicienii folosesc sisteme alimentate de IA care pot oferi soluții instantanee pentru coduri de eroare sau proceduri complexe. Pentru noua generație de „nativi digitali”, aceste instrumente intuitive nu sunt doar un ajutor, ci o condiție pentru a rămâne relevanți într-un mediu în care accesul la date este vital.

Vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare și barierele de securitate

Marea provocare rămâne integrarea micilor furnizori în acest ecosistem hi-tech. Pentru companiile mici și mijlocii, costurile securității cibernetice și complexitatea proceselor de autorizare pot fi prohibitive.

Soluția rezidă în guvernarea automatizată a datelor, unde controalele de securitate sunt integrate direct în infrastructura digitală, eliminând dependența exclusivă de conformitatea umană. Totodată, eliminarea barierelor birocratice pentru companiile de tehnologie emergentă este esențială. Securitatea națională depinde acum de capacitatea startup-urilor inovatoare de a se conecta rapid și securizat la motorul industrial al apărării, deoarece starea de pregătire operațională începe cu mult înainte ca un sistem să ajungă pe linia frontului.

Citeste in continuare

Actualitate

Factura astronomică pentru „Air Force One”: Pierderile Boeing depășesc pragul de 3 miliarde de dolari

Publicat

pe

De

Gigantul aeronautic Boeing se confruntă cu o nouă turbulență financiară majoră. Programul VC-25B, destinat înlocuirii flotei prezidențiale americane, a generat o nouă taxă de 280 de milioane de dolari, propulsând pierderile totale ale proiectului într-o zonă critică.

O gaură neagră sub aripile președinției

Într-un anunț care a zguduit sectorul aerospațial în timpul prezentării rezultatelor pentru trimestrul al doilea, Boeing a confirmat că viitoarea aeronavă Air Force One a devenit un veritabil „aspirator” de fonduri. Cu noua penalizare de 280 de milioane de dolari, pierderile cumulate pentru acest program au depășit, pentru prima dată, pragul psihologic de 3 miliarde de dolari.

Conducerea companiei explică aceste costuri suplimentare ca fiind o „investiție necesară” în resurse de producție și certificare. CEO-ul Kelly Ortberg a subliniat că aceste fonduri sunt esențiale pentru a atenua riscurile pe măsură ce aeronava intră în faza critică a testelor de zbor. Deși rezultatele financiare sunt dezamăgitoare, prioritatea rămâne respectarea termenului de livrare stabilit pentru anul 2028.

Capcana „prețului fix” și moștenirea erei Trump

Rădăcina problemelor financiare ale Boeing se află într-un contract semnat în 2018 sub administrația Donald Trump. Acesta a fost un acord cu preț fix, plafonat la 3,9 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că orice depășire de cost cauzată de dificultăți tehnice sau lipsa forței de muncă este suportată integral de producător, nu de statul american.

Ceea ce trebuia să fie un proiect de prestigiu s-a transformat într-o cursă de anduranță împotriva propriilor marje de profit. Divizia de apărare a grupului a raportat marje operaționale negative în acest trimestru, afectată direct de „scumpirea” programului VC-25B. Totuși, directorii financiari rămân optimiști, prognozând o revenire la profitabilitate până la sfârșitul deceniului, pe măsură ce procesele de modernizare se stabilizează.

Efectul de domino: De la Starliner la flota de realimentare

Problemele de la Air Force One nu sunt izolate. Strategia Boeing de a licita agresiv cu prețuri fixe pentru contracte guvernamentale a creat un efect de domino asupra întregului portofoliu de apărare. În timp ce programul de avioane-cisternă KC-46 pare să fi ieșit din zona de risc maxim, alte proiecte rămân sub lupă.

Capsula spațială Starliner, dezvoltată în parteneriat cu NASA, este în prezent punctul de maximă incertitudine. Deși pentru drona de realimentare MQ-25 și avionul de antrenament T-7 riscurile sunt considerate „normale”, Starliner necesită eforturi suplimentare pentru a evita noi pierderi financiare. Provocarea actuală a Boeing este să demonstreze că poate gestiona complexitatea tehnologică a viitorului fără a compromite stabilitatea economică a gigantului industrial.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră

Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...

Exclusiv3 ore ago

„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro

Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...

Exclusivo zi ago

Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat

Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...

Exclusivo zi ago

Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele

1,32 miliarde de euro din solda militarilor. Pentru „pensiile lor speciale”… Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, comunicate prin...

Exclusivo zi ago

Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private

Star Focus bate la ușa MAE: „Deschideți, nu venim cu flori, venim cu întrebări” Redacția STAR FOCUS nu mai bate...

Exclusiv2 zile ago

Fermierii prahoveni din cea mai mare asociație rup tăcerea: scrisoare de mulțumire către fostul ministru Barbu pentru oprirea „experimentului” antigrindină

Mafia antigrindină, pusă pe uscat: doi ani fără rachete, cu ploaie, recolte și o scrisoare care face praf „știința de...

Exclusiv2 zile ago

România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți

Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...

Exclusiv2 zile ago

Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”

„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...

Exclusiv2 zile ago

„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar

„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...

Exclusiv2 zile ago

Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști

Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...

Exclusiv3 zile ago

O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor

De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...

Exclusiv3 zile ago

Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial

„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...

Exclusiv3 zile ago

Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”

Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...

Exclusiv3 zile ago

ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român

„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...

Exclusiv4 zile ago

Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente

Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv