Actualitate
România furnizează soluții tehnologice inovatoare spitalelor COVID din UE: Cele mai bune proiecte premiate în cadrul proiectului european EuvsVirus
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Securitatea și credibilitatea informațiilor sensibile este, în aceste luni măcinate de pandemie, unui dintre cele mai importante subiecte de pe agenda globală. GÂNDUL.RO a documentat cele mai inovatoare proiecte românești premiate în cadrul proiectului EuvsVirus, o inițiativă concepută de o echipă de 600 de oameni voluntari și ofițeri ai Comisiei Europene din șapte departamente ale Comisiei și conduși de către Consiliul European pentru Inovare.
Într-o primă etapă a proiectului european (joi, 30 Aprilie, 2020) au fost anunțați câștigătorii Hackathonului pan-european EUvsVirus, organizat de Comisia Europeană, al cărui obiectiv a fost conectarea societății civile, inovatorilor, partenerilor și investitorilor din toată Europa pentru a dezvolta soluții inovative destinate combaterii pandemiei COVID – 19. Echipe cu membri din România s-au aflat printre câștigătorii acestei competiții.
Soluţii pe termen scurt în ceea ce priveşte sănătatea şi viaţa, continuitatea activităţilor profesionale în contextul pandemiei
Desfăşurat pe 24, 25 și 26 aprilie sub patronajul comisarului pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, şi condus de Consiliul European pentru Inovare (COVRC), hackathonul este structurat pe mai multe categorii de probleme ce necesită soluţii pe termen scurt în ceea ce priveşte sănătatea şi viaţa, continuitatea activităţilor profesionale, munca şi educaţia la distanţă, coeziunea socială şi politică, finanţele digitale şi alte provocări, în contextul coronavirusului.
La începutul lunii iunie, proiectul a continuat cu etapa Matchathon, după ce #EuvsVirus a creat 2.164 de echipe multi-disciplinare, multi-naționalitate, cu soluții inovatoare și a determinat dezvoltarea a 2.235 de noi parteneriate transeuropene, potrivind cele mai bune 120 de echipe cu 458 de parteneri susținători din sectoarele publice și private pe tot parcursul lunii mai.
Primele au fost rezultatele recordului mondial Hackathon cu peste 21 mii de participanți în 3.500 de echipe. Acestea din urmă au fost rezultatele Matchathon care a devenit cel mai mare exercițiu de matchmaking organizat vreodată în lume, cu 1.500 de întâlniri curatate pentru a genera 2.235 noi parteneriate.

#Euvsvirus a declanșat apariția unei noi comunități paneuropene de inovatori, antreprenori și membri ai societății civile
Această nouă comunitate #EuvsVirus este temelia unui viitor ecosistem european de inovație, gata să rezolve problemele societății prin folosind puterea inovației și a tehnologiei, se arată pe siteul proiectului #EUvsVirus inițiat de CE.
Este cea mai eficientă inițiativă creată vreodată în UE pentru a lupta împotriva unei provocări neașteptate care schimbă lumea: coronavirus
.Este un nou mod de lucru între administrațiile publice, arată inițiatorii(Comisia Europeană și 27 de state membre), inovatori, antreprenori și proiecte actorii societății civile. România s-a aflat printre ţările cu un număr mare de participanţi dintre care unii au fost desemnați câştigători ai acestui Hackathon.
S-au înscris peste 12.000 de participanţi din toate statele membre ale UE, precum şi din alte ţări, şi doritorii se pot înscrie în continuare pe site-ul EUvsVirus Hackathon, arată Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
„Mulțumesc tuturor organizațiilor și cetățenilor din România care și-au dedicat timpul și eforturile pentru implicarea directă și lupta împotriva coronavirusului în cadrul acestui concurs. Pandemia COVID-19 este o provocare a timpurilor noastre, iar acest Hackathon este, mai mult decât niciodată, o inițiativă cu accent pe solidaritate și pe oportunitatea de a fi parte a eforturilor Uniunii Europene pentru a schimba vieți. Totodată, prin intermediul competiției EUvsVirus se identifică și formule de finanțare pentru cercetare, însă lucrul cel mai important este că în centrul său sunt oamenii”, a declarat Dragoș Ciuparu, secretar de stat pentru cercetare.
Juriul EUvsVirus Hackathon a identificat cele mai bune soluții pentru a sprijini efortul european și global în lupta împotriva focarului de coronavirus. În colaborare cu parteneri privați și publici din Europa și nu numai, oferim cele mai bune echipe și soluții pe domeniu, precum și un câștigător și două subcampioane pentru fiecare din cele 37 de provocări. În total 117 din 2160 de soluții!
