Un studiu recent al publicației științifice online „Our world in data” (Lumea noastră, în cifre) a determinat cei mai importanți patru factori care „ajută” la răspândirea noului coronavirus.

1. Structura de vârstă

Vârsta mediană globală a crescut de la 21,5 ani în 1970 la peste 30 de ani în 2019. Defalcarea populației globale pe vârste arată că un sfert (26%) sunt mai tineri decât 14 ani, 8% sunt mai mari de 65 de ani, în timp ce în jumătate din planetă populația are intervalul de vârstă activă între 25 și 65 de ani, scrie https://ourworldindata.org/coronavirus.

Piramida populației globale: cum s-a schimbat demografia mondială și la ce ne putem aștepta pentru secolul XXI

În anul 1950 erau 2,5 miliarde de oameni pe planetă, iar în 2019 erau 7,7 miliarde. Până la sfârșitul secolului, Organizația Națiunilor Unite (ONU) se așteaptă la o populație globală de 11,2 miliarde. Această vizualizare a piramidei populației face posibilă înțelegerea acestei transformări globale enorme.

Piramidele populației vizualizează structura demografică a unei populații. Lățimea reprezintă mărimea populației de o anumită vârstă; femeile în dreapta și bărbații în stânga. Stratul de jos reprezintă numărul de nou-născuți și deasupra lui numărul populației vârstnice. Reprezentată în acest fel, structura societăților cu rate de mortalitate ridicate seamănă cu o piramidă, după cum a fost denumit acest celebru tip de vizualizare.

În partea colorată cu albastru mai închis se poate observa piramida care reprezintă structura populației mondiale în 1950. Doi factori sunt responsabili pentru forma piramidei din 1950: Un număr din ce în ce mai mare de nașteri a lărgit stratul de bază al piramidei populației și un risc continuu ridicat de deces. Au existat mulți nou-născuți în raport cu numărul de persoane adulte.

Îngustarea piramidei chiar deasupra bazei este o mărturie a faptului că mai mult de 1 din 5 copii născuți în 1950 au murit înainte de a împlini vârsta de cinci ani.

Prin nuanțe de albastru și verde, graficul arată structura populației din ultimele decenii până în 2018. În fiecare deceniu ulterior, piramida populației a fost mai îngroșată decât înainte – în fiecare deceniu au fost adăugați mai mulți oameni de toate vârstele la populația mondială.

Dacă privim la piramida verde pentru 2018 se poate vedea că îngustarea de deasupra bazei este mult mai puțin puternică decât în ​​1950; rata mortalității infantile a scăzut de la 1 la 5 în 1950 la mai puțin de 1 din 20, astăzi.

Schimbarea de la 1950 până astăzi și previziunile pentru anul 2100 arată o populație mondială care devine din ce în ce mai sănătoasă.

Atunci când partea de sus a piramidei devine mai largă și arată mai puțin ca o piramidă și în schimb devine mai mult o formă de cutie, omenirea trăiește prin populația tânără, cu risc foarte mic de deces, moartea survenind la o vârstă înaintată.

Structura demografică a unei populații sănătoase în etapa finală a tranziției demografice este forma de cutie pe care o vedem pentru întreaga lume, pentru anul 2100.

2. Fumatul

Fumatul este una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume, de decenii întregi. Pe parcursul întregului secol XX se estimează că aproximativ 100 de milioane de oameni au murit prematur din cauza fumatului, majoritatea din țări bogate.

Acum, fumatul a luat amploare și în state cu venituri mici și mijlocii, iar unele estimări sugerează că un miliard de oameni ar putea muri din cauza fumatului în secolul XXI.

Fumatul este responsabil pentru mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an. Potrivit studiului Global Burden of Disease, peste 8 milioane de oameni au murit prematur ca urmare a fumatului în 2017.

15% din decesele globale sunt atribuite fumatului

Fiecare al șaptelea deces din lume (13%) a fost rezultatul fumatului direct, în 2017; încă 2% au fost rezultatul fumatului pasiv. Acest 15% înseamnă că 1 din 6 decese au fost cauzate de fumat.

În 2017, au fost mai multe țări în care 1 din 5 au rezultat de la fumat, inclusiv China, Danemarca, Olanda, Grecia, Bosnia și Herțegovina și Groenlanda.

3. Obezitatea

Obezitatea se măsoară cel mai frecvent folosind scala indicelui de masă corporală (IMC). Organizația Mondială a Sănătății definește IMC drept „un simplu indice de greutate pentru înălțime, care este utilizat în mod obișnuit pentru a clasifica greutatea subponderală, excesul de greutate și obezitatea la adulți”.

Valorile IMC sunt utilizate pentru a defini dacă un individ este considerat subponderal, sănătos, supraponderal sau obez, astfel: o persoană cu un IMC între 25.0 și 30.0 este considerată a fi „supraponderală”; un IMC mai mare de 30.0 este definit ca „obez”.

Obezitatea este una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume, una care a trecut de la a fi o problemă în țările bogate, la una care se întinde pe toate nivelurile de venit.

