Actualitate
Piața locală de curățenie „a dereticat” de 1,8 miliarde de lei în 2018. Cele mai mari 10 companii de curățenie au concentrat 16% din cifra de afaceri totală a industriei
O analiză transmisă GÂNDUL.RO relevă că, în 2018, cifra de afaceri a pieței locale de servicii de curățenie (întreținerea curățeniei, curățenia generală sau post-construcție) a crescut cu 21% față de 2017, respectiv cu 120% față de 2009, ajungând la 1,8 miliarde de lei.
Potrivit informării primite de la KeysFin, top 10 mari companii din piața locală de curățenie au concentrat 16% din cifra de afaceri totală a industriei în 2018 și sunt deținute în proporție de 100% de persoane fizice și juridice românești.
În aceeași ordine de idei, potrivit experților sursei citate, ritmului de creștere va continua până la aproape două miliarde de lei în 2019, iar piața se va stabiliza pe parcursul acestui an.
„Piața locală de curățenie a crescut susținut în ultimii 10 ani, atât datorită creșterii nivelului de trai și avansului tehnologic (echipamente profesionale care reduc numărul angajaților implicați în acest proces), cât și datorită accesibilității domeniului – forța de muncă cu un cost relativ redus, care are o productivitate de două ori mai mare.
Deși, pe de-o parte, ne așteptăm la un impact negativ al pandemiei, mizăm pe flexibilitatea antreprenorilor români de a se adapta, prin diversificarea portofoliului de servicii, precum serviciile de dezinfecție, pentru care cererea e în creștere. În 2020 și în anii următori cuvântul de ordine va fi siguranța, iar siguranța sanitară, mai ales în spațiile accesibile publicului, se obține apelând la firme specializate”, a adăugat Roxana Popescu, Managing Director al companiei menționate anterior.
De altfel, specialiștii sunt de părere că piața de curățenie se va stabiliza în continuare pe cele trei segmente majore, și anume comercial (clădiri de birouri, magazine), industrial (depozite, spații de producție, hale industriale, parcări subterane, spații care necesită operațiuni de specifice de curățenie), respectiv rezidențial (case sau apartamente).
Cum să profiți de murdărie și să ai un profit de 4,5 milioane lei
Potrivit documentului transmis GÂNDUL.RO, cu privire la profitabilitatea companiilor monitorizare, firma care a făcut curățenie cel mai eficient, din punctul de vedere al business-ului, este Curat cu Adevărat SRL, care a obținut un profit de 4,5 milioane de lei, însumând 1,4% din total, în 2018.
Topul profitabilității continuă cu Coral Impex SRL și Omcro SRL, cu 4 milioane lei, respectiv 3,6 milioane lei profit în 2018.
Dintre cele peste 4.200 de companii analizate, 2.600 au înregistrat profit, puțin peste o mie au avut pierdere, restul înregistrând un rezultat nul în 2018.
Rezultatul net al companiilor de curățenie (profit minus pierdere netă) s-a majorat și el într-un ritm accelerat, fiind cu 43% peste cel din 2017 și cu 285% peste cel din 2009, la 278 de milioane de lei în 2018.
În topul celor mai mari companii de curățenie după cifra de afaceri pe primul loc se află Fabi Total Grup SRL (46,2 milioane de lei, 2,5% din total), Coral Impex SRL (37,8 milioane de lei, 2,1% din total) și Libro Events SRL (36,5 milioane de lei, respectiv 2% din total).
Topul este completat de Romprest Servicii Integrate SRL (29,8 milioane lei), Glanz SRL (27,5 milioane lei), Deziclean Retail Division SRL (24,8 milioane lei), Medline Com SRL (23,9 milioane lei), Omcro SRL (23,4 milioane lei), Edis-Adis Serv SRL (22,3 milioane lei) și Muntenia Grup 2003 SRL (20,6 milioane lei).
Peste 27.000 de români angrenați în business-ul curățeniei
Numărul de companii din domeniu a crescut constant în ultimul deceniu, piața curățeniei fiind una dintre puținele piețe care au avut cu peste 50% mai multe companii în 2018 față de 2009, respectiv de la 2.800 în 2009, la 4.200 de companii în 2018.
Pentru anul trecut, analiștii sursei citate estimează un avans, până la aproximativ 4.400 de companii, pentru ca în 2020 piața să revină la nivelul din 2018.
