Actualitate
Eroul român care a descoperit pe propria-i piele ce înseamnă spiritul Invictus: „Să cazi, să te ridici și apoi să mergi mai departe!”
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o „scenă” unde „actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Dragostea pentru sport, inspiratoare
Pentru eroii militari invalizi sau răniţi, ca urmare a participării lor la misiuni în țară sau în teatrele de operații, și care ulterior ajung să concureze la Jocurile Invictus, nu linia de sosire contează, ci linia de start. La Invictus Games, spun ei, faptul că ai ajuns la linia de start te face deja câștigător, un câștig mult mai mare decât bucuria competiției. Vorbim de camaraderie, provocare, explorarea propriilor limite.
În căutările noastre continue de descoperire a acestor oameni remarcabili, mereu „CU GÂNDUL LA ROMÂNIA”, am avut onoarea să-l cunoaștem pe eroul militar caporal Valentin Ciolan-Uță, căsătorit și tată al unei fetițe minunate. Povestea lui este una a onoarei, a ordinii și a disciplinei, dar mai ales una a optimismului.
De mic, Valentin și-a dorit să urmeze o carieră militară, pentru că acest drum se identifica tocmai cu dezideratele amintite mai sus. Primul contact cu sportul, activitate care avea să-l definească ani mai târziu pe viitorul caporal Ciolan-Uță, a fost la vârsta de șase ani, atunci când părinții săi l-au dus la tenis de câmp.
Drumul său în sport nu se oprește însă aici. După doi ani de tenis de câmp, la vârsta de opt ani, Valentin a început să practice judo de care s-a îndrăgostit pe loc, un sport care i-a „modelat psihicul și corpul”. De-a lungul carierei sale ca sportiv, Valentin a câștigat numeroase medalii naționale și internaționale, iar după 11 ani de performanță în judo a primit diploma de instructor sportiv.
În anul 2008 el ajunge să lucreze pentru lotul olimpic de judo, fiind preparator fizic și kinetoterapeutul lotului pentru pregătirea jocurilor olimpice de la Beijing.
Misiunea vieții
Adevărata competiție a lui Valentin avea să fie însă una cu viața. Ziua când destinul avea să-l provoace a fost 30 aprilie 2015. Până la acea dată, în cariera militară a sa nu avusese loc niciun eveniment major.
De altfel, el se angajează în armată în anul 2009, iar șase ani mai târziu participă la prima sa misiune în teatrul de operații Afganistan. „Specificul acesteia era menținerea păcii și, aproape zilnic, executam misiuni în care angajam liderii satelor din jurul bazei militare în care batalionul meu era dislocat, pentru afla probleme cu care se confruntă și pentru a-i sprijini să le rezolve.
Practic, noi aveam grijă de toate familiile din satele respective unde erau și foarte mulți copii și le protejam de talibani, așa cum le spunem noi celor care voiau să le facă rău”, precizează caporalul Ciolan-Uță.
Inițial, recunoaște el, misiunea i s-a părut dificilă. Obiectivul era de a verifica cu atenție fiecare bucată de pământ pe care urma să calce el și colegii săi, pentru ca nu cumva acolo să fie ascunsă o mină sau un dispozitiv exploziv improvizat (bombele artizanale pe care talibanii le fabrică manual pentru a arunca în aer blindatele militare, mașinile civile sau chiar simple persoane).
„Am avut noroc de colegi cu mai multă experiență, care m-au ajutat să depășesc foarte repede perioada de acomodare”, a completat militarul. Însă, în data de 30 aprilie 2015, în timp ce se afla însă într-o misiune, într-un punct de pază al poliției afgane, la aproximativ opt kilometri de bază, o mașină plină cu exploziv avea să fie detonată chiar în fața sa.
Un suflu puternic l-a aruncat la pământ și, în același timp, bucăți din mașină îl loveau sau zburau pe deasupra sa.
„Era ca în filme, am avut noroc, Dumnezeu m-a protejat”
Chiar și citind-o, povestea sa este una ca-n filme, cum, de altfel, chiar militarul-erou recunoaște. El descrie secundele și minutele de după explozie și îi mulțumește lui Dumnezeu că l-a ținut în viață.
