Actualitate
Strigătul disperat al unei fetițe în pandemie: „Mă simt izolată, ca într-o închisoare din care nu pot evada! Părinții meu au început să… Vă rog să nu-i contactați!” (EXCLUSIV)
„Am 13 ani și locuiesc cu părinții și sora mai mică. Abuzurile au existat întotdeauna, când eram mici eu și sora mea dormeam sub pătură, de frică”, așa începe apelul unei fetițe către Asociația Telefonul Copilului în luna aprilie, în plină pandemie de COVID-19.
Nevoia de consiliere psihologică, abuz, violență în familie, tristețe, singurătate, dar și lipsa alimentelor și a resurselor financiare, sunt motivele pentru care copiii au solicitat sprijinul Asociației Telefonul Copilului. În total, specialiștii asociației au consiliat un număr de 1.291 de cazuri specifice pandemiei.
Gândul.ro a solicitat asociației mai multe apeluri pentru a vedea care au fost cazurile concrete cu care s-au confruntat copiii în pandemie.
Cazul unei fetițe de 13 ani: „Nu mă simt în siguranță acasă”
O fetiță de doar 13 ani a apelat Telefonul Copilului în plină pandemie. Cuprinsă de teamă, micuța a cerut ajutorul asociației pentru a învăța cum să se protejeze de părinții abuzivi. Adolescenta locuiește cu părinții și cu sora sa mai mică, iar pandemia i-a transformat viața într-o adevărată închisoare.
O să încerc să va explic pe scurt cu ce mă confrunt, pentru că povestea este lungă. Am 13 ani și locuiesc cu părinții și sora mai mică. Abuzurile au existat întotdeauna, când eram mici eu și sora mea dormeam sub patură, de frică. În ultima perioadă însă, de când cu starea de urgență, îmi este și mai greu să fac față situației. Mă simt izolată, ca într-o închisoare din care nu pot evada. Părintii mei au început să fie si mai duri, nu mă simt în siguranță acasă și îmi fac griji pentru sora mai mică. Vă rog să nu îmi contactați părinții, vreau doar să mă învățați cum să mă protejez pe mine, dar si pe sora mea”, este strigătul de ajutor al micuței.
Caz preluat și consiliat de Asociația Telefonul Copilului, la 11611, în luna aprilie, editat pentru păstrarea confidențialității
Ana, fetița care a încercat să le explice părinților ce simte printr-o scrisoare
Un alt caz înduioșător este cel al Anei, o fetiță de doar 12 ani, care a încercat să le explice părinților ce a simțit în perioada pandemiei, prin intermediul unei scrisori.
„Numele meu este Ana și am 12 ani. Părinții mei au o afacere care le ocupă tot timpul, motiv pentru care eu sunt singură acasă în fiecare zi, chiar și în weekend. Părinții mei nu mă lasă să ies deloc din casă, doar în curte, deși starea de urgență s-a încheiat, iar în zona mea oricum erau puține cazuri. Am încercat să le explic ce simt printr-o scrisoare, însă nici măcar nu au citit-o.Nu am ce să le reproșez, îmi oferă tot ce vreau din punct de vedere material, însă mă simt extrem de singură. Eu locuiesc în mediul rural, iar prietenii mei, care îmi sunt și colegi, locuiesc la oraș. Nu m-am mai întâlnit cu ei de mult timp și tare aș vrea să ies cu ei afară așa cum era înainte de pandemie”, este apelul Anei.
Caz preluat și consiliat de Asociația Telefonul Copilului, la 11611, în luna iunie, editat pentru păstrarea confidențialității
Absolventă de clasa a VIII-a: „Cred că am devenit dependentă de seriale”
O altă adolescentă, absolventă de clasa a VIII-a, s-a confruntat cu problemele din perioada Evaluării Naționale. Frica cea mare a fost să nu clacheze în ziua examenului.
„Am nevoie de ajutor…se apropie Examenele Nationale, eu sunt în clasa a VIII-a si nu mă simt pregatită. Nu pot să învăț deloc, stau toată noaptea și mă uit la seriale. Cred ca am devenit dependentă, nu pot sa dorm pentru că trebuie să aflu ce se întamplă în episodul urmator. Îmi este foarte frică sa nu clachez în ziua examenului, mai ales pentru că am probleme la matematică. Părinții nu mă înțeleg, îmi spun să învăț mai mult, însă eu nu mă pot concentra”, este mesajul adolescentei.
Caz preluat și consiliat de Asociația Telefonul Copilului, la 11611, în luna iunie, editat pentru păstrarea confidențialității
Depresia și pandemia
Copiii care au un istoric al depresiei prezintă un risc deosebit în această perioadă stresantă, iar evenimentele tulburătoare semnificative, precum pandemia, pot provoca depresie și la copiii care nu au arătat semne anterioare, potrivit Child Mind Institute.
Spre exemplu, în Spania, una dintre cele mai afectate țări de pandemia de COVID-19, copiii au fost afectați de depresie și anxietate.
Spania a impus o carantină foarte strictă, ordonând izolarea copiilor în case pentru mai multe săptămâni din dorința de a împiedica răspândirea coronavirusului.
În aprilie, studiul fundației Salvați Copiii, citat de Reuters, a demonstrat că 17% dintre copii au fost afectați de depresie, chiar dacă izolarea impusă de pandemie i-a ajutat pe spanioli să petreacă mai mult timp cu familiile lor.
În familii cu condiții financiare precare, 32,3% dintre copii au întâmpinat probleme cu somnul, în timp ce 30,1% erau îngrijorați din cauza Covid-19. Potrivit studiului care s-a folosit de răspunsurile a 1.800 de respondenți, cei care provin din medii sărace au plâns mai mult și s-au confruntat cu anxietate.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