În ceea ce privește distribuția geografică a afacerilor din curățenie, Bucureștiul se află pe primul loc, cu o cifră de afaceri de 531 milioane de lei, reprezentând 29% din total, județul Cluj pe locul secund, cu o cifră de afaceri de 133 de milioane lei și 7,3% din total, iar Prahova se clasează pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 101 milioane de lei și 5,5% din total.
Însumat, companiile înregistrate în primele cinci județe concentrează peste 50% din totalul cifrei de afaceri a pieței serviciilor de curățenie din România.
Cât despre cei care se ocupă de curățenie, în 2018 existau 27.400 de angajați, cu 2,6% mai mulți decât în 2017 și cu aproape 9% mai mulți decât în 2009. Un rezultat pozitiv al acestei piețe este și dublarea productivității angajaților, de la 32.900 de lei în 2009, la 66.600 de lei în 2018. Totodată, costul mediu per angajat a crescut cu 140% în perioada 2009-2018.
Curățenia în vreme de #coronacriza
Odată cu conștientizarea importanței prevenirii răspândirii noului coronavirus, regulile de curățenie au devenit din ce în ce mai clare și stricte, atât pentru persoane, cât și pentru mediul privat, reprezentat de unități publice (terase, saloane, magazine alimentare și hipermarket-uri, respectiv companii – spații de birouri, fabrici, hale etc.).
Astfel, prezența produselor de dezinfecție în orice spațiu deschis publicului, cât și dezinfectarea periodică a spațiilor private traficate reprezintă cerințe obligatorii în momentul de față, iar firmele de curățenie românești s-au adaptat și oferă soluții competitive pentru mediul de afaceri local.
Actualitate
Factura astronomică pentru „Air Force One”: Pierderile Boeing depășesc pragul de 3 miliarde de dolari
Gigantul aeronautic Boeing se confruntă cu o nouă turbulență financiară majoră. Programul VC-25B, destinat înlocuirii flotei prezidențiale americane, a generat o nouă taxă de 280 de milioane de dolari, propulsând pierderile totale ale proiectului într-o zonă critică.
O gaură neagră sub aripile președinției
Într-un anunț care a zguduit sectorul aerospațial în timpul prezentării rezultatelor pentru trimestrul al doilea, Boeing a confirmat că viitoarea aeronavă Air Force One a devenit un veritabil „aspirator” de fonduri. Cu noua penalizare de 280 de milioane de dolari, pierderile cumulate pentru acest program au depășit, pentru prima dată, pragul psihologic de 3 miliarde de dolari.
Conducerea companiei explică aceste costuri suplimentare ca fiind o „investiție necesară” în resurse de producție și certificare. CEO-ul Kelly Ortberg a subliniat că aceste fonduri sunt esențiale pentru a atenua riscurile pe măsură ce aeronava intră în faza critică a testelor de zbor. Deși rezultatele financiare sunt dezamăgitoare, prioritatea rămâne respectarea termenului de livrare stabilit pentru anul 2028.
Capcana „prețului fix” și moștenirea erei Trump
Rădăcina problemelor financiare ale Boeing se află într-un contract semnat în 2018 sub administrația Donald Trump. Acesta a fost un acord cu preț fix, plafonat la 3,9 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că orice depășire de cost cauzată de dificultăți tehnice sau lipsa forței de muncă este suportată integral de producător, nu de statul american.
Ceea ce trebuia să fie un proiect de prestigiu s-a transformat într-o cursă de anduranță împotriva propriilor marje de profit. Divizia de apărare a grupului a raportat marje operaționale negative în acest trimestru, afectată direct de „scumpirea” programului VC-25B. Totuși, directorii financiari rămân optimiști, prognozând o revenire la profitabilitate până la sfârșitul deceniului, pe măsură ce procesele de modernizare se stabilizează.
Efectul de domino: De la Starliner la flota de realimentare
Problemele de la Air Force One nu sunt izolate. Strategia Boeing de a licita agresiv cu prețuri fixe pentru contracte guvernamentale a creat un efect de domino asupra întregului portofoliu de apărare. În timp ce programul de avioane-cisternă KC-46 pare să fi ieșit din zona de risc maxim, alte proiecte rămân sub lupă.
Capsula spațială Starliner, dezvoltată în parteneriat cu NASA, este în prezent punctul de maximă incertitudine. Deși pentru drona de realimentare MQ-25 și avionul de antrenament T-7 riscurile sunt considerate „normale”, Starliner necesită eforturi suplimentare pentru a evita noi pierderi financiare. Provocarea actuală a Boeing este să demonstreze că poate gestiona complexitatea tehnologică a viitorului fără a compromite stabilitatea economică a gigantului industrial.