Soluții românești la probleme globale: Un ecosistem global de colaborare care facilitează aprovizionarea cu date de încredere COVID19 pentru spitale din întreaga lume.
Dattum este unul dintre proiectele câștigătoare – cu o echipă multinațională (România, Germania, Franța, Elveția, Italia, Spania, India, SUA, Columbia, Letonia, Regatul Unit, Noua Zeelandă, Turcia, Grecia), dar cu sediul în România
Dattum este un ecosistem global de colaborare care facilitează aprovizionarea date de încredere COVID19 pentru spitale din întreaga lume.
Dattum utilizează modele de ontologie dinamică pentru a construi date internaționale structură pentru asistență medicală. Soluția se dezvoltă treptat în comun cu medicii ca să corespundă flexibilității și nevoilor de interoperabilitate ale unui cadru global.
„Mediul global de asistență medicală este complicat și fragmentat. Schimbarea datelor este foarte lentă datorită birocrației și ineficiențelor ceea ce face reacția la o pandemie în timp util foarte dificilă. Cercetătorii și organizațiile medicale pierd timp prețios pentru a reacționa la evoluția virusului și pentru a găsi un tratament contextual sau a beneficia de noi descoperiri. Strategiile necorelate duc la greșeli repetate și îtimpi mari de propagare a soluțiilor”, scrie echipa în justificarea proiectului.
Sistem de donații de încredere și transparent în UE pentru echipamente medicale necesare spitalelor COVID
Un alt proiect numit Donescu (domeniu: Digital Finance) creat în România a fost premiat.
Multe spitale din țările în curs de dezvoltare nu au echipament medical funcțional aceștia necesită: diagnosticarea, monitorizarea, tratarea și reabilitarea pacienților și se protejează. Autoritățile locale sunt copleșite sau prinse nepregătite și spitalele au nevoie de sprijin mai structurat pentru a le depăși provocările de zi cu zi.
Iată cum justifică dezvoltatorii soluției necesitatea proiectului:
Mai multe organizații neguvernamentale, companii private și cetățeni interesați de situația de mai sus a început să doneze. Ceea ce părea o simplă donație proces s-a dovedit a fi mai complicat:
– Donațiile directe în numerar nu ajută foarte mult spitalele, în special în sub situații de criză, deoarece achizițiile medicale trebuie să treacă prin public sistem de achiziție care are condiții de plată care pot prelungi proces de achiziție până la 60 de zile.
– Mai mult, furnizorii de echipamente medicale au solicitat plăți în avans de până la 50% din valoarea totală a facturii.
– Lipsa unei liste detaliate și actualizate a necesităților de echipament, Spitalele au fost copleșite prin apeluri telefonice de către diferite ONG-uri și potențiali donatori
– Unele spitale (în prima linie) au primit mai mult decât era necesar, în timp ce altele s-au confruntat cu lipsa gravă de echipament medical
– Donatorii nu aveau nicio certitudine că donația lor este bine plasată și nu este utilizat în alte scopuri decât intenția lor
Soluție pentru evitarea glomerației și păstrarea distanțării sociale
Un alt proiect românesc este „NoCrowd” (cu membri din Ungaria, România, Regatul Unit)
NoCrowd este o soluție premiată, care ne ajută să evităm coada și mulțimile în timp ce suntem afară. Serviciul oferă anonimitate, fără înregistrare sau partajarea datelor personale.
„Neștiind unde sunt zonele aglomerate, la ieșire sau la coadă în fața magazinelor și la farmacii, ne e imposibilă distanțarea socială corespunzătoare. NoCrowd este o aplicație mobilă pregătită pentru a implementa soluții sociale. Utilizatorii își împărtășesc locația în cadrul aplicației în timp ce se află în exterior. Prin urmare, toată lumea poate vedea pe ecrane unde sunt zone aglomerate”, justifică autorii proiectului.
Un alt proiect este Team FreshAir, dezvoltat de 3 voluntari care au început să lucreze împreună la diferite proiecte open source de care beneficiază pacienții și personalul medical.
„ ViraTrace” este o soluție românească pentru a urmări focarele COVID, în timp ce „Canarul galben” este un instrument de evaluare a bunăstării emoționale care ajută oamenii să recapete controlul asupra stării lor emoționale și le dau legătura cu sute de psihologi.
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA



