Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a precizat că, la sfârșitul lunii octombrie 2024, numărul angajaților din sectorul bugetar din România a atins un nou record, ajungând la 1.300.297 de posturi ocupate. Aceasta reprezintă o depășire semnificativă a pragului de 1,3 milioane de angajați pentru prima dată din 2009.

Evoluția numărului de angajați

Evoluția numărului de bugetari în ultimii ani arată o tendință ascendentă:

• 2008: Maxim istoric de 1.398.000 de angajați.
• 2014: Minim de 1.170.000 de angajați.
• 2024: O creștere constată, atingând 1.300.297 de angajați în octombrie.

Aproximativ două treimi dintre bugetari lucrează în domenii esențiale cum ar fi Educația, Sănătatea, Poliția și Armata. De asemenea, în septembrie 2024, în administrația publică locală erau ocupate 466.876 de posturi.

Impactul asupra bugetului de stat

Creșterea numărului de angajați în sectorul public pune o presiune considerabilă pe bugetul național, având în vedere prognoza unui deficit bugetar de 8,58% din PIB în termeni cash și 7,9% în termeni ESA. Deficitul bugetar este definit ca diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernului, iar un deficit de 7,9% este considerat excesiv în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Despre sistemul ESA și implicațiile deficitului

Sistemul European de Contabilitate (ESA) este un set de reguli contabile standardizate utilizate în UE pentru a asigura comparabilitatea datelor economice. În conformitate cu Pactul de Stabilitate și Creștere al UE, deficitul bugetar maxim permis este de 3% din PIB. Un deficit de 7,9% poate atrage sancțiuni sau măsuri de ajustare din partea Comisiei Europene.

Creșterea salariului minim și noile reglementări salariale

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie va crește de la 3.700 lei la 4.050 lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 9,5%. Noua lege cadru de salarizare a bugetarilor, care încă nu a fost adoptată, ar trebui să fie implementată în trimestrul II al anului 2025, sub condiția ca deficitul să scadă sub 5% din PIB. Principalele prevederi ale legii includ revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor de salarizare pentru administrația publică locală, plafonarea sporurilor și corelarea salariilor cu performanța individuală.

Comparativ cu Bulgaria

Într-un articol bulgăresc din 2023, s-a făcut o comparație interesantă între cele două țări, afirmând că „statul cu corupție” este diferit de „corupție având un stat”. Reprezentanții bulgari consideră că românii au o situație economică mai bună, ceea ce reflectă o percepție optimistă asupra dezvoltării României în comparație cu Bulgaria.

Această discuție subliniază importanța problemelor bugetare și salariale, dar și contextul economic regional în care România își desfășoară activitatea. (Irinel I.).

Art. 7 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, a fost completat prin Legea nr. 296, publicată în Monitorul Oficial nr. 1185, din 28 noiembrie.

Prevederi privind petițiile anonime

La art. 7 alin. (1), OG nr. 27/2002 prevede că petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiționarului nu se iau în considerare și se clasează. Prin noul act normativ, au fost introduse trei noi alineate care aduc modificări importante în acest sens.

Excepțiile de la reguli

Astfel, noile prevederi nu se aplică în cazul petițiilor anonime sau al celor care nu conțin datele de identificare a petiționarului, dar care se referă la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex ori de hărțuire morală. Aceste petiții sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, în conformitate cu metodologia aprobată prin hotărâre de Guvern privind prevenția și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale.

Obligația de sesizare a organismelor penale

Dacă în urma analizei petițiilor referitoare la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex sau morală se constată că acestea ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, cum ar fi hărțuirea sexuală sau agresiunea sexuală, persoana responsabilă sau președintele Comisiei de primire și soluționare a hărțuirii au obligația de a sesiza imediat organele de urmărire penală, conform Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Aprobarea metodologiei

Noua lege prevede, de asemenea, că, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare, Guvernul va aproba, prin hotărâre de Guvern (HG), metodologia referitoare la rezolvarea petițiilor.

Metodologia pentru prevenirea și combaterea hărțuirii

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă a fost deja aprobată prin HG nr. 970/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 939, din 17 octombrie 2023.

Aceste modificări sunt importante pentru protejarea drepturilor persoanelor în fața hărțuirii și pentru o mai bună gestionare a petițiilor în instituțiile publice. (Irinel I.).

Dacă William Shakespeare ar trăi în zilele noastre, s-ar putea să exclame cu ironie: „Monica, du-te la mănăstire!” în urma condamnării definitive a fostei ministre a Justiției, Monica Macovei, pentru accidentarea gravă a unui motociclist care a dus la coma acestuia, conform publicației Lumea Justiției.

Detalii ale condamnării

Sentința nu se referă doar la pedeapsa principală, care constă în șase luni de închisoare cu suspendare, ci și la obligativitatea de a presta muncă în folosul comunității. Inițial, Judecătoria Mangalia i-a oferit opțiunea de a alege între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 2 și Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2. Însă, Curtea de Apel Constanța a decis ca alegerea să fie făcută între DGASPC și Arhiepiscopia Bucureștilor.

Alegerea între opțiuni

În acest context, ar fi de dorit ca Monica Macovei să opteze pentru Arhiepiscopia Bucureștilor, mai degrabă decât pentru DGASPC. Se speră că, în calitate de fostă procuror, Macovei ar putea beneficia de o experiență mai profundă prin prestarea muncii în cadrul unui lăcaș de cult, cum ar fi o biserică sau o mănăstire, având astfel ocazia să își spele păcatele și să reflecteze asupra acțiunilor sale.

Reflecții asupra regretelor

În cazul în care Macovei decide să se spovedească, rămâne de văzut cum va reacționa duhovnicul la confesiunile sale, având în vedere circumstanțele specifice care au condus la această condamnare. Această situație scoate la iveală complexitatea dilemelor morale și juridice cu care se confruntă nu doar persoanele implicate în sistemul de justiție, ci și societatea în ansamblu. (Irinel I.).