Actualitate
Film à la Hollywood despre comoara ascunsă a dacilor, afectat de pandemie / Regizor: „Sper să primesc ajutor de la autorități, filmul fiind un veritabil brand de țară” (EXCLUSIV)
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
Andrei Chiriac, un tânăr regizor cu școala UNATC, dar și cu studii de specialitate în America, vrea să le ofere românilor un film inspirat din legendele și miturile autohtone, despre comoara ascunsă a dacilor, pe modelul hollywoodian din „Urzeala tronurilor” sau „Stăpânul inelelor”. A început filmările pentru trilogia „Egregora: Comoara pierdută” în 2018, dar totul a fost dat peste cap de pandemia de COVID-19. După câteva luni de pauză și după ce mare parte din finanțările promise s-a evaporat, regizorul este hotărât să reia filmările, într-unele dintre cele mai frumoase locuri din România, și speră ca autoritățile să dea o mână de ajutor pentru a putea finaliza filmul pe care îl consideră un veritabil brand de țară.
În vârstă de 44 de ani, Andrei Chiriac, originar din București, a fost cascador, antrenor de arte marțiale, și a fost inițiat în lumea filmului în România, în 1992, la școala de cascadorie a lui Szobi Cseh. Are la activ câteva apariții în filme românești, dar a a studiat cursuri de regie, scenaristică și film și în America, la Școala de Arte Vizuale din New York, cursuri de Regie si Productie de film în cadrul Greenwich Street Productions și chiar cursuri de business management, la Touro College Queens New York.
S-a întors în România ca student străin pentru a se perfecționa la Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), sectia Regie de Film, pe care a absolvit-o în 2007. Viziunea lui cinematografică este foarte apropiată de cea hollywoodiană. Este cunoscut publicului pentru filmul „Istorii despre Vlad Voievod Drăculea” (2015).
Andrei Chiriac: M-am gândit că ar fi timpul să le oferim românilor un film inspirat din legendele și miturile autohtone
Andrei Chiriac este rezident în New York, dar locuiește acum în România, unde din 2018 lucrează la trilogia „Egregora: Comoara pierdută”. A întrerupt filmările la începutul pandemiei, care l-a afectat puternic din punct de vedere financiar. Bugete promise întârzie sau sunt mai mici și, mai mult, a constatat o teamă a patronilor de compani să aloce finanțări pentru că sunt speriați de o posibila criză financiară.
Trilogia „Egregora: Comoara pierdută” este un film de aventură și mister,despre comoara ascunsă a dacilor, lumi antice necunoscute, filosofii și religii de mult uitate. În final vor fi 36 de episoade, împărțite în trei serii a câte 12 episoade. Pentru a putea fi finalizat la standarde înalte, filmul are nevoie de o finanțare de aproximativ zece milioane de euro, după cum estimează producătorii.
Maia Morgenstern, Gelu Nițu, Ștefan Velniciuc și Daniel Nuță fac parte din distribuție în aceast moment, dar regizorul promite și alte surprize. Producția se filmează în unele dintre cele mai frumoase și emblematice locuri din România. Au fost turnate deja secvențe în locuri precum Munții Piatra Craiului, Cazanele Dunării, Sfinxul, Peștera Ialomicioara, Valea Obârșiei Lacul Bâlea.
Regizorul Andrei Chiriac spune că va include în film toate locurile cu rezonanță din România, care oferă peisaje spectaculoase, precum Sarmizegetusa, Râșnov, Sighișoara, Mănăstirile din Moldova, Castelul Corvinilor, Brașov, București etc., astfel încât filmul să fie în același timp o veritabilă promovare a frumuseților României.
„România este un izvor nesecat de legende, basme și povești. Din păcate, în ultimele decenii, poveștile și basmele au fost neglijate aproape în totalitate, iar generațiile tinere se orientează spre mituri, eroi și legende care aparțin altor culturi. Vedem din ce în ce mai des că filmele bazate pe legende precum « Stăpânul Inelelor », « Harry Potter », « Războiul Stelelor » sau « Urzeala tronurilor » etc, sunt foarte vizionate și apreciate de publicul român și m-am gândit că ar fi timpul să le oferim un film inspirat din legendele și miturile autohtone”, a adăugat regizorul Andrei Chiriac.
