Actualitate
Persoanele peste 30 de ani, predispuse la obezitate, „se confruntă mai mult cu boala Covid-19”/ Boris Johnson, actiune pentru combaterea obezitatii: Noi măsuri pentru a interzice publicitate cu produse „junk food”
În urma admiterii sale în terapie intensivă cu coronavirus în aprilie, premierul Boris Johnson se pare că a pregătit o acțiune mai „intervenționistă” pentru a combate obezitatea britanică în lupta continuă și pe termen lung împotriva Covid-19.
La 24 iulie, a fost raportat că premierul va stabili noi măsuri săptămâna viitoare, care este de așteptat să includă interdicția de a face reclame cu junk TV înainte de ora 21:00.
De asemenea, este posibil să includă o interdicție a anunțurilor online pentru alimente nesănătoase și limite la promoțiile din magazin. Unele restaurante ar putea fi solicitate să pună etichete de calorii pe meniuri.
Domnul Johnson este convins că starea lui Covid a devenit mai gravă din cauza greutății corporale, potrivit The Independent.
Ce este definit ca supraponderal în Marea Britanie?
NHS utilizează IMC (sau indicele de masă corporală) ca măsură principală pentru a evalua greutatea unei persoane. Acesta spune că, deși aceasta nu este „exactă pentru toată lumea”, este în general cea mai fiabilă metodă.
Pentru majoritatea adulților, având un IMC între 18,5 și 24,9 înseamnă că sunteți considerat o greutate sănătoasă. Un IMC de 25 până la 29,9 este considerat supraponderal și un IMC de peste 30 de ani este considerat obez.
Obezitatea are un impact din patru persoane din Marea Britanie și 20% dintre copiii cu vârste între 10 și 11 ani sunt clasificați ca obezi. Conform ultimelor date ONS, alte 35% dintre persoane sunt considerate supraponderale.
Bărbații au mai multe șanse decât femeile să fie supraponderali sau obezi, iar persoanele cu vârste cuprinse între 65-74 de ani sunt cel mai probabil să fie supraponderali sau obezi din orice grup de vârstă.
Obezitatea face coronavirusul mai periculos?
Fiind supraponderal sau obez crește factorii de risc, incluzând diabetul de tip 2, bolile coronariene, unele tipuri de cancer, cum ar fi cancer mamar sau de colon sau accident vascular cerebral.
Persoanele supraponderale, risc mai mare de a li se agrava starea de sănătate, în cazul infectării cu coronavirus
La începutul răspândirii virusului, cu istoric de probleme coronariene sau diabet zaharat au fost identificate ca fiind o vulnerabilitate crescândă (cifrele lansate de NHS la 14 mai au arătat un sfert din pacienții cu coronavirus care au murit au avut diabet), dar obezitatea nu a fost menționată în mod explicit. .
Acum studiile preliminare au arătat că obezitatea poate face coronavirusul mai periculos
La 28 aprilie, un chestionar trimis la 166 de spitale din Marea Britanie a descoperit că din 17.000 de pacienți, cei care erau obezi – cu un indice de masă corporală (IMC) de peste 30 de ani – aveau un risc cu 33% mai mare de a muri decât cei care nu erau obezi.
Profesorul Calum Semple de la Universitatea din Liverpool, a declarat pentru The Telegraph, că persoanele cu un IMC de peste 30 de ani „se confruntă foarte mult cu boala Covid, așa că sunt mult mai predispuse să meargă la secțiile de terapie intensivă și să continue să moară”.
O zi mai târziu, pe 29 aprilie, Imperial College London a publicat o analiză suplimentară a acelorași date care arată că a fi bărbat sau obez reduce șansa de supraviețuire a infectatiilor cu coronavirus.
Apoi, pe 7 mai, pe măsură ce mai multe date apăreau, un studiu pe 430.000 de înregistrări electronice NHS de la Universitatea Glasgow a descoperit că obezitatea dublează riscul de a merge la spital din cauza simptomelor severe ale coronavirusului.
Și dacă alte condiții de sănătate legate de obezitate, cum ar fi bolile de inimă și diabetul de tip 2, ar fi fost luate în considerare, riscul ar fi și mai mare, au spus cercetătorii.
Covid-19 reprezintă mai mult o amenințare pentru tineri
Oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că această tendință a complicațiilor provocate de obezitate ar putea însemna că Covid-19 reprezintă mai mult o amenințare pentru tineri decât se credea anterior, ceea ce ar putea fi o problemă specială pentru regiunile cu un nivel mai ridicat de obezitate.
Un studiu apărut în jurnalul Lancet a declarat: „Când pandemia a lovit Johns Hopkins Hospital [SUA] la sfârșitul lunii martie 2020, pacienții mai tineri au început să fie internați în UCI, mulți dintre ei fiind, de asemenea, obezi. Un sondaj informal al colegilor care direcționează UCI în alte spitale din țară a dat rezultate similare.
Risc deosebit de relevant în SUA
„În acest moment, redacțiile de știri notau obezitatea ca factor de risc nedeprevaluat pentru COVID-19. Acest risc este deosebit de relevant în SUA, deoarece prevalența obezității este de aproximativ 40% față de o prevalență de șase la sută în China, 20% în Italia și 24% în Spania. ”
De ce obezitatea provoacă mai multe decese?
Studiile au sugerat o serie de motive, inclusiv faptul că persoanele cu obezitate au mai multe șanse să aibă condiții preexistente de sănătate, precum diabetul.
Federația Mondială a Obezității, care reprezintă membrii comunităților științifice și medicale, spune:
„Mai mult, persoanele cu obezitate care se îmbolnăvesc și necesită terapie intensivă prezintă provocări în managementul pacienților.De exemplu, este mai dificil să intuim pacienții care sunt obezi. Poate fi mai dificil să obții imagini de diagnostic (întrucât există limite de greutate pe mașinile de imagistică), pacienții sunt mai dificil de poziționat și transportat de personalul medical”, spune acesta.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 5 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026
-
Featuredacum 3 zileErou pe crestele munților: Polițistul Moisil Lazăr-Doru, decorat cu Emblema de Onoare a MAI după o misiune dramatică de salvare