Actualitate
Marea Britanie pariază pe inteligență artificială și forță brută: Londra anunță un plan istoric de investiții în apărare de 298 de miliarde de lire sterline
Într-un efort fără precedent de modernizare a forțelor sale armate, Regatul Unit a publicat noul Plan de Investiții în Apărare (DIP), susținut de o finanțare colosală de 298 de miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani. Această sumă reprezintă o creștere cu 15 miliarde de lire față de estimările bugetare anterioare, semnalând o schimbare de paradigmă în fața amenințărilor globale emergente.
Un buget de criză pentru o lume instabilă: Guvernul britanic urcă cheltuielile militare la 2,7% din PIB
Noul document stabilește angajamente de cheltuieli pe termen lung, având ca obiectiv central atingerea pragului de 2,7% din PIB pentru apărare înainte de sfârșitul acestui deceniu. Aceasta este o creștere semnificativă față de nivelul din 2024, reflectând urgența cu care Londra privește necesitatea de a echipa militarii cu tehnologie de ultimă oră. Dan Jarvis, recent numit secretar de stat pentru apărare, a subliniat în fața parlamentarilor că scopul central al acestui plan este să asigure personalului militar „echipamentele și tehnologia necesare pentru a îndeplini sarcinile dificile care li se cer”.
Dincolo de cifrele brute, una dintre direcțiile strategice clare este impulsionarea achiziției de sisteme autonome. Un fond de 5 miliarde de lire sterline a fost alocat exclusiv pentru tehnologii robotizate destinate utilizării pe mare, pe uscat și în aer.
Revoluție pe mare: Proiectul distrugătoarelor Type 83 este abandonat în favoarea noilor nave de luptă hibride
Marina Regală trece printr-o transformare radicală. Planul anunță abandonarea flotei de distrugătoare Type 83 în favoarea a cel puțin șase nave „hibride”, cunoscute sub numele de nave de luptă comune (CCV). Aceste noi platforme vor înlocui actualele nave de apărare aeriană Type 45 și sunt concepute să funcționeze în tandem cu sisteme aeriene, de suprafață și submarine fără echipaj.
De asemenea, s-a renunțat la proiectul fregatei Type 32. În schimb, guvernul va investi 1,5 miliarde de lire sterline pentru a dezvolta conceptul de „marină hibridă”, bazat pe modelul „cu echipaj unde este necesar, fără echipaj unde este posibil”.
Dominanță aeriană prin tehnologie: Miliarde de lire pentru programul Tempest și noile drone de escortă
În plan aerian, atenția este concentrată pe Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), care beneficiază de o finanțare de 8,6 miliarde de lire sterline. Acest proiect ambițios, realizat în colaborare cu Italia și Japonia, vizează livrarea avionului de luptă de generația a șasea, Tempest.
Mai mult, Londra lansează un nou program pentru aeronave de luptă colaborative (CCA), similar celui din Statele Unite, cu obiectivul de a avea un demonstrator tehnologic în zbor până în 2030. Aceste „drone de escortă” vor sprijini avioanele de vânătoare în misiuni complexe. În paralel, flota actuală de Eurofighter Typhoon va primi modernizări de 1,1 miliarde de lire, iar armata se pregătește pentru sosirea primelor avioane F-35A la începutul anilor 2030. Totuși, nu toate programele au supraviețuit: aeronava de recunoaștere Shadow R1 urmează să fie retrasă prematur din uz.
Blindate moderne și sisteme anti-dronă: Armata terestră primește echipamente de ultimă generație
Pentru forțele terestre, Regatul Unit a alocat 2,2 miliarde de lire pentru noile vehicule blindate Boxer 8×8 și 1,1 miliarde de lire pentru finalizarea producției tancurilor Challenger 3 modernizate. De asemenea, peste 500 de milioane de lire sunt rezervate pentru proiecte de mobilitate ușoară și grea, care vor înlocui vechile modele Land Rover și vor introduce un nou sistem blindat 6×6.
Un capitol esențial este cel al dronelor și contra-măsurilor: 150 de milioane de lire vor merge către vehicule terestre fără echipaj, iar 220 de milioane de lire către Proiectul NYX, destinat construirii de drone autonome înarmate care să opereze împreună cu elicopterele de atac Apache. Totodată, sistemele anti-dronă vor beneficia de o infuzie de capital de 200 de milioane de lire.