Andrei Chiriac: Sponsorizările „au întârziat” puțin
Într-un scurt interviu exclusiv pentru Gândul.ro, Andrei Chiriac povestește cum a afectat pandemia dorința lui de a oferi românilor un film à la Hollywood despre legendele autohtone.
Cum încurcat pandemia de COVID-19 planurile pentru acest film?
Andrei Chiriac: Producția a fost întreruptă la începutul pandemiei. Abia acum, la sfârșitul lunii august urmând să reluăm câteva secvențe din perioada lui Vlad Țepeș. De asemenea și sponsorizările „au întârziat” puțin.
Sunteți pregătiți de filmări, în contextul măsurilor sanitare și de distanțare impuse de autorități
Andrei Chiriac: În mod evident respectăm ordinul cu privire la producția de film și recomandările Institului Național de Sănătate Publică. Se filmează în exterior, avem termometru, măști, dezinfectant, totul se întâmplă conform regulilor în vigoare.
Revenind la finanțări, oficial, pentru a putea fi finalizat la standarde înalte, filmul are nevoie de o finanțare de aproximativ zece milioane de euro. Cum v-ați gândit să strângeți banii necesari?
Andrei Chiriac: Sper să primesc ajutor de la autoritățiile statului, filmul fiind un veritabil brand de țară… Speranța moare ultima… Deocamdată o firmă privată a susținut lunar, începând cu iunie 2018, producția noastră cu sume mai mici, mai mari, care ne au permis să ducem la bun sfârșit câteva din prologurile primului sezon, adică secvențele de epoca din perioda lui Vlad Țepeș. De multe ori am făcut chetă printre prieteni, bugetul cheltuit până acum fiind cam a douăzecea parte a unui film românesc susținut de CNC… Nu știu cifra exactă…
Cât estimați că va mai dura până la finalizarea filmului?
Andrei Chiriac: Într o lume ideală, dacă bugetul ar fi cel așteptat, probabil că primul sezon ar fi gata filmat și montat în aproximativ nouă luni… Ar fi de asemenea minunat ca toate cele 36 de episode să fie filmate fărp pauze, în acest caz tot serialul fiind gata în aproximativ doi ani.
Când ar putea fi văzut filmul în România?
Andrei Chiriac: Încă nu avem un contract clar cu o televiziune din Romania, producția noastră fiind 100% independentă. Deci… nu se poate spune acum.
Magie și legende, mentori, inamici și șarlatani
„Egregora: Comoara pierdută” este călătoria a nouă orfani care pornesc într-o aventură spectaculoasă, cu scopul de a găsi comoara pierdută a regelui Decebal. Pe acest „drum” al provocărilor, copiii vor întâlni tot felul de personaje: mentori, inamici și șarlatani. Unul dintre personajele care va apărea în film va fi celebrul domnitor Vlad Țepeș. La finalul călătoriei, copiii vor înțelege viața așa cum e, cu frumusețile și tristețile ei. Acțiunea este inspirată din istoria, miturile și legendele dacilor, transmise românilor peste generații.
„Suntem bucuroși să vă invităm să deveniți parte din călătoria noastră de a găsi comoara pentru că numai împreună putem intra în acest „loc sacru și sfânt” și numai împreună, ca frații, putem recâștiga ceea ce s-a pierdut: Egregora”, a declarat regizorul Andrei Chiriac.
Conceptul Egregora reprezintă o ființă psihică emanată din conștiința colectivă – o sete colectivă pentru aventură și mister. Eroii filmului sunt marginalizați ai societății: au trăit experiențe traumatizante într-o lume lipsită de toleranță și au avut de înfruntat durerea, violența și frica. Uniți printr-un vis comun, speranța unei vieți mai bune, aceștia vor trece peste toate obstacolele pe care acest gen de călătorie le presupune. Vor descoperi magia minunilor naturii, care se află ascunsă în vechiul Regat Dacic. De asemenea, vor învăța că numai împreună, acționând ca frații, se pot redescoperi și maturiza.