„Polițistul afgan care se afla cu mine la barieră a decedat pe loc. Îi auzeam pe colegii mei cum strigau: «Am fost lovit!». Sanitarul plutonului a venit imediat la mine și, împreună cu un alt coleg, rănit și el, mi-au acordat primul ajutor. Eram plin de sânge, pe față, pe picioare, însă am rămas conștient tot timpul”.
„Colegii m-au urcat în mașina de luptă și m-au transportat în cea mai mare viteză la spitalul bazei. Aici am intrat direct în operație, iar a doua zi am fost trimis în Germania unde am stat aproape două luni.
„Am suferit mai multe răni la faţă, la picioare, însă cea mai gravă a fost produsă la nivelul pulpei piciorului stâng unde am rămas fără muşchi şi mi-a fost lezat nervul de la nivelul genunchiului. În Germania am suferit operații din trei în trei zile la picior, pentru a putea fi salvat”, a adăugat militarul.
Cât de mult contează optimismul în situații critice
Acest eveniment avea să-i schimbe radical viața lui Valentin. Însă, optimismul și faptul că era o fire puternică (și mulțumește pentru asta familiei sale, părinţilor și soției, care au fost în tot acest timp alături de el și l-au încurajat) l-au ajutat mult în viața de după incident.
„La început mergeam în scaun cu rotile, apoi am trecut la cârje și ulterior la baston, pe care doctorii mi au recomandat să-l port toată viața; nu prea i-am ascultat”.
„Acum sunt încadrat în gradul trei de invaliditate, inapt pentru a mai desfășura o misiune de luptă, însă lucrez pe o funcție la birou. Lucrez într-un mediu cu totul altfel față de cel pentru care m-am perfecționat.
„Îmi lipsesc instrucția, antrenamentele militare, marșurile, sunt lucruri pe care le făceam de fiecare dată cu cea mai mare plăcere pentru că pregătirea fizică era o parte din viața mea deoarece am fost sportiv de performanță”, precizează militarul rănit în Afganistan.
Mulți doctori i-au spus atunci faptul că putea fi rănit mult mai grav, însă constituția fizică pe care o avea la momentul incidentului l-a ajutat foarte tare.
Go Invictus!
Chiar dacă, spune Valentin, după incident, nu a mai putut practica judo, sportul și-a păstrat un loc aparte în inima sa și nu a renunțat la el niciodată.
Auzind că Armata României are un proiect de recuperare a fizicului și psihicului prin sport, dedicat special militarilor răniți în teatrele de operații, și că are șansa chiar și rănit să reprezinte din nou România în fața întregii lumi, așa cum a făcut-o și ca sportiv, și ca militar, a aplicat imediat fără să stea să se gândească.
Și-a ales ca sport powerlifting-ul, împins de greutăți de la piept din poziția culcat pe spate.
„Este un sport care nu necesită folosirea picioarelor și mi se potrivește foarte bine. Mă ajută foarte mult că fac parte din lotul Invictus, deoarece am alături de mine colegi care au trecut prin aceleași greutăți, fapt ce mă motivează foarte mult.
Ne antrenăm foarte mult și ne motivăm unii pe alții încercând să ne depășim condiția de militari răniți. Pentru mine este un nou început în sport ajutându-mă să descopăr și alte modalități de a continua pasiunea din copilărie”, a continuat militarul.
«Voi sunteți generația Invictus!»
De asemenea, a mai mărturisit Ciolan-Uță, programul i-a oferit acestuia șansa de a descoperi, pe propria-i piele, ce înseamnă de fapt spiritul Invictus, „să cazi, să te ridici și apoi să mergi mai departe”, ba chiar mai mult decât atât, să descopere că poate face lucruri la care nu s-ar fi gândit niciodată înainte.
„Am reprezentat România la Jocurile Invictus din Sydney, Australia, și acum mă pregătesc pentru a participa din nou la Jocurile Invictus de la Haga, Olanda (…)”.
„Ultimul an mi l-am dedicat întru totul pregătirii și, cu toate că sunt deja câștigător, pentru că fac în continuare sport și mi-am depășit toate limitele impuse de invaliditatea mea, îmi doresc să câștig și o medalie la Haga, pe care să o dedic familiei mele, colegilor și tuturor românilor care ne-au fost alături și au susținut acest proiect.