Sub finanțare și incertitudine politică: Provocările care pândesc cel mai ambițios plan militar britanic
În ciuda sumelor impresionante, planul nu este scutit de critici. Cele 15 miliarde de lire suplimentare sunt încă departe de cele 28 de miliarde solicitate inițial de oficialii din domeniul apărării, ceea ce lasă goluri de finanțare în anumite programe.
Mai mult, viabilitatea pe termen lung a planului este pusă sub semnul întrebării de schimbările politice de la Londra. În contextul în care Andy Burnham urmează să preia frâiele puterii, rămâne de văzut dacă noul executiv va menține intacte aceste angajamente financiare masive sau dacă planul de investiții va suferi noi ajustări în săptămânile următoare.
Actualitate
Cerul Americii se îngustează: Criza flotei de vânătoare pune în pericol supremația aeriană a SUA
Timp de decenii, strategia de apărare a Statelor Unite s-a sprijinit pe un pilon de neclintit: puterea aeriană. Astăzi, însă, această premisă devine tot mai greu de susținut. Într-un context global marcat de expansiunea militară a Chinei, tensiunile din Europa și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o realitate alarmantă: flota de avioane de vânătoare este în prezent cea mai mică și mai învechită din întreaga sa istorie de 78 de ani.
Matematica declinului: Avioanele vechi dispar mai repede decât sosesc cele noi
Problema fundamentală este una de planificare și ritm. În ultimii ani, rata de retragere a aeronavelor uzate a depășit-o pe cea a achizițiilor noi într-un raport de doi la unu. Această discrepanță a împins inventarul sub pragul critic de 1.145 de aeronave, minimul impus de Congres pentru a asigura misiunile primare.
Deși tehnologia noilor aparate este superioară, experții avertizează că performanța nu poate compensa complet lipsa volumului. O flotă restrânsă înseamnă mai puține resurse pentru instruire, cicluri de întreținere tensionate și, cel mai grav, o capacitate redusă de a absorbi pierderile în cazul unui conflict major. Proiecțiile indică faptul că flota va atinge punctul minim în anul fiscal 2028, o fereastră de vulnerabilitate pe care adversarii ar putea-o exploata.
Provocarea din Pacific: Cursa contra cronometru cu arsenalul Beijingului
Urgența modernizării este dictată în primul rând de evoluția rapidă a Chinei. Până la jumătatea anului 2024, Beijingul a depășit pragul de 600 de focoase nucleare operaționale, cu potențialul de a atinge 1.000 până în 2030. Dincolo de arsenalul nuclear, China își modernizează agresiv forțele convenționale, forțele spațiale și capabilitățile cibernetice.
În acest scenariu, o flotă americană în contracție lasă prea puțin loc de manevră. Provocarea nu este doar de a răspunde fiecărei capacități chineze, ci de a menține un avantaj competitiv susținut într-un teatru de operațiuni vast, în timp ce sunt respectate angajamentele față de aliații din restul lumii.
Frontul legislativ: Presiuni pentru un ritm de producție de război
Pentru a stopa declinul, la nivel politic se fac presiuni majore pentru modificarea bugetelor de apărare. Obiectivul este clar: achiziționarea a cel puțin 72 de avioane de vânătoare noi pe an, cu o țintă ideală de peste 100, în funcție de capacitatea bazei industriale.
Dezbaterea actuală nu se rezumă la alegerea între F-35A sau F-15EX, ci la recunoașterea faptului că ambele sunt vitale. F-35A rămâne piesa centrală a capacității de generația a cincea, în timp ce F-15EX oferă raza de acțiune și sarcina utilă necesare apărării teritoriului național. Strategia propusă vizează menținerea a cel puțin 57 de escadrile de vânătoare codificate pentru luptă, considerându-se că orice întârziere în livrarea înlocuitorilor transformă pensionarea avioanelor vechi într-o pierdere netă de securitate.
Statele Unite se află într-un punct de inflexiune: fie accelerează producția pentru a închide „deficitul de vânătoare”, fie acceptă riscul ca o viitoare criză să găsească forțele aeriene insuficient pregătite pentru cerințele câmpului de luptă modern.
-
Exclusivacum o ziO nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 4 zile„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 4 zileGuvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
-
Exclusivacum 4 zileCaracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
-
Exclusivacum 3 zileANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
-
Ancheteacum 4 zileJustiție cu chip uman: Magistratul care a învins „demonul” alcoolului, repus în funcție de CSM prin vot unanim
-
Exclusivacum 2 zileCurtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente



