Actualitate
Regizorul Corneliu Porumboiu, marele câștigător al Premiilor Gopo 2020, între ”A fost sau n-a fost?” și ”La Gomera”: ”Pentru mine contează foarte mult subiectul și ce am eu de zis”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Regizorul și scenaristul Corneliu Porumboiu face parte din categoria privilegiată a celor care, inițial, au dorit să pornească pe un cu totul alt drum în viață, însă pasiunea interioară a avut ultimul cuvânt, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate.
Născut la Vaslui, Porumboiu a ales managementul – ca perspectivă a propriului destin -, numai că a trecut la Regie Film – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, București -, și a devenit absolvent al facultății în 2003. A primit aprecieri naționale și internaționale după primele pelicule (scurt și mediu metraj), apoi a dat ”lovitura” cu ”A fost sau n-a fost?” (2006). Filmul a fost realizat din fonduri independente și a avut premiera mondială la Cannes. Rezultatul? ”Caméra d’Or”, cel mai important premiu pentru un debutant, și premiul de distribuție ”Label Europa Cinémas”.
A fost punctul de plecare al unei cariere cinematografice spectaculoase care anunță, de altfel, alte mari surprize. Al doilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, ”Polițist, adjectiv”, a fost dea asemenea selecționat la Cannes, în secțiunea ”Un Certain Regard”.

2019. Pelicula ”La Gomera”, scrisă și regizată de Porumboiu, este nominalizată la Premiile Oscar 2020
”La Gomera”, peliculă care a avut premiera mondială la Cannes, a fost desemnată – în luna august a anului 2029 – ”propunerea României pentru o nominalizare la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional” a premiilor Oscar 2020”.
Filmul lui Corneliu Porumboiu a primit majoritatea voturilor în ședința Comitetului de Selecție Anuală a Filmului Românesc pentru participarea la secțiunea „Cel mai bun lungmetraj internațional” a premiilor Oscar acordate de Academia Americană de Film.
Nu am resimțit ceva dificil. Am avut un translator pe platou și nu a fost deloc greu. A fost primul film cu filmări în afara țării, dar nici asta nu a fost complicat. Am ajuns devreme pe insulă, am căutat locația. Așa a fost subiectul. Ținea de natura lui. Fiecare subiect vine cu lucrurile lui. Aici a fost un film documentar despre limbajul fluierat și despre insulă. Am început să mă documentez și ușor-ușor am ajuns la formula aceasta. nu am făcut-o conștient. Subiectul m-a dus în direcția asta.
Corneliu Porumboiu, vorbind despre „La Gomera”
Comitetul din acest an, numit printr-o Hotărâre a Consiliului de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei, a fost format din: Dana Duma (critic de film), Ionuț Mareș (critic de film), Irina Trocan (critic de film), Iulia Blaga (critic de film), Cristina Corciovescu (critic de film), Mihai Chirilov (director artistic TIFF).
„La Gomera” este scris şi regizat de Corneliu Porumboiu, iar imaginea este semnată de Tudor Mircea. Scenografia a fost realizată de Simona Pădureţu, designer de costume a fost Dana Păpăruz, iar Arantxa Etcheverria Porumboiu a fost responsabilă cu direcţia artistică.
”Eu cred că filmul acesta are un potențial real de public. Eu am făcut ce am putut mai bine. Când am făcut „Al doilea joc”, într-o zonă de eseu, nu am aplicat la CNC, nu am făcut cine știe ce tam tam. Era un film care conta pentru mine. În varianta de montaj, am avut vizionări și am tăiat jumătate de oră ca să am un ritm, să țină. Mă interesează cum vede publicul. Am discuții în faza de montaj. Mai mult lucruri legate de ritm. Sunt vizionări destul de tehnice. Când mergeam cu scurt-metrajele încercam să simt sălile. E important să ai săli în care chiar și o singură persoană prinde ritmul. Acum nu mai stau decât la premieră. Am avut reacții bune la Cannes, la TIFF, dar e vorba despre publicul de festival. Publicul de Vaslui e extrem de diferit de publicul din festival. Filmul are ingrediente. Ca și „A fost sau n-a fost”, care a mers foarte bine în săli. Fiind o zonă de policier, se consumă foarte bine”, declara Corneliu Porumboiu, pentru GÂNDUL.RO, în luna august a anului trecut.
Premiile Gopo 2020. ”La Gomera” a dominat cea de-a 14 ediție
Luni, 29 iunie, la Verde Stop Arena, s-a desfășurat cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, iar „La Gomera” a primit trofeul Gopo pentru Cel mai bun film.
Pelicula lui Corneliu Porumboiu a mai primit încă 8 premii:
- Cea mai bună regie
- Cel mai bun scenariu
- Cel mai bun montaj
- Cea mai bună imagine
- Cel mai bun actor într-un rol secundar – István Téglás
- Cea mai bună actriță într-un rol secundar – Rodica Lazăr
- Cel mai bun sunet – Andre Rigaut, Sophie Chiabaut, Niklas Skarp și Christian Holm
- Cele mai bune decoruri – Simona Pădurețu
Pentru mine contează foarte mult subiectul și ce am eu de zis. După aceea, felul înc are fac filmul e dictat de subiect. Am o libertate foarte mare. Și opțiunea flash-back-urilor în acest film.Dacă mă întrebai cu câțiva ani în urmă aș fi zis că nu o să fac niciodată un film așa. Aici m-a interesat să am o structură. Să am procesul de învățare ca un ax al filmului. Apoi am ajuns la structura asta cu flash-back. Poate eram mai puști, mai rigid cumva. Într-o narațiune clasică, abia pe la mijlocul filmului se apuca personajul să învețe. E un fel de călătorie inițiatică. Revii prin limbaj la flash-back-uri și un moment dat îți dai seama că procesul acesta transformă personajul. El învață ceva. Apoi sunt elemente din parte a doua.
Corneliu Porumboiu
„La Gomera” este o producție 42 KM FILM în coproducție cu Les Films du Worso (Franța) și Komplizen Film (Germania)
Lungmetrajul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Eurimages, Arte France Cinéma, Film i Väst, Filmgate Films (Suedia) și Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, în asociere cu MK2 Films, Arte France și WDR.
Producători sunt Marcela Mîndru (Ursu) și Patricia Poienaru. Coproducători sunt Sylvie Pialat, Benoît Quainon, Janine Jackowski, Jonas Dornbach și Maren Ade, alături de Sean Wheelan, Anthony Muir și Peter Possne.
Agentul internațional de vânzări este MK2 Films. Lungmetrajul a fost vândut spre distribuție în 27 de teritorii, între care America de Nord, China, India, America de Sud, Africa de Nord și Centrală, Marea Britanie, Franța și Spania.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