„La Sidney am avut șansa să-l cunosc pe prințul Harry și mi-a plăcut încurajarea lui: «Voi sunteți generația Invictus!». Sunt mândru că pot lupta din nou pentru România, în cadrul echipei Invictus România.Vreau să ajung un sportiv paralimpic de înaltă performanță și să reprezint România și Armata României în multe competiții, așa cum am făcut și în judo. Go Invictus!”, a conchis militarul.
Sportul are puterea de a schimba vieți
Potrivit precizărilor coordonatorilor români ai proiectului Invictus, chiar dacă militarii invalizi sau răniți se confruntă cu probleme medicale, aceștia nu au renunțat. De altfel, obiectivul lor principal a rămas același, și anume acela de a-și reprezenta țara cu cinste și onoare.
„Invictus este și despre familie și prieteni, cei care au trebuit să accepte ideea că persoanele dragi lor au fost rănite sau s-au îmbolnăvit servindu-și țara sub Drapel, și care s-au strâns împreună și au învățat cum să îi sprijine”.
„Invictus este despre dedicarea cu care militarii invalizi/răniți și-au slujit țara, este despre forța cu care au continuat să lupte în ciuda dificultăților cu care se confruntă zi de zi.
„Mai presus de toate, Invictus este despre exemplul pe care militarii invalizi/răniți îl oferă lumii întregi, acela al dragostei de țară, al muncii în echipă, al prieteniei și loialității”, spun membrii managementului Invictus.
La jocurile Invictus, cine câștigă medalia este aproape irelevant
S-a dovedit nu o dată că sportul are puterea de a schimba vieți, de a ajuta oamenii să se recupereze fizic și psihic și de a inspira generații întregi.
Militarii echipei Invictus România au dovedit de fiecare dată că se poate face sport chiar dacă sunt în scaunul cu rotile, și-au pierdut un picior, vederea, auzul sau alte abilități.
Cei care concurează la jocurile Invictus sunt foarte diferiți de competitorii de la jocurile olimpice sau paralimpice, explică reprezentanții proiectului.
În condițiile în care sportivii de performanță își dedică întreaga viață pentru câteva minute la fiecare patru ani și sunt judecați după ordinea în care termină cursa, la jocurile Invictus cine câștigă medalia este aproape irelevant.
„Nu linia de sosire contează, ci linia de start. La Invictus Games, faptul că ai ajuns la linia de start te face deja câștigător, un câștig mult mai mare decât bucuria concurenței – câștigi camaraderie, provocare, explorarea propriilor limite”, au conchis coordonatorii proiectului.
2014, anul primelor jocuri Invictus
În vederea încurajării și sprijinirii recuperării fizice, precum și a reabilitării militarilor răniți în acțiuni militare, în urmă cu șase ani, sub patronajul prințului Henry de Wales al Marii Britanii s-au desfășurat la Londra primele jocuri Invictus, la care au participat 400 de competitori din 13 țări.
,,Invictus Games” este evenimentul sportiv de cea mai mare anvergură dedicat în exclusivitate militarilor răniți şi îşi propune să cultive spiritul Invictus, astfel încât aceștia să-şi regenereze prin sport trupul, sufletul şi încrederea în sine.
Jocurile Invictus au căpătat foarte repede vizibilitate și au captat interesul militarilor răniți sau deveniți invalizi ca urmare a participării la misiuni în teatrele de operații.
La doi ani distanță avea să fie organizată cea de-a doua ediție a Jocurilor Invictus, de data aceasta în Statele Unite ale Americii, la Orlando, unde s-au reunit 500 de militari răniți din 14 țări.
România, în Invictus Games din 2017
Această mișcare sportivă a pătruns repede și în rândul militarilor români. De altfel, din toamna anului 2014, aceștia au organizat, în spiritul Jocurilor Invictus, o serie de evenimente sportive în care au angrenat și veterani din teatrele de operații, inclusiv răniți și invalizi.
Din consideraţie faţă de conduita militarilor Armatei României în teatrele de operaţii, organizatorii jocurilor ,,Invictus Games“ au invitat și România, începând cu anul 2017, să participe la jocuri cu o echipă formată din militari români invalizi/răniţi ca urmare a participării la misiuni în țară sau teatrele de operații.
După ce i-am aplaudat la Toronto, Canada, în 2017, la Sydney, Australia, în 2018, în 2021, echipa Invictus România va participa pentru a treia oară la Jocurile Invictus, alături de alte 20 națiuni: Afghanistan, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Irak, Italia, Iordania, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Republica Coreea, Ucraina, Anglia, Statele Unite ale Americii.
