Actualitate
Acord de principiu semnat între Orange și statul român pentru preluarea operațiunilor fixe ale Telekom
Orange, cel mai mare operator local de comunicații mobile, a semnat un acord de principiu cu statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, pentru preluarea operațiunilor fixe ale Telekom România și crearea unei noi entități în care statul român va deține 20% din acțiuni, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate procesului. Un Memorandum privind semnarea acestui acord de principiu ar fi fost prezentat și săptămâna trecută în ședința de Guvern, potrivit surselor HotNews.ro.
Acordul de principiu semnat, în urmă cu circa 2 săptămâni, între Orange și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vizează strict acțiunile deținute de grupul elen OTE la fostul Romtelecom, nu și participația statului la fostul Cosmote.
Orange, liderul pieței de comunicații mobile din România, este interesată de preluarea infrastructurii fixe de comunicații a fostului Romtelecom, pentru a fi un furnizor complet de servicii fix-mobile, așa cum a devenit Vodafone după preluarea UPC România.
De cealaltă parte, RCS&RDS, cel mai mare operator local de comunicații fixe, are nevoie să-și dezvolte partea de telefonie mobilă și internet mobil, aspect care ar putea fi parțial rezolvat prin preluarea fostei Cosmote.
Oficialii Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și ai Orange România nu au răspuns încă solicitării HotNews.ro de a comenta pe marginea acestor informații
Telekom România este formată din firmele Telekom România Communications (n.a fostul Romtelecom – operator de comunicații fixe) și Telekom România Mobile Communications (n.a fostul Cosmote – operator de comunicații mobile).
Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) este detinuta de grupul elen OTE (54,01% din actiuni) si de statul roman (45,99% din actiuni). Actionarul principal al OTE este grupul german Deutsche Telekom, care detine 40% din actiunile grupului elen.
Telekom Romania Mobile Communications (fosta Cosmote) este detinuta de Cosmote Mobile Communications (69,99999874% din actiuni), Telekom Romania Communications (30%) si actionari persoane fizice (0,00000126%).
Ministrul Comunicațiilor la acea dată, Alexandru Petrescu, i-a propus în data de 22 iulie 2019 premierului Dăncilă să creeze și să coordoneze un grup interministerial din care să facă parte reprezentanți ai Ministerelor de Comunicații, Justiție, Finanțe, Consiliul Concurenței, SRI și SIE, iar miercuri, 25 septembrie, a fost convocată o primă ședință în acest sens.
Ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a transmis în data de 22 iulie 2019 o propunere către Guvern privind constituirea unui grup de lucru interministerial, în directa coordonare a premierului Dăncilă, care să aibă ca obiect analiza și asistarea în procesul avansat de vânzare de către Deutsche Telekom/OTE a pachetului de acțiuni deținut la companiile din România, o tranzacție care ar fi de interes strategic pentru statul român, au precizat pentru HotNews.ro surse apropiate procesului.
În luna ianuarie din acest an, Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor, Lucian Bode, a spus într-un interviu HotNews.ro că au avut loc discuții privind o eventuală vânzare a acțiunilor DT/OTE la Telekom România, și că statul român, acționar minoritar, analizează în prezent cu mare atenție ce se întâmplă.
„O eventuală tranzacție este de interes strategic pentru România. În momentul de față analizăm cu foarte mare atenție ceea ce se întâmplă în piață și lucrăm efectiv la calibrarea poziționării noastre în funcție de cele mai recente evoluții.
În relația cu reprezentații OTE, statul român a făcut demersuri în sensul protejării intereselor sale în cazul unei tranzacții, inclusiv din perspectiva securității naționale și a includerii în Acordul Acționarilor a unui drept de preemțiune în eventualitatea unei tranzacții. O eventuala tranzacție va respecta atât interesele statului român, cât și reglementările privind piața liberă.”, a declarat atunci pentru HotNews.ro ministrul Lucian Bode.
În luna februarie din acest an, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că Telekom vrea să iasă din piața din România.
Două mari lucruri se întâmplă anul acesta în industria telecom: Unul din cei patru mari operatori vrea să iasă din piață și al doilea este lictația pentru noile frecvente pentru servicii 5G, a declarat marți Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. „Și eu aș vrea să fie la fel de concurențială piața telecom cum e acum, dar se întâmplă niște lucruri și va trebui să ne batem capul, în perioada următoare, ca lucrurile să rămână la fel de concurențiale. Pe partea de preluare a operațiunilor Telekom, dacă se va ajunge acolo, este implicat și Bruxelles-ul și noi și ANCOM vom lucra cu oficialii europeni”, a precizat Chirițoiu.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