Obezitatea este responsabilă pentru 4,7 milioane de decese premature în fiecare an

Obezitatea – definită ca având un indice de masă corporal ridicat – este un factor de risc pentru mai multe dintre principalele cauze de deces din lume, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și diferite tipuri de cancer.

Obezitatea nu provoacă în mod direct niciuna dintre aceste cauze, dar le crește probabilitatea de apariție.

Potrivit unui studiu al Global Burden of Disease, 4,7 milioane de oameni au murit prematur în 2017, ca urmare a obezității. Spre comparașie, cifra a fost aproape de patru ori mai mare decât cei care au murit în accidente rutiere și aproape de cinci ori mai mult decât cel care a murit din cauza HIV/SIDA, în 2017.

8% din decesele globale sunt rezultatul obezității

La nivel global, 8% din decese în 2017 au fost rezultatul obezității – aceasta reprezintă o creștere de la 4,5% în 1990.

Această cotă variază semnificativ în întreaga lume. În multe țări cu venituri medii – în special în Europa de Est, Asia Centrală, Africa de Nord și America Latină – mai mult de 15% din decese au fost atribuite obezității în 2017.

În majoritatea țărilor cu venituri mari, această pondere este cuprinsă între 8 și 10%. Aceasta este aproximativ jumătate din ponderea multor țări cu venituri medii. Valorile mari ale țărilor bogate sunt Japonia și Coreea de Sud: doar aproximativ 5% din decesele premature sunt atribuite obezității.

În întreaga țară cu venituri mici – în special în Africa Sub-Sahariană – obezitatea reprezintă mai puțin de 5% din decese.

4. Igiena precară

În 2015, 15% din populația mondială încă își făcea nevoile în aer liber, cum ar fi în câmpuri, pădure, tufișuri, lacuri, pe plaje și în alte spații deschise. Acest fapt are o serie de efecte negative asupra sănătății sociale, inclusiv răspândirea bolilor infecțioase, diareea (în special la copii), probleme de sănătate pentru femeile însărcinate, malnutriția, precum și o vulnerabilitate crescută la violență – în special la femei și fete.

Totuși, procentul acestor persoane care își fac nevoile în natură s-a redus aproximativ la jumătate, față de 1990.

La nivel regional, în Asia de Sud, 36% din populație practica acest lucru. India avea o pondere de 45%.

În Africa Subsahariană, această rată a fost de 23%. Cu toate acestea, unele țări în special – cum ar fi Niger, Ciad, Sudanul de Sud și Eritrea – încă au un procent de 60 – 80%.

40% din populația lumii nu are acces la instalațiile de bază pentru spălarea mâinilor

Alături de salubritate, accesul la instalațiile de bază pentru spălarea mâinilor este esențial pentru prevenirea bolilor infecțioase și a malnutriției. Adesea, accesul la igiena de bază și accesul la canalizare sunt legate.

Se estimează că 60% din populația lumii a avut acces la instalații de bază pentru spălarea mâinilor în spații în 2017. Aceasta înseamnă că 40% din lume nu are acces.

Accesul la instalațiile de salubrizare crește odată cu venitul

Furnizarea instalațiilor de salubritate tinde să crească odată cu veniturile. În general, există o relație puternică între cei doi: accesul la igienizarea îmbunătățită crește pe măsură ce țările devin mai bogate.

„Our world in data”se concentrează pe mari probleme globale precum sărăcia, bolile, foamea, schimbările climatice, războiul, riscurile existențiale și inegalitatea. Fondatorul publicației este istoricul social și economistul dezvoltării, Max Roser.

Ce reprezintă igiena personală pentru 7 din 10 români în vreme de coronacriză

Rezultatele unui studiu tracker omnibus săptămânal, realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de COVID-19, relevă că 7 din 10 români din mediul urban consideră igiena personală mai importantă decât înainte de actualul context.

Circumstanțial, 53% dintre românii din mediul urban acordă mai mult timp igienei personale, iar 44% alocă la fel de mult timp ca și până acum.

De asemenea, grija pentru aspectul fizic nu a fost influențată de noul context. Astfel, 61% dintre cei intervievați au alocat același timp grijii față de aspectul fizic, 11% fiind chiar mai atenți cu acest aspect decât înainte de epidemie.

În plus, pentru 40% dintre românii din mediul urban a crescut preocuparea și atenția pentru starea personală de bine. Conjunctural, 35% dintre respondenți au declarat că au alocat mai mult timp odihnei în această perioadă.

În ceea ce privește stilul de viață sănătos, 96% dintre românii din mediul urban consideră că mâncarea gătită acasă este mai sănătoasă, iar 23% dintre ei au alocat mai mult timp preocupării de a mânca sănătos în această perioadă.

Eradicarea bolilor infecțioase este posibilă, dar COVID-19 nu va fi eradicat în curând

Cel mai bun viitor posibil ar fi unul în care umanitatea va eradica virusul SARS–CoV-2 în întregime, spun statisticienii citați de site-ul de statistică și cercetare „Our World Data”.

„Cu toate acestea, întrucât în ​​prezent ne lipsește un tratament farmaceutic împotriva COVID-19, este clar că eradicarea este, în cel mai bun caz, o posibilitate de speranță mult peste orizontul nostru actual”, completează cercetătorii.

FOTO: Cancan.ro