Militarii noștri răniți se antrenează la nouă discipline sportive individuale (tir cu arcul, atletism, canotaj în sală, natație, powerlifting, ciclism, săritura în lungime și aruncarea greutății și a discului), respectiv un sport de echipă (volei din șezut).
Invictus Games Haga 2020 ar fi trebuit să se desfășoare anul acesta însă din cauza pandemiei de COVID-19 au fost replanificate pentru anul 2021.
Au reprezentat cu cinste România în teatrele de operații, au căzut, s-au ridicat, și acum luptă în continuare pentru culorile Drapelului Național, ne inspiră dragostea lor pentru sport, educă în spiritul valorilor naționale și ne motivează să nu renunțăm niciodată, oricât ar fi de greu.
Actualitate
Tensiuni crescânde în Liban: O luptă intre oamenii civili și conflictele armate
Actualitate
Îngrijorări în Congres cu privire la Securitatea Navală: Cereri pentru date despre suduri defectuoase la Nava HII Newport News
Conducătorii Comitetului pentru Servicii Armate ale Camerei Reprezentanților solicită Marinei să transmită date despre incidenturile de sudură defectuoasă realizate la portaavioane și submarine aflate în construcție la HII Newport News Shipbuilding.
Într-o scrisoare din 3 octombrie adresată secretarului Marinei, Carlos Del Toro, patru membri de rang înalt ai comitetului au cerut ca serviciul să elaboreze un plan prin care Marina și Newport News să „protejeze vasele marinei americane împotriva lucrărilor viciate”.
„Este profund îngrijorător să aflăm că suduri defectuoase ar fi putut fi realizate cu bună știință la submarinele și portaavioanele marinei americane. Siguranța marinarilor noștri este principala noastră preocupare, iar trebuie să înțelegem imediat orice risc asociat cu aceste lucrări defectuoase,” a declarat președintele HASC, Rep. Mike Rogers din Alabama, împreună cu Rep. Adam Smith, democratul de rang înalt din Washington, Rep. Trent Kelly din Mississippi, liderul subcomitetului de puterea maritimă, și Rep. Joe Courtney din Connecticut, cel mai mare democrat al subcomitetului.
Scrisoarea liderilor HASC vine la o săptămână după ce USNI News a raportat că Departamentul Justiției a fost notificat de Newport News că lucrătorii au realizat cu bună știință suduri defectuoase în timp ce construiau componente non-critice pentru submarine noi și în serviciu, precum și pentru portaavioanele de clasa Ford.
Naval Sea Systems Command a evaluat că „deficiențele potențiale” de pe trei nave aflate în serviciu nu se referă la componente sau sisteme care afectează siguranța sau operațiunile navei și a certificat aceste nave ca fiind sigure pentru operare, a declarat căpitanul Clay Doss, purtător de cuvânt pentru Del Toro, într-o declarație pentru Breaking Defense.
În plus, Newport News și experții tehnici ai Marinei validează sudurile specifice pe 23 de nave — inclusiv vase noi în construcție și cele aflate în reparații complexe sau întrețineri — iar rezultatele inspecțiilor sunt așteptate în mijlocul lunii octombrie, a adăugat Doss.
Marina a furnizat scrisori celor patru comisii de apărare din Congres joi, oferind o actualizare asupra problemei, a afirmat Doss.
Într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Newport News, Todd Corillo, a spus că compania a descoperit, prin raportări interne, că, deși „unii sudori au ocolit cu bună știință anumite proceduri de sudură”, investigațiile inițiale arată că „nu există indicii de intenție malefică”.
„După această descoperire, am acționat pentru a comunica cu clienții și autoritățile de reglementare, pentru a investiga, a determina cauzele fundamentale, a limita problema și a implementa acțiuni corective imediate, în timp ce lucrăm la soluții pe termen lung,” a spus Corillo. Newport News a refuzat să comenteze cu privire la numărul și tipul de nave suspectate de suduri defectuoase, invocând investigația în curs.
Legislatorii HASC au inclus o listă de întrebări referitoare la problemă, inclusiv dacă Marina înțelege în întregime amploarea problemei și dacă sudurile efectuate greșit prezintă o amenințare la adresa siguranței. Scrisoarea solicită, de asemenea, Marinei să ofere detalii despre toate incidentele de sudură defectuoasă, un plan de reparație pentru navele afectate și un calendar detaliat privind momentul în care serviciul a fost notificat despre problemele apărute, stabilind un termen-limită pentru un răspuns pe 11 octombrie.