Actualitate
Ambiții submerse: Programul de submarine AUKUS în fața unei crize de credibilitate și infrastructură
Parteneriatul strategic trilateral AUKUS, menit să redefinească echilibrul de forțe în regiunea Indo-Pacifică prin livrarea de submarine cu propulsie nucleară, traversează un moment critic. O serie de „deficiențe și eșecuri” sistemice amenință acum să deraieze unul dintre cele mai ambițioase proiecte de apărare din istoria recentă, punând sub semnul întrebării nu doar securitatea națională, ci și soliditatea alianței dintre Regatul Unit, SUA și Australia.
Șantiere în derivă: Veriga slabă a producției de elită
Punctul focal al îngrijorărilor se află la Barrow-in-Furness, unde șantierul naval BAE Systems, destinat construcției viitoarelor nave SSN-AUKUS, se confruntă cu întârzieri majore de investiții. Modernizarea infrastructurii este considerată vitală, însă orice amânare suplimentară ar putea genera un efect de domino asupra întregului calendar de livrare.
Fără o intervenție imediată în capacitățile de producție, promisiunea tehnologică a programului riscă să rămână un simplu proiect pe hârtie. Consecințele nu sunt doar logistice, ci și diplomatice, afectând direct încrederea partenerilor internaționali în capacitatea de execuție a Londrei.
Deriva politică și ceața financiară: Lipsa unei direcții clare
Pe lângă problemele tehnice, programul suferă din cauza unei aparente pierderi de entuziasm la nivelul conducerii politice britanice. Observatorii avertizează că „vizibilitatea” scăzută a guvernului central în promovarea acestui parteneriat a lăsat loc unei derive politice periculoase. Este necesară o asumare mai fermă a rolului de lider pentru a contracara incertitudinea care planează asupra proiectului.
Această incertitudine este amplificată de amânarea Planului de Investiții în Apărare (DIP), documentul strategic care ar fi trebuit să clarifice prioritățile de achiziție pentru următorul deceniu. Retragerea calendarului de publicare a acestui plan lasă semne de întrebare majore asupra finanțării pe termen lung, într-un context în care costul estimat al fiecărui submarin viitor se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de dolari.
Flota actuală la limita rezistenței: Prețul mare al credibilității
Efortul de a menține aparențele unei prezențe globale constante exercită o presiune imensă asupra resurselor actuale. Submarinele din clasa Astute ale Marinei Regale sunt împinse dincolo de limitele lor operaționale pentru a onora angajamentele de rotație și vizite în porturile australiene.
Exemplul recent al unei nave forțate să își scurteze misiunea în Australia pentru a fi redeployată urgent în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu subliniază o realitate crudă: disponibilitatea flotei este la un nivel critic de scăzut. Dacă infrastructura de mentenanță și suport nu va fi îmbunătățită într-un ritm accelerat, capacitatea de a asigura securitatea în zona Euro-Atlantică, respectând în același timp obligațiile AUKUS, va deveni o misiune imposibilă.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
Actualitate
Avanpostul Lunii: Space Force lansează „Garda de Coastă” a spațiului cislunar
Pe măsură ce ambițiile omenirii se extind dincolo de orbita terestră, Space Force își redefinește misiunea. Statele Unite fac un pas decisiv către securizarea coridorului dintre Pământ și Lună, înființând o structură dedicată care să pregătească terenul pentru viitoarea bază lunară permanentă.
Într-o mișcare strategică menită să consolideze dominația spațială americană, Space Force anunță crearea unui grup de lucru specializat în achiziții și coordonare pentru spațiul cislunar. Noua structură, denumită Biroul de Coordonare Cislunară, va reuni ingineri și manageri de program pentru a trasa „foile de parcurs” necesare tehnologiilor de mâine. Obiectivul este clar: susținerea logistică și defensivă a planului NASA de a stabili o prezență umană constantă pe Lună până în 2030.
