(Preluare Inpolitics):

La doar 24 de ore de la celebrul anunț al lui Klaus Iohannis privind începerea anului școlar și modul în care se va derula învățămîntului în pandemie, vine prima corectură a unei gafe: președinția își cere scuze oficial pentru o eroare care a pus lumea în încurcătură. Fără a fi pesimiști cu tot dinadinsul, estimăm că e doar startul oficial al ceea ce se anunță marea bulibășeală din învățămînt, din motive pe care le vom expune imediat.

Cum se va derula școala începînd de luna viitoare, ne-a transmis președintele:

”Felul în care va funcţiona fiecare unitate școlară va fi decis local, deci, decizia se descentralizează la nivel de județ. În funcție de situația concretă, locală, se va decide dacă unitatea școlară va funcţiona după scenariul unu – „verde”, cu risc mic sau deloc; după scenariul doi – „galben”, cu risc mediu; sau după scenariul trei – numit „roșu”, care înseamnă că școala se închide de tot.
În consecință, pentru fiecare școală în parte, Comandamentul Județean pentru Situații de Urgenţă va lua decizia dacă se merge pe scenariul „verde”, asta însemnând că toți elevii merg fizic la școală, se țin cursuri normale; sau, dacă se merge pe scenariul trei – „roșu”, când nimeni nu merge la școală şi totul se desfășoară online; sau scenariul „galben”, scenariul doi, de risc mediu, care înseamnă că o parte din activități se ține în școală şi o parte se ţine în online”.

Primul efect: la doar 24 de ore, cum spuneam, președinția își cere scuze pentru că, în ce ne-a spus „a apărut o eroare cu privire la formula de calcul care stă la baza stabilirii celor trei scenarii care vizează desfășurarea învățământului preuniversitar începând cu data de 14 septembrie. Metoda de calcul este stabilită de specialiștii INSP și reprezentanții Ministerului Sănătății și subliniem că nu a fost comunicată corect Administrației Prezidențiale de către Ministerul Sănătății. Președintele României își cere public scuze pentru eventualele confuzii rezultate ca urmare a comunicării formulei de calcul eronate”.

Deci, ministerul Sănătății l-a dezinformat pe președinte din prima, cum s-ar zice, făcîndu-l să gafeze încă de la banalul anunț privind începerea școlii.

Asta ridică, din nefericire, o întrebare legitimă: ce va fi cînd intră în vigoare sistemul anunțat de Cotroceni?

Pentru că decizia, de funcționare sau nu, va fi luată pentru fiecare școală în parte dintr-un total de peste 6000, în fiecare județ, de către Comandamentele Județene pentru Situații de Urgenţă (CJSU).

În componența CJSU-urilor intră între 30 și 50 de membri, dintre care un președinte – prefectul – și doi vicepreședinți, adică președintele Consiliului Județean și șeful ISU județean.
Restul membrilor sunt șefi de servicii deconcentrate, de gospodărire comunală, reprezentanți ai unor ministere, instituții și servicii publice, șefi de unități militare, de direcții silvice, de la CFR, de spitale, de regii autonome (gaze, apă electricitate, transport etc), ai Crucii Roșii, de la meteo, agenți economici și chiar societăți comerciale private precum Enel, Telekom etc. Pe lîngă aceștia, mai funcționează un grup de consultanți din aceleași structuri mai sus prezentate, atît doar că ei nu au drept de vot.

Hotărîrile acestor CJSU se iau în ședințe în prezența majorității membrilor, cu două treimi, ceea ce înseamnă că dacă lipsește un singur vot pe cine știe ce considerente, o școală nu se poate închide ori deschide.
În plus, regulamentul de funcționare al CJSU-urilor prevede că este interzisă ”proferarea de insulte sau calomnii de către membrii prezenţi la şedinţă, dialogul dintre membrii şi persoanele aflate în sala, cât şi dintre aceste persoane. În cazul în care desfăşurarea lucrărilor este perturbată, Preşedintele poate să suspende şedinţa sau să dispună evacuarea din sală a membrilor şi/sau a persoanelor care au perturbat lucrările”.

La cît de eterogene, cu precădere politic, sunt respectivele CJSU e greu de crezut că nu vor apărea nervi și tensiuni majore în prag de alegeri.
Problema CJSU-urilor este că, de regulă, ele își intră în rol extrem de rar, mai mult în județele care se confruntă în mod tradițional cu inundații și alte asemenea probleme, cînd se decide închiderea sau deschiderea unor drumuri județene afectate de ape etc.
De închiderea școlilor se pune problema foarte rar.
CJSU Tulcea, bunăoară, a trebuit să ia anul trecut o asemenea decizie de închidere, pe 6 februarie, a școlilor din județ, fără municipiul Tulcea, în urma unui cod roșu de vreme rea. După care, în aceeași zi, s-a revenit cu altă hotărîre și s-au închis și școlile din municipiu. A doua zi, CJSU s-a întrunit din nou,a treia oară, a pentru a decide prelungirea suspendării cu încă o zi. Demn de menționat, însă, că nu a fost cazul, atunci, de o analiză bucată cu bucată a fiecărei școli în parte, ci în bloc.

Cum va fi, însă, din 14 septembrie, cînd CJSU-urile din întreaga țară – pe deasupra în plină campanie electorală cu mari interese politice locale -, vor trebui să ia decizii pentru fiecare școală în parte, cum ne-a informat președintele, și să decidă închideri/deschideri de școli de la o săptămînă la alta în funcție de trecerea de la verde la galben ori la roșu, după toanele Covid 19?
Judecînd după felul în care a demarat operațiunea, ieri, nu e greu de dat un răspuns.