Legislatorii au adăugat că se așteaptă la o informare din partea oficialilor Marinei „fără întârziere” asupra acestui subiect.
Pe 27 septembrie, la o zi după raportul USNI, președintele Newport News, Jennifer Boykin, a confirmat într-o postare pe LinkedIn că compania a primit rapoarte de la angajați privind sudori care „au încălcat cu bună știință procedurile de sudură” și au realizat lucrări care nu respectau standardele de calitate ale companiei, și a informat Departamentul Justiției despre aceasta.
„Nu pot sublinia suficient că acțiunile și comportamentele individuale pot, fie să întărească, fie să slăbească, cultura noastră etică în orice moment. Fiecare alegere pe care o faci ca constructor de nave are un impact de durată” a afirmat aceasta.
Newport News este contractantul principal pentru portaavioanele de clasă Ford și produce submarine de atac de clasă Virginia și submarine cu rachete balistice de clasă Columbia în parteneriat cu General Dynamics Electric Boat.
Actualitate
Drept la replică la comunicatul Colegiului Fizioterapeuților
In calitate de organizație care reprezintă interesele domeniului de recuperare/reabilitare medicală și care promovează rolul medicilor de Medicină Fizică și de Reabilitare (MFR), în conformitate cu declarațiile Organizației Mondiale a Sănătății și cu Cartea Albă a specialității de Medicină Fizică și de Reabilitării din Europa, elaborată de UEMS (Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști, secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare) precum și cu documentele de poziție ale multiplelor organisme internaționale interesate în combaterea dizabilității și promovarea sănătății.
Ne exprimăm consternarea cu privire la felul în care acest comunicat reiterează aceleași neadevăruri sau omite cu intenție anumitie informații, în mod similar felului în care a făcut-o în ultimii 15 ani, timp în care s-au purtat discuții fără a se ajungă la un consens, ceea ce demonstrează fără tăgadă că CFZRO nu dorește rezolvarea principalei probleme cu un impact grav asupra siguranței serviciilor medicale și a sănătății pacienților cu dizabilități, principalii beneficiari ai serviciilor de reabilitare medicală, și anume: pregătirea profesională inadecvată a unei bune părți din rândul practicanților de fizioterapie din Romania. Mai precis, problema la care ne referim se referă de faptul că majoritatea fizioterapeuților din România nu au absolvit Facultatea de fizioterapie la programe de licență în domeniul Sănătate, ci în domeniul Educație Fizică și Sport, la programul de Kinetoterapie și Motricitate Specială. Precizăm că, mai ales în acestă ultimă situație, curriculum de formare profesională nu include cunoștințe suficiente de patologie pentru înțelegerea naturii complexe a celor mai multe dintre bolile întâlnite în practica curentă a medicului de Medicină Fizică și de Reabilitare.
De aceea, orice modificare legislativă prin care se reduce sau se elimină rolul medicului de MFR în elaborarea Programului Individual de Reabilitare (PIR) reprezintă un pericol major pentru pacient.
Reamintim că serviciile de medicină fizică și de reabilitare (MFR) includ pe lângă stabilirea diagnosticului, tratamente farmacologice și intervenții minim invazive, proceduri de fizioterapie (electroterapie, kinetoterapie etc.), masaj, psihoterapie, logopedie, terapie ocupațională (ergoterapie), terapie cu factori naturali (balneoterapie), tehnologii de asistare, inclusiv robotică, biofeedback, protezare și ortezare etc. Aceste servicii sunt furnizate de o echipă multiprofesională, coordonată de medicul de MFR.
În acest context, fizioterapia, profesie CONEXĂ actului medical, este UNA dintre intervențiile din procesul de reabilitare medicală și prin urmare una dintre componentele Programului Individual de Reabilitare (PIR).
Medicul specialist de medicină fizică și de reabilitare, conform curriculumului de pregătire din rezidențiatul cu durata de 5 ani (după cei 6 ani de facultate de Medicină!), este cel care are competența de a prescrie întreaga gamă de servicii de reabilitare necesare, în funcție de toate afecțiunile, totodată luând în considerare și gradul de dizabilitate al pacientului. De asemenea, medicul de MFR asigură continuitatea îngrijirilor („continuum of care”), având capacitatea de a decide nivelul de intervenție pe fiecare etapă a procesului de reabilitare medicală, fiind astfel manager de caz.