Obiectivul 2030: O prezență americană permanentă dincolo de orbita terestră
Decizia de a extinde aria de operare a Space Force vine ca un răspuns direct la directivele strategice care vizează supremația spațială. Generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale, a subliniat că forțele americane vor urma interesele naționale oriunde se vor extinde acestea. „Dacă interesele noastre ajung la o bază lunară, Space Force trebuie să se asigure că drumul până acolo este sigur, că baza este protejată odată stabilită și că întreaga operațiune este sustenabilă”, a declarat acesta.
Noua unitate va fi condusă de Jamie Stearns, un expert provenit din cadrul Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL). Prima misiune a acestui birou va fi cartografierea tuturor entităților guvernamentale implicate — de la DARPA și serviciile de informații, până la partenerul principal, NASA — pentru a crea un front unit în cucerirea noii frontiere.
Provocările „matematicii diferite”: Securitate și comunicații în vidul dintre lumi
Navigarea și supravegherea în spațiul cislunar (zona imensă dintre orbita Pământului și cea a Lunii) nu sunt doar o extensie a activităților actuale, ci reprezintă o provocare fizică și tehnologică complet nouă. Generalul Saltzman a avertizat că „matematica este diferită” la aceste distanțe, fiind necesare instrumente noi pentru monitorizarea domeniului spațial.
Comunicațiile reprezintă un alt punct critic: acestea trebuie să fie continue, să aibă o latență scăzută și să fie securizate pentru a proteja echipajele umane. Dincolo de tehnologie, logistica de la sol va trebui să sufere transformări radicale. Menținerea unei baze lunare va forța infrastructura de lansare actuală să funcționeze la un „ritm operațional” fără precedent, necesitând o gestionare mult mai riguroasă a consumabilelor și a siguranței publice la Cape Canaveral și Kennedy Space Center.
„Oracle Prime”: Prima santinelă americană plasată în punct strategic
În timp ce structurile birocratice se organizează, Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL) pregătește deja „mușchiul” tehnologic. Anul viitor va fi lansat Oracle Prime, un satelit experimental revoluționar, conceput special pentru a opera în punctul Lagrange L1 — o zonă de echilibru gravitațional situată la aproximativ 326.000 de kilometri altitudine, direct între Pământ și Lună.
Misiunea este una de pionierat: Oracle va încerca să detecteze, fără ajutor de la sol, resturi orbitale și sateliți activi care sunt aproape invizibili din cauza distanțelor enorme. În prezent, în acea regiune funcționează deja aproximativ 10 sateliți, inclusiv releul de comunicații chinezesc Queqiao-2, care susține propriile ambiții lunare ale Beijingului. Oracle va funcționa ca un avanpost de monitorizare, învățând forțele americane cum să „supravegheze cartierul” din jurul Lunii.
Parteneriatul public-privat și drumul spre Artemis
Efortul militar nu este unul izolat. Space Force mizează masiv pe colaborarea cu sectorul privat pentru a dezvolta rapid noi capacități. Companii precum Advanced Space, care operează deja pentru NASA microsatelitul CAPSTONE, sunt implicate direct în construcția și operarea noilor platforme de supraveghere.
Această mobilizare generală vine într-un moment de succes pentru programul Artemis. Recent, misiunea Artemis II a finalizat cu succes un zbor cu echipaj uman în jurul Lunii, marcând prima etapă a revenirii americanilor pe suprafața lunară, programată pentru anul 2028. Prin crearea acestui nou grup de lucru, Space Force se asigură că, odată ce astronauții vor păși din nou pe solul lunar, vor avea deasupra lor o „umbrelă” de securitate și suport logistic gata să susțină o prezență umană permanentă.
-
Exclusivacum 4 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 2 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum o ziMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 2 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum o ziEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 3 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”



