Miliarde de euro în ajutor de stat, un obiectiv nerealizat?

Companiile românești care au beneficiat de ajutoare de stat substanțiale, menite să genereze „investiții majore în economie,” se confruntă cu dificultăți serioase în îndeplinirea obligațiilor asumate. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie că multe dintre aceste societăți nu au reușit să contribuie la bugetul de stat, în termen de cinci ani, cu cel puțin valoarea sprijinului public primit. Această situație îngrijorătoare a determinat Ministerul Finanțelor să propună o soluție inedită: prelungirea perioadei de calcul a contribuțiilor.

Criza globală, scuza pentru neîndeplinirea angajamentelor?

Ministerul Finanțelor argumentează necesitatea acestei măsuri prin impactul crizelor economice și energetice succesive, care ar fi lovit direct competitivitatea companiilor. Creșterea prețurilor la energie, generată de conflictul din Ucraina, inflația globală și majorarea ratelor dobânzilor sunt invocate ca principale cauze. Într-un proiect de ordonanță de urgență, Ministerul Finanțelor precizează că: „În contextul actual al evoluției economiei globale afectate de războiul din Ucraina, creșterea costurilor cu energia, materii prime, transport, inflația globală și creșterea ratelor dobânzilor este necesară introducerea unor modificări în vederea sprijinirii operatorilor economici beneficiari de ajutor de stat afectați de crizele succesive care se manifestă începând cu anul 2020” (sursa: proiect de ordonanță de urgență, Ministerul Finanțelor). Această justificare deviază atenția de la eventualele politici guvernamentale, punând accentul pe factori externi.

Conform reglementărilor inițiale, operatorii economici care au primit ajutoare de stat pentru proiecte de investiții au obligația să mențină aceste investiții pentru o perioadă minimă de cinci ani de la finalizare. De asemenea, aceștia trebuie să genereze contribuții la bugetul general consolidat al statului de o valoare cel puțin egală cu ajutorul de stat aprobat/plătit, pe toată durata de implementare și menținere a investiției.

Risc de faliment și miliarde de euro în balanță: Soluția salvatoare?

Analiza efectuată de Ministerul Finanțelor în 2024 a relevat o situație alarmantă: din cele 75 de societăți aflate în monitorizare – reprezentând aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor schemei de ajutor de stat – circa 25 înregistrează deja decalaje semnificative față de obligațiile fiscale asumate. Aceste decalaje sunt atribuite perturbărilor activității cauzate de contextul economic global.

Pentru a preveni o situație de criză majoră, care ar putea duce la falimentul unui număr considerabil de companii și la pierderea efectului pozitiv al ajutoarelor de stat, ministerul propune introducerea posibilității de extindere a perioadei de menținere a investiției cu până la maximum doi ani. Această măsură ar oferi întreprinderilor un răgaz pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale. „În situația în care nu s-ar oferi posibilitatea prelungirii perioadei de monitorizare de 5 ani pentru a putea îndeplini obligațiile asumate se va ajunge în situația în care se va recupera parțial ajutorul de stat acordat/plătit de la un număr semnificativ de companii ceea ce le va afecta grav situația economico-financiară și va determina diminuarea/anularea efectului pozitiv al acordării ajutorului de stat,” se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ (sursa: nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor).

Schema inițială: Un buget generos de 1,5 miliarde de euro și reguli stricte

Conform Hotărârii de Guvern 807/2014, care a instituit aceste scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major, bugetul maxim al schemei era de aproape 7,38 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,5 miliarde euro. Ajutoarele de stat urmau să fie plătite în perioada 2015-2028, cu un buget anual de 150 milioane de euro. Beneficiarii erau obligați să asigure o contribuție financiară proprie de cel puțin 25% din costurile eligibile. HG 807/2014 prevedea explicit și sancțiuni: „Ajutorul de stat plătit se recuperează proporțional cu gradul de nerealizare în situația în care întreprinderea nu realizează contribuția la dezvoltarea regională într-un cuantum echivalent cu ajutorul de stat plătit în total. Ajutorul de stat plătit care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării.”

Decizia de a prelungi termenele reflectă o situație economică complexă, în care Guvernul încearcă să găsească un echilibru între aplicarea strictă a legii și susținerea economică a firmelor aflate în dificultate, chiar și cu riscul de a dilua eficiența inițială a schemelor de ajutor de stat.