Fizioterapeutul, nu este medic, iar după doar 3 ani de studii de licență, are ca principale atribuții elaborarea planului de exerciții fizice terapeutice și aplicarea procedurilor de fizioterapie, în conformitate cu obiectivele stabilite de medicul de medicină fizică și de reabilitare (MFR) prin Programul Individual de Reabilitare (PIR).
Trebuie reamintit că dacă fizioterapeuții și medicii de alte specialități decât medicină fizică și de reabilitare ar putea prescrie servicii de reabilitare, aceasta ar fi contrar formării lor profesionale și ar avea următoarele consecințe:
- Limitarea serviciilor de reabilitare medicală doar la procedurile de fizioterapie și privarea pacienților de restul componentelor care fac parte din aceste servicii, eludând aspectul esențial al abordării holistice a pacientului cu dizabilități, abordare care ține seama de totalitatea aspectelor fizice, comportamentale și sociale, inclusiv de comorbidități sau probleme de incluziune socială.
- Un risc pentru sănătatea pacienților, din cauza lipsei de înțelegere din partea fizioterapeuților a fiziopatologiei afecțiunii de bază, a afecțiunilor asociate și a influenței medicației prescrise asupra procesului de reabilitare în general. Prescripția efectuată de către medicul MFR ține cont atât de impactul specific al medicației asupra exercițiilor terapeutice, cât și de aspecte legate de indicațiile și contraindicațiile procedurilor de fizioterapie;
- Riscul privind abordarea incompletă a problematicii unui pacient cu dizabilitate, poate determina eșecuri, reclamații, lipsă de încredere, procese de malpraxis;
- Contrar celor afirmate de catre CFZRO, care incriminează o posibilă prelungire a timpului necesar pentru accesul la un Program Individual de Reabilitare (PIR), ar exista riscul unor complicații medicale evitabile, s-ar agrava afecțiunile pacienților și ar crește costurile pentru sănătate. Aceste probleme sunt deja frecvent întâlnite în cazul pacienților care s-au adresat direct unui fizioterapeut înainte de a fi consultați de un medic de MFR.
Reamintim că în România, cadrul organizatoric și legislativ actual, precum și numărul optim de medici de MFR (peste media majorității țărilor dezvoltate din UE), permit acordarea corespunzătoare a serviciilor de medicină fizică și de reabilitare (inclusiv a serviciilor de fizioterapie), principala limitare fiind insuficiența fondurilor alocate pentru aceasă specialitate medicală.
Enumerăm câteva dintre organismele profesionale care susțin punctul nostru de vedere: Casa Naționlă a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), Colegiul Medicilor din România (CMR) și din Municipiul București (CMMB), Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă (PMSPI), Asociația Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA), Federația Naționala a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), Asociația Națională pentru Protecția Pacienților (ANPP), Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști – Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare (UEMS-PRM) etc.
Consiliul Director al
SOCIETĂȚII ROMÂNE DE REABILITARE MEDICALĂ (SRRM)
-
Exclusivacum 2 zile
Afaceri Murdare: Mafia deșeurilor și complicitatea instituțiilor din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Investigație Europeană asupra Corupției: Penitenciarul Berceni, directorul Matei Valentin și legăturile intunecate cu afaceristul Mihai Tufan
-
Exclusivacum 2 zile
Sindicatul Sidepol critică reorganizarea Poliției Canine: „O absurditate care pune în pericol Siguranța Publică”
-
Exclusivacum 2 zile
Controverse în cadrul Ministerului de Interne: Emil Pascut si comentariile sale despre Funcționarii Publici
-
Exclusivacum 22 de ore
Sindicatul Diamantul avertizează: acceptarea permanenței neplătite poate deteriora baza de calcul pentru pensie
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul: Presiunile asupra polițiștilor pentru apartenența sindicală încalcă drepturile fundamentale
-
Exclusivacum 2 zile
Sindicatul EUROPOL inițiază o documentare extensivă asupra calității uniformelor de Poliție
-
Exclusivacum 3 zile
România pe locul 36 în Global Peace Index, SUA pe locul 132